Page 12 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 287 • SIMBATĂ 8 IANUARIE 1972
SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Cuvtntarea lui Erich Honecker Şedinţa Biroului Executiv i mm.
15000 militari U.R.S.S. crări în domeniul ameliorări I I
la mitingul de la garnizoana saigonezi au A început construcţia ora lor funciare. In ţară au fost A TLA S <
realizate desecări pe 107 000
militară din districtul Rostock invadat şului academic de la Sver- hectare şi au fost irigate al Prezidiului U.C.I. ţ Colecţie ţ
dlovsk. Intr-o zonă înverzită,
47 000 de hectare. In felul a
din apropierea oraşului, pe o cesta, planul anual de îmbu
BERLIN 7 (Agerpres). — A- le de interes reciproc pot fi Cambodgia suprafaţă de 300 hectare, vor nătăţiri funciare a fost înde BELGRAD 7 (Agerpres). — La şedinţa Biroului Executiv \ zgomotoasă \
genţla ADN informează că E- rezolvate numai pe calea tra fi ridicate cîteva zeci de in plinit în totalitatea sa. După cum informează agenţia s-a arătat, totodată, că în ca
rich Honecker, prim-secretar al tativelor. E. Honecker a reafir SAIGON 7 (Agerpres). stitute, laboratoare, baze ex Lucrări deosebite în res Taniug, la Belgrad a avut loc drul pregătirilor pentiu a Il-a \ Bătrînul strungar pen- î
G.G. al P.S.U.G., s-a întîlnit cu mat că politica ţării sale este — Unităţi ale armatei sai- perimentale. Clădirile labora pectivul domeniu au realizat o şedinţă a Biroului Executiv conferinţă a U.C.I., In orga i sionar L. Gudecelc din /
militarii unei garnizoane din orientată în direcţia de a sta goneze au invadat în dimi toarelor vor fi amplasate ast agricultorii din regiunea Bran al Prezidiului U.C.I. consacra nizaţiile şi în rîndul cadrelor J Praga a adunat în îocuin- i
\ ţa sa una din cele mai in- \
districtul Rostock. In cuvînta- bili, şi cu R.F.G., la fel ca cu neaţa zilei de 7 ianuarie, fel îneît să poată fi utilizate denburg, care au construit un tă activităţii Upiunii Comu de conducere ale Uniunii Co l teresante colecţii de cea- i
rea rostită cu acest prilej, E- toate celelalte state, relaţii nor regiunea de vest a Cam- în comun ca bază de cerce- dig lung de 13 kilometri pen- niştilor în vederea realizării muniştilor au fost ridicate nu / suri. Aici se ajlă 120 cea- J
rich Honecker a relevat: Noi male, aşa cum se obişnuieşte în bodgiei, informează agenţi hotărîrilor celei de-a 21-a şe meroase probleme politico-i ) suri, unele exemplare uni- \
vom merge, pas cu pas, înain tre state suverane, independen ile Reuter şi UPI. Noul dinţe a Prezidiului U.C.I. Cu deologice importante, precum \ ce, vechi de 150, 200 sau i
te, pe linia trasată de al VIII- te unele de altele. corp invadator, venit în a acest prilej — menţionează a şi observaţii critice la adre i chiar peste 350 ani. La a- î
lea Congres al P.S.U.G. în con Vorbitorul a expus apoi sar jutorul regimului Lon Noi, VEŞTI DIN ÎÂ R ILE SOCIALISTE genţia — a fost subliniat fap sa activităţii Uniunii Comu ţ miază, toate cele 120 cea- \
struirea societăţii socialiste în cinile cc revin armatei R.D.G. a cărui situaţie militară şi tul că activitatea politico-i- niştilor şi a organelor sale, l suri anunţă ora pe diverse l
republica noastră. 1972 va fi pentru sporirea capacităţii ei politică este precară, este deologică a Uniunii Comuniş care trebuie analizate cu se l registre : sună din clopo- J
anul unei activităţi ample, con de apărare. format din circa 15 000 mi tilor şi măsurile ce se între riozitate. S-a hotărît, de ase i te sau clopoţele, cîntă co- j
crete şi pline de răspundere a litari saigonezi. prind au întărit frăţia şi u menea, să se facă o analiză ^ coşii, iar cel mai vechi ^
Întregului popor. tare, fie simultan de cîteva tru apărarea terenurilor de nitatea oamenilor muncii şi mai aprofundată şi multila i% ceas, care reprezintă un t
Referindu-se la> unele aspec institute, fie separat de fie inundaţiile provocate de rîul au sporit încrederea lor în terală în legătură cu cauzele gornist, salută amiaza su- )
te ale situaţiei internaţionale, Mesajul lui Khieu Samphan care dintre ele. Hafel, afluent al Elbei. U.C.I. şi în capacitatea sa de care au dus la situaţia din \ fiind din trompetă.
primul secretar al C.C. al Centrul ştiinţific situat în acţiune. Toate acestea, s-a ţară — situaţie analizată la
)
P.S.U.G. a subliniat că datorită adresat luptătorilor din forjele oraşul academic din Sver- R. S. CEHOSLOVACA relevat la şedinţă, contribuie a 21-a şedinţă a Prezidiului \ Atenţie,copii l ţ
politicii consecvente, iniţiative dlovsk va coordona activitatea la o situaţie politică mai fa U.C.I. Biroul Executiv a sub
lor ţărilor socialiste, printre a peste 200 de diferite insti Mai mult de 35 la sută din vorabilă în ţară. Biroul Exe liniat faptul că, în situaţia \ In Polonia, de ciţiva ani \
care şl R.D. Germană, s-a reu de eliberare naţională tuţii ştiinţifice care funcţio populaţia R.S. Slovace trăieşte cutiv a atras atenţia asupra actuală, sînt necesare şi po i se studiază tot felul de i
şit să se obţină progrese im nează azi în Ural. în localităţi urbane. Acest necesităţii continuării activi sibile urgentarea soluţionării i materiale din care să se i
portante în asigurarea păcii în PEKIN 7 (Agerpres). — Khieu Samphan a adresat procent va creşte o dată cu tăţii politico-ideologice şi problemelor economice şi so i confecţioneze îmbrăcăminte \
Europa. Amintind de tratatele, Khieu Samphan, vicepremier forţelor armate de eliberare R. P CHINEZA construirea noilor centre şi luptei împotriva tuturor for ciale deschise, precum şi \ pentru elevi astfel ca a- i
acordurile şi convenţiile înche al Guvernului Regal de U naţională chemarea de a do- unităţi industriale în. actualul ţelor şi tendinţelor ce se o lupta consecventă pentru rea ( ceştia să fie observaţi mai *
iase de U.R.S.S., R.P. Polonă şi niune Naţională al Cambod- bindi noi victorii, de a da Colectivul de muncă al u cincinal. pun autoconducerii, îndeosebi lizarea măsurilor de politică I bine de conducătorii de \
R.D. Germană cu R.F. a Ger giei, ministrul apărării şi co noi lovituri forţelor inamice nităţilor petroliere din zona Pornind de la această rea împotriva naţionalismului şi economică curentă în vederea \ vehicule. La Bydgoszcz au i
maniei, vorbitorul a relevat im mandant şef al forţelor ar intrate în panică, în vedeiea Tachin a îndeplinit, cu cinci litate, un colectiv de arnitecţi şovinismului. stabilizării economiei. i fost confecţionate baticuri /
portanţa faptului că probleme- mate de eliberare naţională eliberării unor zone cît mai şi alţi specialişti slovaci au Biroul Executiv a apreciat La şedinţă au fost exami / cu semnul: „Atenţie c o p i i ]
ale poporului cambodgian, a întinse din teritoriul naţional, zile înainte de termen, sarci fost însărcinaţi cu elaborarea nate, de asemenea, principa ) Dar baticurile nu erau a- i
adresat un călduros mesaj pe calea scoaterii din luptă a nile de plan la producţia de unui plan general de sistema că Uniunea Comuniştilor şi-a lele poziţii cu privire la si ( tit de bine observate. A- *
luptătorilor din forţele de e unui număr cît mai mare de ţiţei pe anul 1971. Producţia tizare a tuturor localităţilor dovedit capacitatea de a re tuaţia economică şi sracinile ? tunci au fost recomandate 1
Congresul Partidului liberare naţională, felieitîndu-i militari inamici şi prin tăie globală a fost cu 20 la sută urbane ale republicii. Conclu zolva, în mod democratic şi U.C.I., care vor forma baza l copiilor nişte bascuri albet \
pentiu victoriile dobindite în rea căilor de aprovizionare ziile la care s-a ajuns au fost în cadrul instituţiilor bazate pentru elaborarea concluziilor 1 dar nici acest sistem n-a i
i aar nici acest sistem n-a
Comunist Libanez luptă. Ei au reuşit, se arată ale acestora. mai mare faţă* de cea reali supuse discuţiei şi aprobării pe autoconducere, complexele celei de-a II-a Conferinţe a i fost eficient. Oraşul Lodz »
în mesaj, să scoată din luptă In mesaj se subliniază că zată în 1970. Sarcinile de plan guvernului slovac. U.C.I. 1 s-a dovedit mai inventiv \
BEIRUT 7 (Agerpres). — La 4 000 de militari inamici, pe în prezent, cînd grupul Lon la prelucrarea ţiţeiului au fost Un loc aparte ocupă, în probleme sociale. ^ la acest capitol. Se ştie că i
Beirut s-au deschis, vineri, lu fronturile de la nord şi vest Noi de la Pnom Penh suferă îndeplinite cu 13 zile mai de planul general aprobat, capi 1 elevii duc cu ei în afară
crările celui de-al III-lea Con de Pnom Penh, în perioada noi înfrîngeri pe cîmpurile de vreme, iar producţia la unele \ de ghiozdan sau servietă
gres al Partidului Comunist Li octombrie-decembrie 1971. In luptă şi trece prin crize tot tala Slovaciei — Bratislava. \ şi un săculeţ cu papuci. Pe I I
banez. mesaj se arată: „Aceste vic mai adînci în domeniul poli produse a sporit cu peste 20 Schiţa de sistematizare a ora l piaţă a fost lansată o pîn-
Sînt examinate activitatea torii au constituit un stimu tic, luptătorii forţelor de eli la sută în comparaţie cu a şului valorifică avantajele pe încheierea conferinţei miniştrilor I ză pentru confecţionarea
desfăşurată de Comitetul Cen lent pentru lupta întregului po nul precedent. care le conferă aşezarea lui ) acestor săculeţe de culoare
tral în perioada de după cel por cambodgian, frînînd pla berare naţională trebuie să-şi i portocaliu aprins. Elevii
de-al II-lea Congres din iulie nurile agresive ale inamicului intensifice activitatea în do R. D. GERMANA pe malurile Dunării şi, în a ? din primele clase ale şco-
1968, modificări la statutul par din timpul sezonului uscat şi meniile militar, politic şi e celaşi timp, accelerarea rit de externe ai Algeriei, Marocului } Iilor din Lodz sînt obligaţi
tidului, proiectul de înfăptuire au contribuit Ia apărarea, con conomic pentru a obţine vic In 1971 în R.D. Germană au mului de modernizare şi de i să poarte aceste săculeţe,
a reformei agrare; Congresul solidarea şi extinderea zonelor fost efectuate importante lu lărgire a localităţii. i iar la traversarea străzilor
va alege noile organe gonducă- eliberate". torii tot mai mari. si Mauritaniei ) să le ridice deasupra capu-
toare ale partidului. ^ lui...
La lucrări participă delegaţi
din toate regiunile ţării, pre ALGER 7 (Agerpres). — A’ cord să prezinte şefilor lor de ) Fidelitate
cum şi invitaţi ai unor partide Lucrările Congresului latino-american luat sfîrşit Conferinţa miniş stat un nou program de acţi
comuniste şi muncitoreşti, par Convorbirile trilor de externe ai Algeriei, une cu privire la decoloniza \ „Sînt nebun după fotbal V
tide progresiste şi mişcări de pentru chimie Marocului şi Mauritaniei. rea Saharei spaniole. ţ şi nu am scăpat nici mă- ^
•liberare. Intr-un comunicat dat publi După cum se ştie, Spania se car un singur meci al e- i
chipei mele preferate ...........
Din partea Partidului Comu SANTIAGO DE CHILE 7 (A- pînă acum sectoarele noastre americano-japoneze cităţii se arată că participanţii angajase, pe baza rezoluţiei \ _ ........... . ................ in »
nist Român participă o delega gerpres). — Inaugurînd lucră productive au fost orientate Ia întîlnire — Abdelaziz Bou- O.N.U. din 1969, să organizeze \ ultimii trei ani", declara \
ţie formată din tovarăşii Mihai rile celui de-al Xl-lea Congres spre exterior. Am importat şti WASHINGTON 7 (Ager laţiile lor cu Europa occiden teflika, Abdellatif Filali şi Ould în acest teritoriu, în luna fe i plin de mîndrie Bill Caug- 4
Gere, membru supleant al Co latino-american pentru chimie, inţă şi tehnologie, uneori în pres). — Prima rundă de 'con tală şi despre problemele co Mouknass — au convenit asu bruarie 1971, un referendum i hey, de meserie barman în- *
mitetului Executiv, secretar al găzduit de Chile, preşedintele vechite, fără ca realitatea noas vorbiri purtate la reşedinţa merciale care se pun între pra convocării la Rabat, în lu în urma căruia era prevăzut să \ tr-un oraş din statul Min- \
G.G. al P.C.R., şi Vasile Marin, Salvador Allende a relevat că tră să exercite o influenţă des prezidenţială de la San Cle cele două ţări. na martie a.c., a unei noi în- fie desemnată o adunare ge i nesota (S.U.A.). Şi se pare 1
membru al C.C. al P.C.R., prim- „guvernul cnilian pune pe pri tul de puternică în vederea mente între preşedintele Concomitent cu discuţiile tîlniri la nivel înalt a şefilor nerală. Datorită mişcărilor de / că nu se laudă pe degea- ?
secretar al Comitetului jude mul plan sarcina dezvoltării dezvoltării propriei tehnologii. S.UA., Richard Nixon, şi pri purtate între preşedintele Ni de stat ai celor trei ţări (ulti masă organizate în teritoriu \ ba: Bill a rămas fidel pa- )
ţean Ialomiţa al P.C.R. forţelor productive, pe bază Fără a diminua rolul asisten mul ministru japonez, Eisnku xon şi primul ministru Sato, ma întîlnire a preşedinţilor în favoarea independenţei sa 1 siunii sale chiar şi în ziua 1
După cuvîntarea de deschi planificată, în scopul soluţionă ţei tehnice şi ştiinţifice, a spus Sato, a fost apreciată de am s-au desfăşurat convorbiri în Houari Boumediene, Mokhtar le, soldate cu incidente între 5 nunţii. Ceremonia s-a des- /|
dere rostită de Mustafa Ariss, Allende, apreciem că esenţia bele părţi ca „sinceră şi des tre miniştrii americani ai fi Ould Daddah şi regele Has- populaţia din Rio de Oro şi \ făşurat în faţa stadionului, V
vechi militant al mişcării co rii problemelor sociale şi a li lul îl constituie strădania na chisă". Purtătorul de cuvînt al nanţelor şi comerţului, John san a avut loc în septembrie trupele coloniale spaniole, gu l mesele pentru banchet fi- \
muniste şi muncitoreşti libane chidării dependenţei economice ţională care trebuie să asigure Casei Albe a precizat că cei Connally şi Maurice Stans, şi 1970, în localitatea Nouad- vernul de la Madrid a amînat / ind aranjate în parking. i
ze, Nikola Şaoui, secretar ge a ţării". E bine să reamintim, rezolvarea propriilor noastre doi oameni de stat au discu omologii lor japonezi, Mikio hibou din Mauritania). punerea în practică a acestei ) După ce au schimbat săru- J
neral al C.C. al Partidului Co a spus preşedintele chilian, că probleme. tat, printre altele, despre re Mizuta şi Kakuei Tanaka. Du Comunicatul relevă că mi hotărîri. i tul tradiţional, ginerele în \
munist Libanez, a prezentat ra pă cum observă coresponden niştrii de externe au exami Problema Saharei spaniole a ? smoking şi mireasa în ro- l
portul Comitetului Central. ţii agenţiilor internaţionale de nat, timp de trei zile, proble revenit în atenţie cu prilejul ) chie albă s-au grăbit spre )
Lucrările congresului con presă, aceste convorbiri nu me privind dezvoltarea coope recentei sesiuni a Adunării Ge tribune pentru a aplauda )
echipa favorită, tiVikingii i
tinuă. au dus însă la îezultatele do rării economice între ţările nerale a O.N.U., cînd miniştrii din Minnesota". /
rite. Miniştrii japonezi au con lor, precum şi situaţia din Sa- de externe ai Algeriei, Maro
tinuat să refuze Statelor Uni hara spaniolă, teritoriu aflat cului şi Mauritaniei au hotărît Din păcate, Vikingii" )
te concesiile comerciale pe sub administraţia guvernului de să acorde Spaniei un nou ter nu s-au străduit să le o
Manifestări consacra care acestea le cer ca o com la Madrid. Comunicatul, preci men, pînă în septembrie 1972, fere, cadou, o victorie...
pensaţie la devalorizarea do zează că miniştrii de externe ai pentru organizarea referendu
te aniversării P.M.P. larului. celor trei ţări au căzut de a- mului. \ Este sau nu
„Santa-Maria"? (
VARŞOVIA 7 (Agerpres).
— După cum informează a | Cercetătorul american \
genţia PAP., în cadrul mani Bugetul federal pe exerciţiul financiar ) Frecb Dickson a declarat că ^
festărilor consacrate aniver î este pe cale de-a descoperi i
sării a 30 de ani de la crea i rămăşiţele navei „Santa- J
rea Partidului Muncitoresc 1972-73 va comporta un important deficit ? Maria", corabia-amiral cu i
Polonez, la Opole a avut loc \ care Cristofor Columb a i
o întilnire a biroului de partid • atins ţărmurile Americii. »
al Comitetului voievodal Opo — Cuvintul directorului pentru problemele bugetare al S.U.A., George Shultz — 1 Timp de patru ani, Fred \
le al P.M.U.P. cu veteranii i Dickson a făcut cercetări i
mişcării muncitoreşti din a WASHINGTON 7 (Agerpres). depline folosiri a' capacităţilor decît fusese prevăzut. In aces i intense. In luna august a ?
ceastă zonă industrială, la — Luînd cuvîntul la Clubul productive şi a reducerii ra te condiţii, la Washington se ) acestui an, prin metoda de )
care a luat parte şi primul naţional al presei americane, tei şomajului de la circa 6 la consideră că Administraţia va \ cercetare acustică din aer, l
secretar al C.C. al P.M.U.P., George Snultz, director pentru sută din totalul forţei de mun cere din nou Congresului ridi l Dickson a descoperit în a- J
1 pele Oceanului Atlantic, la )
•Edward Gierek. Cu acest pri problemele bugetare al S.U.A., că în prezent, la aproximativ 4 carea plafonului datoriei pu \ nordul insulei Haiti, unde i
lej, tovarăşul Gierek a înmî- a arătat că bugetul federal pe la sută în preajma datei de 30 blice, fixat în 1971 la 430 mi
l se presupune că s-ar fi /
nat ordine şi medalii unor exerciţiul financiar 1972-1973, iunie 1973, care va marca sfîr- liarde de dolari. Peoarece la 30 I scufundat
veterani ai mişcării muncito care urmează a fi prezentat de şitul viitorului exerciţiu bu „Santa-Maria", )
reşti, cărora le-a mulţumit preşedintele Richard Nixon getar. decembrie 1971 suma respecti 1 o mare colonie de corali ţ.
vă ajunsese deja la 426 mi I de forma şi dimensiunea i
pentru activitatea plină de de Congresului la finele lunii în Deficitul anului fiscal în estimîndu-se, / amintitei nave. Cercetările J
votament depusă în slujba curs, va comporta un impor liarde dolari şi
totodată, că niyelul stabilit ar ) ulterioare pe acel loc n-au \
patriei. tant deficit. Fără a preciza curs (1 iulie 1971 — 30 iunie ( descoperit însă decît cîteva i
proporţiile deficitului scohtat, 1972) se cifrează în momentul putea fi depăşit încă din luna
R.P. CHINEZA. In fotogra t cuie de cupru, două cleme .»
Shultz a arătat că balanţa de faţă, potrivit datelor anun martie 1972, se consideră că
fie: Frum osul pod de peste 1 de fier. un arc de bronz )
cheltuielilor şi veniturilor bu ţate de Trezoreria americană, Trezoreria va cere o ridicare ‘ şi ‘ resturi de ceramică ^
VARŞOVIA. — In ca DELHI. — Primul ministru rîul Ianţzl din oraşul Nanjlng. getare ar putea fi echilibrată la aproximativ 28 miliarde do a plafonului datoriei publice ţ vecne. ^
veche.
pitala R.P. Polone a avut al Indiei, Indira Gandhi, numai în condiţiile unei mai lari — cu 10 miliarde mai mult cu alte 30 miliarde dolari.
loc între 5 şi 6 ianuarie cmmm a primit pe Jan Mitre-
a.c. o reuniune a repre ga, vicepreşedinte al Con
zentanţilor comitetelor siliului de Miniştri al R.P.
naţionale pentru apăra Polone, care se află într-o După promulgarea legii re tală. In plus, începînd din 1952,
Profitînd de carenţele legis
rea păcii din Bulgaria, vizită oficială la Delhi. După cuperării petrolului şi trecerea exporturile venezuelene pe pi laţiei interne şi de situaţia pri nomistul venezuelean Domingo rile de pelrol şi de minereu,
Cehoslovacia, i R.D. Ger ministru plenipotenţiar al Re cum informează agenţia în proprietate de stat a zăcă aţa nord-americană au fost su vilegiată în cadrul schimburi Alberto Rangel, „reciprocita produse pe care le putem plasa
mană, Polonia, România, publicii Socialiste România, PAP, în cadrul convorbirilor mintelor, de gaze naturale, a puse unui tratament discrimi lor comerciale, monopolurile tea comercială era respectată în oricare parte a lumii, releva
Ungaria şi U.R.S.S. orga Ion Morarii, şi-a prezentat au fost abordate probleme gazolinei şi produselor deriva cu sfinţenie de ambele părţi, el, este firesc să nu vrem să
nizată de Comitetul po scrisorile de acreditare pre ale colaborării bilaterale, pre te, recenta declaraţie a pre natoriu prin introducerea co nord-americane au dobîndit po- numai că, în timp ce Venezue ne limităm doar la aria ame
lonez al păcii. Partici şedintelui Statelor Unite ale şedintelui Venezuelei, Rafael telor de import, fapt ce a tre ziţii-cheie în economia Vene la desfăcea o cantitate din ce ricană a comerţului. Există în
panţii la reuniune au Braziliei, Emilio Garrastazu cum şi aspecte ale vieţii in Caldera, prin care se anunţa zit nemulţumirea cercurilor in zuelei, sporindu-şi investiţiile în ce mai redusă de petrol şi America Latină tendinţe foar
de capital în ultimele două de
dustriale din Venezuela, deza
ternaţionale.
adoptat o declaraţie care Medici. După prezentarea scri denunţarea peste şase luni a vantajate faţă de alte ţări, ale cenii de la 68 milioane la 26,407 fier pe piaţa nord-americană — te marcate ale luptei pentru e
condamnă noile acte a sorilor de acreditare, pre aşa-zisului „tratat de recipro căror produse similare nu au în ultimii zece ani exporturi liberarea de sub dominaţia ca
gresive întreprinse de şedintele brazilian s-a între ROMA. — Primul ministru citate comercială", încheiat în fost supuse aceluiaşi regim. miliarde de bolivari, după cum le de ţiţei spre S.U.A. au scă pitalului străin, pentru o dez
Statele Unite împotriva ţinut cordial cu ministrul al Italiei, Emilio Colombo, a urmă cu 32 de ani cu Statele Profitînd de „clauzele tratatu- dezvăluia un recent raport al zut cu 20 la sută —, Statele voltare independentă".
R.D. Vietnam şi altor ţări român. relevat, într-o convorbire cu Unite, a fost primită cu vie sa Băncii Centrale venezuelene. Unite invadau piaţa venezue- In declaraţia sa privind de
din Indochina. corespondentul din Roma al tisfacţie în cercurile politice şi nunţarea tratatului de recipro
PRAGA. — Preşedintele gu ziarului „Pravda'1, că „guver de afaceri din ţară, de sectoa citate comercială cu S.U.A.,
vernului cehoslovac, L. Strou- nul italian şi-a declarat, prin rele largi ale opiniei publice preşedintele Galdera releva
gal, l-a primit pe N.K. Baiba- tre primele din Europa, ati venezuelene. Această măsură, „impopularitatea acestui acord,
BUDAPESTA. — La Bu kov, vicepreşedinte al Con tudinea pozitivă faţă de ideea apreciată ca un Important act lin act de suveranitate naţională ale cărui clauze au devenii:
inacceptabile pentru posibilită
dapesta a avut Ioc şedinţa siliului de Miniştri al U.R.S.S., convocării conferinţei gene- de suveranitate naţională, un ţile de care dispunem, pentru,
Comisiei naţionale pentru preşedintele Comitetului de ral-europene de securitate". nou pas spre recuperarea bo t
problemele securităţii şi cola Stat al Planificării. După Acum, cînd pregătirea acestei găţiilor de bază, menit, în a noua politică de dezvoltare in
dustrială şl de creştere a co
borării europene, care a ana cum relatează agenţia CTK, întruniri intră în faza prac — Comentariu — merţului exterior".
lizat unele probleme ale vie au fost examinate probleme tică, sînt necesare acţiuni ac celaşi timp, să pună capăt do Aproape toţi conducători],
ţii politice de pe continentul ale dezvoltării relaţiilor eco tive, concrete. Acesta este, în minaţiei monopolurilor străine, partidelor politice şi organiza
nostru, informează agenţia nomice între cele două ţări. devenise o necesitatea strin ţiilor sindicale şi-au exprimai:
MTI. Subliniind că în anul In cursul vizitei, N. K. Bai- cele din urmă, sensul decla gentă pentru economia venezu- Iui", Statele Unite au redus în Din întreg fluxul de capital leană cu alte şi alte produse sprijinul pentru măsura hotă-
noi .
1971 s-au înregistrat pro bakov a fost primii, la Hra- raţiilor făcute de numeroşi eleană. ultimii zece ani preţul la petro străin' investit în Venezuela, _ _ - H rîtă de guvern. Carlos d'Asco-
grese pe calea securităţii şi dul din Praga, de către Lud- reprezentanţi ai unor cercuri Semnat în 1939 şl reînnoit în lul venezuelean de la 2,4 la 2 72 la sută provine din Statele Modificările intervenite în li, lider al celui mai mare par
cooperării în Europa, Gyula vik Svoboda, preşedintele Re politice şi de afaceri italie 1952, în timpul dictaturii mili dolari per baril, scăzînd, toto Unite. Un exemplu elocvent al politica petrolieră a ţărilor tid de opoziţie, Acţiunea demo
Kallai, membru al Biroului publicii Socialiste Cehoslova ne, a arătat premierul Colom tare a Iui Marcos Perez Jime- dată, şi cuantumul achiziţiilor jafului de monopol în această membre ale OPEG, în rîndul cratică, a arătat că tratatul a
Politic al C.C. al P.M.S.U., ce. bo. nez, tratatul acorda un trata de ţiţei din această ţară, para ţară (care se numără printre cărora Venezuela joacă un rol devenit o frînă pentru dezvol
preşedintele comisiei, a opi ment preferenţial pe piaţa nord- lel cu sporirea importurilor cele mai bogate din lume în activ, aspiraţiile ţărilor latino- tarea ţării, fiind în contradic
nat că, în anul 1972, este ne americană petrolului şi mine de combustibil rezidual, mai ceea ce priveşte rezervele de americane la o economie inde ţie cu tendinţele manifestate
cesară continuarea acestui ieftin. Din aceste motive, ba fier, concesionate însă unor pendentă au determinat în ul în prezent în sfera comerţului
proces pozitiv, prin ratifica NEW YORK. — Secretarul general al O.N.U., Kurt Wald- reului de fier provenind din lanţa de plăţi a Venezuelei, firme nord-americane) îl con tima vreme o reorientare a internaţional. Federaţia asoci
rea tratatelor semnate la Mos heim, a declarat joi, in cadrul unei conferinţe de presă, Venezuela şi stabilea, totodată, .ale cărei exporturi erau orien stituie faptul că industria side intereselor comerciale ale a- aţiilor Camerei de Comerţ
cova şi Varşovia, recunoaş că a primit un raport privind eforturile Naţiunilor Unite in acelaşi regim pentru o gamă tate cu precădere spre S.U.A., rurgică naţională lipseşte cu cesteî ţări către alte zone geo (FEDECAMARAS), Consiliul
terea R.D.G. pe baza norme vederea soluţionării aspectelor umanitare ale conflictului in- mult mai largă de produse fi acoperind o treime din impor desăvîrşire. Pe de altă parte, grafice ale lumii, avînd în ve venezuelean al industriei, pre
lor dreptului internaţional, do-pakistanez. El a precizat că reprezentantul său special, nite din Statele Unite. Numai turile petroliere ale acestei decalajul dintre producţie, re dere realizarea unor schimburi şedintele Comitetului financiar
admiterea în O.N.U. a celor Viltorio Winspeare-Guicciardi, desfăşoară la faţa locului „o că pentru Venezuela problema ţări, a înregistrat înţr-un de prezentată, în special, de indus de produse pe baze echitabile, al Camerei Deputaţilor şi alte
două state germane, convo aclivilatc pozitivă ,ocupîndu-se de aceste aspecte". ceniu un deficit de două mi tria extractivă, şi necesităţile reciproc avantajoase. „Sîntem organizaţii şl personalităţi po
carea conferinţei general-cii- Kurt Waldheim a examinat, în cadrul unei întrevederi cu desfacerii petrolului şi mine liarde dolari. Ca un corolar fi de consum se acoperă, aproa interesaţi să lărgim şi să spo litice au relevat în declaraţii
ropene pentru securitate şi prinţul Sarlruddin Aga Khan, înalt comisar al O.N.U. pentru reului de fier, din- care pro resc al acestei situaţii, econo pe în totalitate, din importuri rim relaţiile noastre politice şi le lor că multe din produsele
colaborare. problemele refugiaţilor, şi cu Paul Marc Henry, coordona vin aproximaliv 70 la sută din mia ţării a rămas deformată care provin în majoritate din economice cu lumea socialistă, provenite din S.U.A. pot fi re
tor special pentru ajutoarele trimise sub egida O.N.U., în de monoproducţie, din devi S.U.A., fapt ce a permis aces cu popoarele din Asia şi Afri
BRASILIA. — La 6 ianua această regiune, aspectele umanitare ale conflictului indo- veniturile sale bugetare şi ca zele realizate neputîndu-se' a tora să ‘ manevreze după bu ca, sublinia într-o declaraţie alizate în Venezuela şi că „tra
tatul pr.ejudicia în mod evi
rie, trimisul extraordinar şi pakistanez. re reprezintă în acelaşi timp coperi nici pe departe necesi nul plac preturile la o serie în preşedintele Caldera. Pentru dent interesele naţionale".
peste 90 la sută din expor tăţile tuturor celorlalte ramuri, treagă de produse. Or, aşa cum că princip0'' n nostru suport e
turi, constituie o chestiune vi marcate de pecetea înapoierii. remarca, cu tristă ironie, eco- conomic 11 reprezintă exportu LEONARD MEHEDINŢI
Redacţia şl administraţia zîarnluli Deva. str. Dr. P. Groza. nr. 35. Telefoane nr. 123 17 el 1 15 88. — Tiparul 3 Întreprinderea poligrafică Deva.