Page 14 - Drumul_socialismului_1972_01

M M im m im .1- LUWHI»
2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 288 ® DUMINICA 9 IANUARIE 1972

0 ACŢIUNE VALOROASĂ ÎNTREPRINSĂ

Iii COMUNELE ILSA $1 GURASADA

Adunări ale activului de partid de la comune

A
Intr-un spirit de înalt patriotism, Păreri din rindurile

cetăţenii au răspuns prezent! participanţilor la muncă

In timpul desfăşurării lucră­ este nevoi* şl la orice ac­
rilor pentru ameliorarea tere­ ţiuni.
In mijlocul oamenilor care rîrea comuniştilor este da a nurilor slab productive am cu­
au muncit ieri cu o deosebită munci cu şi mal multă hărni­ noscut şl stat de vorbă cu ★
Adunarea acthrnîuî de par­ naţional şl ridicarea continuă muncii politico-educative şi a le, cît şl cele de Interes gos­ hărnicie şi, am zice, dîrzenie, cie şi dăruire pentru ca în­ zeci de cetăţeni. Toţi şi-au ex­
tid din comuna Geoagiu a a­ a nivelului de trai al poporu­ învătămîntului; perfecţionarea podăresc să fie repartizate pe la lucrările de îmbunătăţiri treaga suprafaţă de pămînt de primat dorinţa şl hotărîrea ca — în organizaţia noastră de
vut un caracter de exigentă lui. In acest context, comite­ stilului şi metodelor de mun­ familii, pe cetăţeni ; fiecare funciare — desecări şi amelio­ pe raza comunei să producă, să participe cu toată puterea partid au fost studiate cu mult
onallzâ, de dezbateri aprofun­ tul de partid şl consiliul popu­ că ale comitetului comunal de cooperator, fiecare locuitor să rări ale pămîntului — de pe să dea recoltă cît mai bună. interes documentele primei
date ale sarcinilor ce revin co­ lar răspund de întreaga acti­ partid şi ale consiliului popu­ ştie de pe acum ce are con­ raza Iliei am întîlnit pe tova­ — In mobilizarea Ia aceas­ lor la efectuarea unor lucrări Conferinţe pe ţară a lecretarl-
mitetului comunal de partid, vitate de pe raza comunei p lar. Fiecare capitol al planu­ cret de făcut, cît şi unde. răşii Tiberiu Valea, secretarul tă amplă acţiune un rol în­ care să sporească rodnicia lor comitetelor de patrld şl a
muncii de pe ogoare, să înfru­
consiliului popular, locuitori­ trebuie lichidată mentalitatea lui de măsuri are obiective şl Adunarea a acordat o deo­ comitetului comunal de partid, semnat l-au avut şl deputaţii. museţeze şl să gospodărească preşedinţilor consiliilor popu­
lor acestor aşezări cu vechi că secretarul se ocupă numai prevederi concrete, cu ter­ sebită atenţie educării oame­ şi Teodor Vasiu, primarul co­ De altfel, marea majoritate mal bine comuna, satul în ca­ lare comunale — arăta tovară­
tradiţii de hărnicie şl pricepe­ de munca politică, primarul mene şi responsabilităţi. nilor şi participăiii la munca munei, cărora le-am adresat dintre el sînt pe canal cu hîr- şul Gheorghe Dănîlă, secreta­
re în lumina istoricelor docu­ numai de administraţie, pre­ Obiectivele stabilite de adu­ de educaţie. Era şi necesar, rugămintea să ne vorbească leţul şi lopata în mînă — ne re muncesc şl trăiesc. Iată cîte- rul organizaţiei de partid de
mente ale primei Conferinţe şedintele G.A.P. doar de gos­ nare au ca suport hărnicia pentru că, de exemplu, unii despre această largă participa­ spunea Teodor Vasiu. Iată-I va dintre părerile exprimate 1 la cooperativa de consum din
pe ţară a secretarilor comi­ podăria cooperatistă, sau ca­ oamenilor, rezultatele obţinute, membri C.A.P. se consideră re cetăţenească la muncă. pe Dragomir Cojan, dr. Vio­ — Cetăţenii din circumscrip­ lila. Ne-am oprit asupra sen­
tetelor de partid şl preşedin­ drele didactice numai de acti­ rezervele mari existente încă, cooperatori numai pentru 1-2 — Nu este prima lucrare de rica' Constantin, Ioan Vlaicu, ţia electorală în care sînt de­ sului cuvintelor secretarului
ţilor consiliilor populare co­ vitatea din clasă. Comuna a obligaţia morală asumată de culturi, soarta celorlalte acti­ acest fel pe care 0 executăm, dr. Ion Illescu sl mulţi alţii. putat au venit în număr foarte general, în care se arată 1
munale. Analiză e-xigentă — fost şl va fi în continuare In­ locuitorii comunei de a răs­ vităţi nu-i interesează, iar aşa, dar este prima participare la Din circumscripţiile lor nu es­ mare la această acţiune de „Trebuie să facem ca flecara
pentru că, fără a minimaliza vestită cu dreptul de a rezol­ punde cu fapte marii griji ce după cum au arătat tovarăşii muncă de o asemenea amploa­ te casă din care cel puţin un muncă patriotică — ne spu­
realizările, eu fost puse în e- va toate treburile, de a se o­ le-o poartă statul socialist. A­ Emanoil Manughevici şi Ioan re — preciza tovarăşul Tiberiu om să nu fie prezent la dato­ nea deputatul Dragomir Co­ locuitor al satului să ştie că
vldenţă deficientele, neajunsu­ cupa de valorificarea tuturor dunarea a apreciat că produc­ Samollescu, numeroasa (Inte­ Valea. Aş vrea să subliniez că rie. Tot pentru apărarea pă­ jan. Fiecare este convins de are şl răspunderi, că trebuie
rile ş! scăderile din activita­ rezervelor şi resurselor locale. ţiile la hectar de grîu şi po­ lectualitate din comună a par­ organizaţia comunală de par­ mîntului comunei de acţiunea necesitatea şl utilitatea aces­ să participe la întreaga activi­
tea atît a organului de par­ Or, aceasta solicită tot mai rumb planificate pot fi supli­ ticipat pînă acum doar în mi­ tid, toţi comuniştii satelor nefastă a apelor vom între­ tor lucrări, care vor feri de tate a comunei".
tid şl consiliului popular, cit multă competentă din partea că măsură Ia munca cultural- noastre au fost Iniţiatorii, dina­ prinde acţiuni de taluzări de apă sute şl sute de hectare de Noi înţelegem cum se cuvi­
şl a conducerilor unităţilor a- mentate în G.A.P. cu 50—300 educativă. Este, de asemenea, mizatorii şi participanţii cei maluri, decolmatărl, vom plan­ pămînt, vor deveni mal rodi­ ne acest imperativ, chibzuim
grlc.ole şl instituţiilor, precum necesar ca oamenii să fie a­ mai activi la muncă. De altfel, ta, pentru stabilitatea maluri­ toare. ŞI al cui va fl rodul? asupia lui, ne dăm seama de
şl urmările lor. Caracterul de CITEVA DIN OBIECTIVELE ECONOMICE Şl G O SPO ­ jutaţi să cunoască şl legile, în­ lor, peste 13 500 de salcîml, Al nostru. Am mandatul cetă­ adevărul şi sensul său major,
dezbateri aprofundate este re­ datoririle lor cetăţeneşti. comuniştii, toţi cetăţenii co­ sălcii şi plopi. ţenilor din circumscripţia mea mobilizator. Şi, mal ales, ac­
levat de măsurile şi propune­ DĂREŞTI ALE COMUNEI — Oamenii trebuie să cu­ munei lila, au înţeles aşa cum In toate aceste acţiuni ne să spun că lucrarea de azi ţionăm I
rile concrete referitoare la va­ © Redarea în circuitul agricol a 20 ha noască totul pentru a acţiona se cuvine îndemnurile secre­ vom bizui pe spiritul adîno este doar un început. ★
lorificarea mal deplină şl com­ ® Desecări pe 360 ha conştient. Să ne sfătuim cu tarului general al partidului, patriotic al tuturor cetăţeni­
plexă a resurselor şl rezerve­ © Combaterea băltirii apelor pe 165 ha oamenii, cu circumscripţia, cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, lor, pe devotamentul şl înţele­ ★ — Gu drapelul partidului şl
lor locale, la modul cum tre­ satul în toate problemele de rostite la prima Conferinţă pe gerea lor că muncind cu hăr­ — Comuniştilor, salariaţilor al patriei în frunte, elevii
buie acţionat — de către or­ ® Creşterea suprafeţei irigate cu 60 ha gospodărire a avuţiei comu­ tară a secretarilor de partid nicie, muncim pentru sat, pen­ spitalului nostru n-a fost ne­ noştri au răspuns cu toţii la
ganele comunale, unităţi şl in­ ® Livrarea către fondul de stat din sectorul coor nei — s-a subliniat în adu­ şi primarilor comunelor de a tru comună, muncim pentru această acţiune— ne-a declarat
stituţii, de către cetăţeni — peratist, precum şi din contractări şi achiziţii a : nare. munci fără preget la scoaterea noi şl fericirea noastră. voie să li se spună de două tovarăşul Aurel Samollă, maistru
pentru dezvoltarea economică — 900 porci la o greutate de peste 100 kg fie­ pămîntului de sub pericolul ori despre această acţiune. instructor Ia Şcoala de şoferi
şî socială a comunei, pentru Adunarea a aprobat răspun­ apei, de a reda circuitului a- Am privit ore în şir oamenii Toţi medicii şl cadrele medii din Ilia. Marea majoritate din­
apropierea el cu paşi repezi care ; sul locuitorilor comunei Geoa­ grlcol noi suprafeţe de pămînt care uitaseră de frig, şi din tura liberă s-au anunţat tre! el fiind uteclştl, sînt fe­
giu, la chemarea Comitetului
de mediul urban. — 960 capete bovine; de partid şi Comitetului exe­ şi a le face mal productive. La mînulau cu hărnicie lopeţile bucuroşi să muncească aici riciţi şi demni de a fl mereu
Guvlntul vorbitorilor s-a u- — 6 200 hl lapte de vacă ; cutiv al Consiliului popular al recenta adunare a activului co­ şl hîrletele. In urma lor cana­ — sublinia dr. Ion Illescu, se­ în fruntea acţiunilor de muncă
comunal de partid,
mitetului
nlt cu acea unanimă adeziune — 8,4 tone lină ; comunei Unirea, din judeţul în planul de măsuri au fost lul rămînea adînc şl curat, cu cretarul organizaţiei de par­ patriotică, Şl să ştltl că ele­
pe care o exprimă prin mili­ — 310 tone fructe ; Ialomiţa, către toate comite­ stabilite concret, cu respon­ malurile întărite de bătaia re­ tid de la spitalul din Ilia. De vii noştri şi-au adus întot­
oane de glasuri întregul nos­ tele comunale de partid, con­ petată a lopeţilor, ca o garan­ altfel, colectivul nostru se sim­ deauna contribuţia la aseme­
tru popor fată de programul — 300 000 bucăţi ouă şi alte produse. siliile populare comunale, că­ sabilităţi şi termene toate ţie de neînvins că apa nu va nea acţiuni. In acest an, în anii
lucrările de îmbunătăţiri fun­
emancipării satelor, magistral ® Construcţia unui cămin cultural cu 400 locuri, tre toate gospodăriile popu­ ciare ce se vor efectua. Hotă- mal fl stăpînă niciodată pe­ te puternio ancorat în viaţa care vin vom munci cu şl mal
şl ştiinţific înfăţişat în cuvîn- a unui magazin cu secţii de prestări de servicii în va­ laţiei de la sate. ste aceste pămînturi. comunei, răspunde cu prompti­ mult entuziasm pentru satele,
tarea rostită la forumul secre­ Intr-o atmosferă de profun­ tudine prezent ori de cîte ori pentru comuna noastră.
tarilor $1 primarilor de către loare de aproape 1 milion lei, introducerea apei po­ dă recunoştinţă şl responsabi­
tovarăşul NIcolae Ceauşescu, tabile in satul Geoagiu, executarea a 5 000 mp tro­ litate, adunarea activului co­
în rezoluţia conferinţei — sub­ tuare şi altor lucrări. munal de partid a adresat o Oamenii din
liniind însemnătatea lui excep­ © Sporirea volumului desfacerii mărfurilor către telegramă Comitetului Central brigadă Avantaje incontestabile,
ţională, marea lu! oportuni­ al Partidului Comunist Ro­
tate. populaţie cu 1,6 milioane lei. mân, tovarăşului NICOLAE
— La numai puţin timp du­ CEAUŞESCU. După ce sînt a­
la datorie
pă dezbaterea programului de organelor comnnale în iezol- kg, de cartofi cu 500—1000 rătate obiectivele pe care or­ sînt permanent
educaţie socialistă, prima Con­ varea problemelor, o înaltă kg, Iar de legume, cu cel pu­ ganizaţia comunală de partid, ciştîguri certe
ferinţă pe tară a secretarilor responsabilitate din partea fie­ ţin 500 kg. Posibilităţi mari consiliul’ popular, cetăţenii din
comitetelor de partid şi a pre­ cărui comunist. sînt şi în pomicultură — co­ comună le-au stabilit în ve­
şedinţilor consiliilor populare muna Geoagiu poate şl tre­ derea transpunerii în viaţă a
vine să întregească măreţul — Noi, comuniştii, trebuie buie să devină în următorii sarcinilor izvorîte din docu­ Cum este şl firesc — ne mele ore ale dimineţii erau Conjugarea eforturilor şi ielile făcute să fie recupera­
tablou al vieţii noastre politi­ să fim primii ca exemple în ani unul din bazinele pomi­ mentele primei conferinţe pe declară tqvarăşul Iosif Vlai­ prezenţi pe şantier 50 de co­ participarea largă a locuitori­ te în mai puţin de 5 ani de
ce din primul an al trecerii a ne face mai bine datoria — cole cele mal întinse şi rodi­ tară a secretarilor comunali cu, secretarul comitetului de operatori din biigada pe care lor din satele aparţinătoare zile.
pe scară largă la înfăptuirea spuneau, pe bună dreptate, toare din judeţ —, precum şi de partid şi primarilor, în te­ partid al cooperativei agri- o conduc. Asemănător au comunelor Ilia şl Gurasada După încheierea lucrărilor
iiotărîrilor Congresului al X- mai mulţi participanţi. r în zootehnie şl chiai piscicul- legramă se spune : „Vom des­ -cole. din Ilia — comuniştii procedat şi cooperatorii din la efectuarea în comun a u­ pe cele peste 800 hectare, se
lea al partidului — şi-a înce­ Adunarea activului de par­ tură. făşura o activitate intensă sînt primii care au răspuns celelalte brigăzi, în frunte a- nui important volum de lu­ prevede ca suprafaţa arabi­
put, de pildă, cuvîntul său, tid a fost, cum se spune, cu pentru buna gospodărire a co­ la acţiunea care s-a organi­ flîndu-se comuniştii Mihai crări de îmbunătăţiri funcia­ lă să crească cu aproape 90
tovarăşul Aurel Vlaicu. Acest faţa la acţiunile ce trebuie — Pămîntul nostru are un munei — viitor centru urban zat. Pentru a asigura parti­ Baicu, Ion Miheţ, Gheorghe re are Implicaţii profunde a­ de hectare, totodată îmbună-
forum se Înscrie organic în întreprinse pentru valoiifica- mare potenţial productiv. A­ al ţării —, pentru valorifica­ ciparea largă a cooperatori­ Avram, Lucreţia Neaţă, Lu- supra producţiei agricole, vi- tăţindu-se simţitor şi calita­
politica partidului de a purta rea resurselor locale, creşte­ vem surse de apă pentru e­ rea tuturor resurselor ce ne lor la lucrări, comitetul de creţia Burza, Silviu Mica, zînd obţinerea unor substan­ tea producţiei de furaje ca­
un dialog permanent cu po­ rea producţiei agricole şl, pe fectuarea de irigaţii cu chel­ stau la îndemînă, pentru întă­ partid împreună cu consi­ Ghelase Orşa, Asinefta Mi­ ţiale sporuri de recoltă şi, re se obţine de pe terenurile
porul, constituie expresia a- această bază, sporirea contri­ tuieli minime, dealuri propice rirea activităţii economice, liul de conducere al C.A.P, ca, Elisabeta Crişan şi mulţi implicit, punerea în valoare afectate pînă acum de exces
dînculul democratism al orln- buţiei către fondul de stat de pentru pomicultură, locuri de politico-ideologice şi social- au stabilit ca secretarii orga­ deplină a potenţialului pro­ de umiditate.
duiril noastre socialiste. pioduse, precum şi pentru In­ interes turistic, avem oameni culturale. Vă asigurăm, mult nizaţiilor de partid, pe bri­ alţii. ductiv al unităţilor agricole.
tensificarea lucrărilor edilitar- Fără îndoială, aceasta nu Din relatările inginerului şef In afară de terminarea ac­
Informarea prezentată de to­ cu tradiţii de hărnicie — ară­ stimate tovarăşe NIcolae găzi şi brigadierii să fie cel ţiunii respective, ne-a pre­
varăşul Ioan Buciuman, secre­ gospodăreştl. Planul de mă­ tau tovaiăşii Cornel Albu, Au­ Ceauşescu, că oamenii muncii care să se ocupe, bineînţe­ este nici prima nici ultima ac­ al C.A.P. lila, Valentin Cio­ cizat inginerul V. Ciobanii,
tarul comitetului comunal de suri adoptat constituie — pen­ rel Vlaicu şi alţi vorbitori. de pe aceste străvechi melea­ les, alături de noi, de mobili­ ţiune la care participăm. Ştiu banii, şl ale specialiştilor de în atenţia conducerii C.A.P.
partid, participanţii la dezba­ tru comună — un program de (La care am mai adăuga că guri. purtători şl păstrători de zarea oamenilor. Explicîn- că mal avem multe de făcut la Oficiul de îmbunătăţiri Ilia au stat şi stau şl alte
teri, între care tovarăşii Au­ lucru complex, care vizează toa­ în comună se află staţiunea peste secole ai unor îndeletni­ funciare Deva am reţinut lucrări dintre care unele s-au
rel Pera, Emil Igna, Ioan Sa- te domeniile vieţii economice, experimentală, care poate a­ ciri şl tradiţii de vestiti culti­ du-le importanţa şi necesita­ pînă ce întreaga suprafaţă de cîteva cifre convingătoare a­ efectuat deja. Este vorba,
mollescu, Cornel Albu, Aurel politice şi soclal-culturale j spo­ corda o asistenţă ştiinţifico- vatori de cereale şi creştere tea participării la efectuarea pămînt a cooperativei va supra efeclului economic ce printre acestea, de construc­
Mareş, Emanoil ManughevicI, rirea producţiei vegetale şi a­ organizatorică de prim rang a animalelor, însoţite de vir­ lucrărilor de îmbunătăţiri produce la potenţialul său. se realizează prin finalizarea ţia prin contribuţia cetăţeni­
Octavian Iosivescu şl alţii, nimalei îmbunătăţirile fun­ sectorului agricol). Programul tuţi de adîncă omenie şl cin­ funciare, cooperatorii au în­ Ne bizuim însă pe hărnicia proiectului întocmit. In total, lor a unul dig pe o lungime
s-au referit pe larg la Impor­ ciare; dezvoltarea activităţii de desecări, irigaţii şi alte a­ ste, vor face tot ce depinde volumul terasamentelor se de 950 m, la rîul Mureş, ca­
tanta lucrărilor conferinţei, ca industriale şi a prestaţiilor de meliorări este bun, concret, de ei pentru a-şl îndeplini an­ ţeles semnificaţia acestei ac­ oamenilor noştri care, con­ ridică la 87 000 mc pămînt, fi­ re asigură protejarea de
document de mare valoare în servicii; intensificarea achi­ dar trebuie dus la îndeplinire gajamentul luat". ţiuni, faptul că este în in­ ştient! de răspunderile ce le ind necesar să se efectueze inundaţii a unei suprafeţe de
viaţa partidului, la sarcinile ziţiilor de produse agro- cu perseverenţă, începînd din Comuniştii, locuitorii comu­ teresul fiecăruia să-şi aducă revin, sînt hotărîţi să contri­ nivelări pe o suprafaţă de 150 hectare destinate cultivă­
sporite ce revin organelor co­ alimentarei acţiunile pe linie această lună. nei Geoagiu . se vor afirma, partea de contribuţie la va­ 174 000 mp şi taluzări pe rii cerealelor. In cazul res­
munale, locuitorilor satelor de gospodărire şl înfrumuse­ Da, începînd din aceste zile, desigur, în primele rînduri ale buie cu toate forţele la în­ 83 000 mp, lungimea canale­ pectiv cîştigul este de sută
pentru a alinia mai bine şi trebuie acţionat cu toate for-' efervescentei activităţi ce s-a lorificarea terenurilor slab deplinirea sarcinilor trasate lor însumînd 46 km. Inves­ Ia sută, deoarece suprafaţa
rezultatele din agricultură cu ţare a comunei) îmbunătăţirea ţele I Pentru aceasta aduna­ productive, ceea ce Influen­ de partid privind creşterea tiţia specifică este de 2 070
cele obţinute In Industrie, pen­ aprovizionării populaţiei şi a rea a recomandat ca lucrările declanşat în toate satele hu- ţează pozitiv veniturile uni­ continuă a producţiei agrico­ lei pe lieclar, valoarea spo­ amintită era tot timpul ex­
nedorene.
pusă compromiterii din cauza
tru a spori contribuţia acestei ocrotirii sănătăţii) amplifica­ de îmbunătăţiri funciare, cele tăţii şi cîştigul cooperatori­ le şi ridicarea nivelului de rului anual de recoltă fiind revărsării apelor peste se­
ramuri la formarea venitului rea muncii de propagandă, a privitoare la culturile agrico­ I. MIRZA lor. Ca urmare, încă din pri- viaţă al localităţilor rurale. de 325 000 Iei, ceea ce asi­ mănături.
gură posibilitatea ca cheltu-

COORDONA TOR Am prezentat doar o parte din faptele care consti­
COMITETUL DE PARTID — tuie o expresie vie a hotărârii unanime cu care locuitorii
satelor judeţului nostru au pornit la acţiune pentru în­
AL M U IC II CULTURÂ sarcinilor reieşite din cuvântarea rostită de secretarul ge­
făptuirea amplului program de îmbunătăţiri funciare, a
neral al partidului la Consfătuirea pe ţară a secretarilor
Amplul program educaţional iniţiat de vara anului trecut cu prilejul apariţiei de conferenţiari alcătuit din 20 de Inte­ mitetul comunal de partid urmăreşte rea­ comitetelor de partid şi preşedinţilor consiliilor populare
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aprobat cu documentelor din iulie şi a propunerilor lectuali de pe raza comunei şl brigada lizarea planurilor de muncă. Dacă la în­
entuziasm de întregul partid, de cătie tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a docu­ ştiinţifică. Toate aceste formaţii şi colec­ ceput am considerat că trebubie să mă comunale. Locuitorii comunelor Ilia şi Gurasada au ofe­
întregul nostru popor, pune In faţa or­ mentelor plenarei din 3—5 noiembrie tive sînt îndrumate îndeaproape de co­ ocup singur de materializarea planurilor, rit un exemplu de înaltă răspundere patriotică şi cetă­
ganizaţiilor de partid, a organelor con­ 1971 şi expunerii secretarului general al mitetul comunal de partid, care, împreu­ analizele făcute în biroul comitetului co­
ducătoare sarcina deosebită de a coordo­ partidului, a lucrărilor Conferinţei pe ţară nă cu consiliul de conducere al cămi­ munal de partid, în şedinţele plenare ţenească pentru îndeplinirea îndatoririlor ce le revin.
na activitatea cultural-educativă. Această a secretarilor de paitid şi preşedinţilor nului cultural, întocmeşte şi aprobă pla­ m-au convins că acest stil de muncă nu Avem convingerea că nici cetăţenii celorlalte sate şi co­
coordonare implică o muncă susţinută, consiliilor populare comunale şi altele. nul de activitate, urmărind îndeaproape este eficient, nu duce la rezultatele scon­
perseverentă, orientată spre îmbunătăţi­ In ceea ce priveşte activitatea cămi­ — prin participarea directă la acţiuni sau tate. Acum, în practica noastră a intrat mune ale judeţului nostru nu se vor lăsa mai prejos.
rea continuă a activităţii aşezămintelor nului cultural, ea este cuprinsă într-un prin informări — realizarea lui. Planul o metodă pe care o socotesc deosebit de
culturale şl orientarea lor către acţiuni plan de muncă trimestrial, aprobat de co­ cuprinde, pe lingă acţiunile propriu-zise, eficientă. In şedinţe comune de comitet
ca profund caracter educativ. Cum răs­ mitetul comunal de partid. La fiecare în­ şi repartizarea membrilor din birou care de partid şi comitet executiv analizăm
pund comitetele comunale de partid a­ ceput de trimestru sînt convocaţi Intelec­ răspund de buna lor desfăşurare. In ca­ periodic activitatea cultural-educativă.
cestor sarcini deosebite pentru îmbună­ Dar nu numai activitatea directorului că­
tăţirea munci! educaţionale ? Am căutat minului cultural de centru ci în mod
răspuns în cadrul unei mese rotunde care deosebit se analizează munca desfăşura­
a reunit 'locţiitorii comitetelor comunale Masă rotundă cu participarea unor locflltorl tă de consiliul de conducere al căminu­
de partid din comunele Ilia, Baru şi O- lui cultural, format din 11 tovaiăşi, care
răştioara de Sus, care îndeplinesc şl func­ al secretarilor comitetelor comunale de partid au sarcini concrete. Acest mod de a ur­
ţia de directori al căminelor culturale. mări, pe lingă controlul între analize, are
Bujorel Marcu — lila 1 Practica, viata darul de a stimula răspunderea persona­
au impus ca o necesitate ca întreaga ac­ tualii din comună — în satele noastre drul căminului cultural am căutat să re­ lă a fiecărui membru al consiliului. Aici
tivitate cultural-educativă să fie coordo­ îşi desfăşoară activitatea aproape 120 de partizăm pe fiecare membru din colec­ îşi au Izvorul multe iniţiative locale, par­
nată de către comitetul comunal de par­ intelectuali — cu care prilej biroul co­ tivul de conferenţiari pentru a populari­ ticiparea Iaigă a cetăţenilor la activită­
tid. Aceasta asigură unitate şi continui­ mitetului comunal de partid dezbate şi za în satele comunei documentele de ţile organizate, aş spune cu regularitate.
tate acţiunilor organizate, operativitate definitivează planul de muncă şi trasează partid, pentru a lămuri problemele pe Acum vrem să valorificăm două stră­
în Intervenţie şi legarea strînsă de viaţa sarcini concrete, nominale chiar. Acest care Ie ridică cetăţenii. Pe de altă parte, vechi obiceiuri ale locului în cadrul
comunei. In activitatea noastră avem mod de lucru, de coordonare are ca e­ în cercurile de citit din satul de centru, Ştafetei folclorice „Căutătorii de comori",
multe exemple care vin în sprijinul afir­ fect realizarea unor acţiuni cerute de lo­ ca şl în unele dintre cele aparţinătoare pregătirile In vederea spectacolului des-
maţiei. Toate documentele de partid şi cuitorii comunei, axate pe documentele se lecturează şi se dezbat documentele Jăşurîndu-se cu deosebită intensitate. Mă
de stat ce apar sînt popularizate în rîn- de partid, avînd un pronunţat caracter de partid, expunerile tovarăşului Nicolae qîndesc Insă că am putea face mai mult
dul maselor de către membrii comisiei educativ. Ceauşescu. Avînd In vedere că In fieca­ in ceea ce priveşte activitatea căminelor
de piopagandă şi de colectivul de con­ Tănase Medar — Baru. Aş vrea să pre­ re sat avem cadre didactice, va trebui afiliate plivind permanentizarea activită­
ferenţiari. Aici se îmbină munca de con­ cizez de la început că existenţa fabricii să organizăm cît mai multe asemenea ţilor cultural-educalive, antrenarea mai
ducător politic ce-mi revine în cadrul de produse refractare în comuna noastră cercuri, ele fiind o formă eficientă de largă a cetăţenilor la acţiunile întreprin­
comitetului de partid cu cea de director dă o notă de paiticularitate felului în popularizare şi dezbatere a documente­ se.
al căminului cultural. In cadrul căminu­ care comitetul comunal de partid coordo­ lor de partid, a evenimentelor interne şi ★
lui, pe lingă colectivul de conferenţiari nează activitatea cultural-educativă. In internaţionale. Lunar însă cadrele di­ Evident, discuţia purtată n-a epuizat
activează şi două brigăzi ştiinţifice. O fabrică există formaţii artistice — briga­ dactice, intelectualii din satul de centru gama variată a modalităţilor în care co­
parte dintre componenţii brigăzilor sînt dă artistică, echipă de teatru şi forma­ sînt delegaţi în satele aparţinătoare pen­ mitetul comunal de partid coordonează
şi membri ai comisiei de propagandă de ţie de căluşeri — organizate de către co­ tru a sprijini activitatea ciîltural-edu- activităţile cultural-educalive. Cert este
pe lingă comitetul comunal de paitid. mitetul sindicatului şi organizaţia U.T.C. cativă, sub directa îndrumare a comite­ insă. şi interlocutorii au relevat preg­
Aceasta ne-a permis coordonarea activi­ Comitetul comunal de partid a căutat ca tului comunal de partid. Pe linie artis­ nant acest lucru, că succesul, eficienta
tăţii spre cele mai importante evenimen­ în activitatea cultural-educativă să an­ tică avem în pregătire o şezătoare cu muncii cuMural-educative de masă rezi­
te politice, evenimente care au fost treneze şi aceste formaţii, alături de cele specific local, precum şi o brigadă artis­ dă tocmai în coordonarea efectivă a aces­
popularizate, iar documentele de partid existente la nivel de comună. în care tică şi o orchestră. tei munci ru largi valenţe educative d*
explicate operativ în toate satele apar­ sînt angrenate cadre didactice şi tineri Vasile Pantiloiu — Orăştioara de Sus. către comitetul comunal de partid. Reportaje de :
Masa rotundă realizată de
ţinătoare comunei. Aşa s-a procedat in din sat. Pe de altă parte, avem colectivul Eu aş dori să mă refer la felul cum co­ S. POP N TIRCOB, G'rl. I. NEGREA