Page 15 - Drumul_socialismului_1972_01

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 288 ® DUMINICA 9 IANUARIE 1972 3

Pe marginea Legii organizării contribuţiei băneşti şi în muncă

pentru efectuarea unor lucrări de interes obştesc

INIŢIATIVA CETĂŢENEASCA DISPUNE O scrisoare a Sui A existat...

William Shakespeare?
DE UN LARG CÎiP DE AFIRMARE Ion Eliade Răduiescu Printre primii care s-au între­ referitor la Shakespeare, d-na

La 5 ianuarie 1972 s-au Împlinit 170 de ani de
la naşterea lui Ion Eliade Răduiescu, scriitor şi om bat de unde putea un modest ac- Gallup a descoperit urm ătorul
lor londonez să scrie o operA atil
text: „Am scris piese do diferite
Este unanim cunoscut faptul patriotism, masele populare transport, maximum 6 zile pe rialele necesare. Comitetele politic român, animator al vieţii culturale din ţara de amplă, ce presupunea relaţii Teluri: istorice, comedii şi trage­
că an de an locuitorii satelor hotărăsc în adunări cum să an). Legea aduce un lucru executive ale consiliilor popu­ noastră de la mijlocul veacului trecut. A fost tot­ înalte la Curte, a fost istoricul dii, un num ăr marc dintre ele
au fost jucate la teatru şl sub
francez Abel Lefranc. După pă­
ţi comunelor noastre şl-au a­ înnobileze peisajul nostru ru­ nou, stabilind că toate organi­ lare judeţene au datoria de a odată o figură centrală a revoluţiei de la 1848. Din rerea acestuia, cel caro semna numele dc Shakespeare; au (lo-
dus în mod voluntar contribu­ ral şi urban, cum să îmbogă­ zaţiile economice care îşi au acorda asistentă tehnică de aceasta frămintată perioadă a istoriei patriei, se William Shakespeare făcea p ar­ bindlt un renum e durabil... Lu­
ţia la dotarea şi echiparea su­ ţească şl mai mult viaţa cul­ sediul sau îşi desfăşoară acti­ specialitate, de a îndruma şi păstrează o scrisoare a lui Ion Eliade Răduiescu că­ te din aristocraţia engleză şl a crările publicate, al căror autor
sint cu, poartă num ele său, de
anonimatul.
vrut să-şi păstreze
perioară a aşezărilor lor, prin turală a oamenilor muncii din vitatea, permanent ori tempo­ sprijini permanent comitetele tre soţia sa, Maria („surioară11), aflată pe atunci la Numele cel mal frecvent, rostit aceea l-am preferat altora, pe ra ­
înălţarea unor importante şi comune, oraşe şl municipii. rar, In localităţile respective executive municipale, orăşe­ Braşov (Colecţia prof. dr. doc. George Potra). de sprijinitorii acestei teze, este re le socotesc totuşi la fel dc m e­
ritorii. Cum am dat spre repre­
frumoase edificii social-cuitura- Mergind pe linia lărgirii de­ vor contribui cu fonduri bă­ neşti şi comunale în executa­ „Draga mea surioară. Ce vei fi auzit, să nu le Francis Bacon, unul dintre filo­ zentare un num ăr de piese ten-
zofii ccl mal luminaţi al Renaş­
le, prin efectuarea altor lu­ mocratismului socialist, legea neşti calculate în funcţie de rea obiectivelor respective. crezi toate. Acum sint in Bucureşti. Prin bravura terii, cărturar şl m are om de stat irului său, voi continua să i le
crări de înteres obştesc cu ca­ arată că propunerile de a se numărul mijloacelor de trans­ Spre deosebire de vechea bunilor cetăţeni, revoluţia din urmă asupra reacţio­ sub regele Iacob I, cu cariera po­ dau tot lui, căci se comportă ca
un sclav al voinţei mele...".
racter local. Din anul 1952 şi efectua anumite lucrări de port^ pe care le au în dotare. reglementare, legea prevede narilor a fost din cele mai glorioase. litică sfirşitA In închisoarea din Dar există şi un alt argum ent
Turnul Londrei.
pînă în prezent, locuitorii ru­ Interes obşteso — făcute de Cooperativele agricole de pro- posibilitatea realizării unei ga­ Sint bine, sănătos. Cind am reintrat in Bucureşti, Argum entul Iul Lefranc a fost in favoarea lui Bacon. Acum
rali din întreaga ţară au con­ me mai mari de obiective so- aseară era toată cetatea la barieră la Podul Mogo- furnizat întâm plător de doi... mi­ cincizeci de ani, perseverenta cer­
tribuit voluntar cu aproape 3 cial-culturale: cămine de co­ şoaiei şi pină la palat, palatul era plin de lume şi litari. Este vorba de generalul cetătoare, cu ajutorul aceluiaşi
cifru utilizat de Bacon, a desco­
francez Cartier şl colonelul am e­
miliarde lei pentru înfrumuse­ pii, case de cultură, ateliere- iluminat. Eram la barieră ocolit de gvardia naţiona­ rican Fabyan, care In tim pul pri­ perit lntr-o lucrare a scriitoru­
ţarea localităţilor, pentru îm­ şcoală, baze sportive, turistice lă. La barieră mi-au desprins caii şi in aclamaţii mului război mondial au fost în ­ lui englez Rawlcy (1657) o Indi-
bogăţirea vieţii culturale a oa­ Anul 1971 — an înfloritor şi de agrement etc. De ase­ neprecurmate traseră trăsura cu miinile pînă la sărcinaţi cu descifrarea m esajelor caţlo preţioasă privitoare la o
taină a Turnului Londrei: „...da­
cifrate. Anallzfnd o pagină din
menilor. Aceste contribuţii menea, contribuţia bănească palat, în fugă. De pe toate ferestrele ploua flori şi „Novum Organum " de Francis că faci să lunece panoul 5 sub
s-au conjugat cu eforturile sus­ pentru satele judeţului poate fi hotărîtă şi pentru e­ coroane. „Să trăiască Eliad ce-a murit şi-a înviat4* Bacon, el au afirm at cft nu gă­ panoul 50, descoperi o ascunză­
toare In care se află m anuscrise
ţinute ale statului, realizîn- fectuarea unor lucrări de ar­ era necontenita strigare. sit cheia unul cifru cu ajutorul alo Iui Francis Bacon. D-na Gal­
du-«e importante obiective so- Numai în anul trecut, prin contribuţia voluntară în bani tă monumentală, busturi, La palat am cerut voie poporului, ce mă aştepta, căruia au ajuns la concluzia că lup s-a dus la Londra şl, proce-
cial-culturale i şcoli, interna­ şi în muncă a locuitorilor, satele şi comunele judeţului plăci memoriale etc. In acest să mă retrag, şi m-am dus să mă culc. textul aparent ar ascunde un* dînd după Indicaţia descifrată, a
te, cămine culturale, dispensa­ nostru au căpătat o Înfăţişare nouă, au păşit pe drumul în­ scop, în funcţie de valoarea Camarazii mei Goleştii, Maghierul, Teii se aş­ secret. (Francis Bacon era cu­ m işcat panourile, descoperind In­
re, case de naşteri, cluburi eta. floririi şi civilizaţiei. Iată ctteva exemple: 'lucrărilor aprobate, la nivelul teaptă astăzi; eu apucasem mai mult drum decit noscut ca un m are nm&tor de tr-adevăr o ascunzătoare secretă.
Flecare sat, fiecare comună — ® Contribuţia voluntară în bani a Jost de aproape 4 localităţii respective se con­ dinşii, eram la Tirgovişte. Cele din Bucureşti şi re­ criptografii). Numai că înăuntru nu se mal gă­
ca să nu mai vorbim de oraşe milioane iei ; stituie din contribuţia băneas­ intrarea mea le vei afla de la alţii... O colaboratoare a colonelului sea nimic.
— a devenit un şantier al că un fond obştesc pentru ar­ Fabyan, d-na Gallup, a studiat Aşa că, pînă la descoperirea u­
@ Au fost construite peste 235 obiective — 10 săli de
construcţiei socialiste. La pri­ clasă, 8 cămine culturale, alte obiective social-culturale ; tă monumentală. A revedere. cele 34 de volume ale Iul Bacon, nor noi dovezi, „lupta" dintre
ma Conferinţă pe ţară a se­ Legea, a cărei Importanţă Eliade al vostru. descoperind că ele ar conţine stratfordlenl — cel ce susţin că
cretarilor de partid şi preşe­ © Au fost efectuate aproape 187 000 zile-muncă cu bra­ am încercat să o subliniem în 3 iulife 1848, Bucureşti*. ascunsă în ferm a literelor auto­ marele W11I a existat — şl antl-
dinţilor consiliilor populare co­ ţele şi 23 000 zile-muncă cu atelajele. aceste rînduri, creează posi­ biografia acestuia. Intr-un pasaj stratfordlenl, continuă.
munale, tovarăşul Nlcolae bilitatea ca într-un viitor a-
Gt&uşesou arăta în legătură cu proplat fiecare comună, îm­
aceasta i Oricine vizitează deputaţi, comisiile permanente ducţie şi celelalte organizaţii preună cu satele sale, să a­ DUBLURA
oraşele şl satele româneşti es­ sau un grup de locuitori — cooperatiste şi obşteşti vor e­ jungă un mic orăşel agricol,
te frapat de ritmul intens al vor fl analizate în cadrul fie­ fectua contribuţia In muncă iar localităţile urbane să se
construcţiilor industriale, agri­ cărei circumscripţii electorale cu mijloacele de transport pe dezvolte mai mult. De aceea, La Izbucnirea războiului, un
cole şl social-culturale. Nu de către locuitori. După ce se care le deţin. Important este o mare Importanţă prezintă sublocotenent englez, James
eite oraş sau comună unde să pronunţă cu privire la efec­ şi faptul că în localităţile cu amplasarea obiectivelor so- Clifton, actor de mîna a. treia,
nn se ridice noi unităţi de pro­ tuarea lucrărilor, locuitorii îşi posibilităţi economice mai re­ organiza spectacole pentru sol­
ducţie, construcţii de locuinţe trimit cite 3-5 delegaţi pentru duse, în vederea realizării o­ cial-cultuiale ş! dimensionarea daţi imitînd personalităţi poli­
şl alte obiective economico- a participa la adunarea dele­ biectivelor votate a se con­ lor raţională potrivit localită­ tice şi militare cunoscute. Cum
eoclale*. Experienţa doblndită gaţilor pe localitatea respecti­ strui prin contribuţia locuito­ ţilor respective. Trebuie să semăna leit cu Montgomery,
do eamenl în acest domeniu, vă. Legea reglementează şi rilor, statul va aloca, în con­ facem ca fiecare asemenea o- soldaţii îl aplaudau frenetic.
cu alte cuvinte iniţiativa cetă­ modalităţile de organizare a tinuare, importante fonduri biectlv să contribuie la ridi- Ba chiar l-a apărut şl fotogra­
ţenească în activitatea de con­ adunării delegaţilor care va pentru a sprijini executarea fia în ziarul „News Ghronlcle*
ducere a treburilor obşteşti, hotărî lucrările propuse a se lucrărilor. De asemenea, sta­ dicarea nivelului urbanistic ai din 14 martie 1944, însoţită de
avea nevoie de un cadru or­ executa prin contribuţia îrt comunelor şi oraşelor noastre. textul: „Nu, nu e Montgo­
ganizatoric) şl Juridic cores­ bani şi în muncă, cuantumul tul acordă credite rambursa­ mery, ci actorul Gllfton".
punzător de manifestare, favo­ contribuţiei băneşti şi numărul bile, asigurînd totodată mate- MARIN NEOOIŢA
rabil extinderii şl intensificării zilelor de muncă, precum şi Un agent de la Intelligenc*
el. <3a urmare, îa sesiunea din termenele de realizare a obi­ Service, văzîndu-i fotografia
decembrie 1971, Marea Aduna­ ectivelor de interes obştesc. în zlarf avu o idee. Peste pu­
re Naţională a adoptat Legea Adunarea delegaţilor mai are * CINEMA* RADIO » T E L E V IZ IU N E » ţin timp, un grup de ofiţeri
organizării contribuţiei bă­ dreptul de a scuti total sau din serviciul secret englez au
neşti şi în muncă pentru efec­ parţial de plata contribuţiei elaborat un plan, aprobat ime­
tuarea nnor lucrări de Înteres băneşti unele familii şl de e­ DEVA: Arma celor 1000 dc DUMINICA, 9 IANUARIE diat de către Churchlll...
obştesc. Legea a fost publicată fectuarea contribuţiei în mun­ zile — seriile I-II (,,Patria“) ; Timp de o lună, maşina Iul
(„Arta4*);
SIMEKIA:
Sentinţa
în Buletinul Oficial nr. 155 din că cu braţele pe unii locuitori. Din nou despre dragoste („Mu­ 8,15 Gimnastica pentru toţi. Montgomery avu un „şofer"
Gimnastica
de
Înviorare
18 decembrie 1971. Fiind, deci. Contribuţia bănească se sta­ reşul") ; HUNEDOARA: Asediul pentru copil; nou. Clifton „studia* direct pe
bileşte pe familii şi eă nu poa­ („Constructorul") ; Tlck.. Ticlc... 8,30 Cravatele roşii; mareşal. La 26 mal, în cadrul
cunoscută ne vom opri doar a- Tick... („Arta") ; Floarea dc
te fi mai mare de 300 lei. Con­ 10.00 Viaţa satului; unei repetiţii generale, într-un
cactus
CA-
(„Sidcrurglstul");
■upra unor caracteristici pe tribuţia în muncă se efectu­ LAN: După vulpe („ll Iunie"); 11.10 Să înţelegem muzica. Ciclu castel din Scoţia, Montgomery
care !e are şi asupra unor ează i a) cu braţele, de băr­ TELIUC: Haiducii lui Şapte- de educaţie muzicală, pre­ şl Clifton s-au întîlnit şi ulti­
zentat dc cunoscutul diri­
deosebiri esenţiale faţă de baţi şi de femei de ia vîrsta cal — scria a Il-a („Mine­ jor Leonard Bernsteln. E- mul a Trecut examenul de a­
vechea reglementare. de 18 ani pînă la vîrsta de 55, rul"); GHELAR: Cintccelc mării mlslunea a V lII-a: Spiritul semănare cu „excepţional*4.
PETROŞANI :
(„Minerul") ;
folcloric latlno-am crican In
Caracteristica de bază a le­ respectiv 50 ani (pentru fieca­ Steaua de tinichea („7 Noiem­ m uzică; Şi în vreme ce generalul
gii constă în deplina libertate re locuitor, maximum 6 zile brie") ; Tunelul („Republica") ; 12.00 De strajă patriei; Eisenhower şi cu Motgomery
Suzi
LUPENI:
Al grijă de
a cetăţenilor de a hotărî ei în­ pe an) j b) cu mijloace de („Muncitoresc") ; Aeroportul 12.30 Emisiune in limba m a­ puneau la punct ultimele de­
ghiară;
—seriile I-II („Cultural") ; LO-
şişi asupra organizării contri­ transport cu tracţiune animală NEA: Serata („Minerul") *M 14.00 Sport: talii ale debarcării în Franţa,
buţiei băneşti şl în muncă, a sau mecanică, cu excepţia au­ ANINOASA: Eliberarea — seriile o Concurs Internaţional de Clifton părăsi Anglia cu mare
schi. Sărituri pentru „Tro­
gospodăririi fondurilor şl a o- toturismelor aparţinînd locui­ I-II („M uncitoresc"); PAROŞENI: feul celor 4 tram buline", zgomot, începînd o „Inspecţie*
Femeia să sc team ă de băr­ înregistrare de la Biscliof- a trupelor din Africa. Au fost
biectîvelor ce urmează a se torilor, indiferent de vîrsta n- bat („Energia") ; PETRILA: In- shofen; create toate condiţiile pentru
e Concurs internaţional de
construi. Pătrunse de nn înalt cestora (cu flecare mijloc de tilnire cu o necunoscuta f„Mun- patinaj artistic. înregistra­ ca spionii întîlniti să-l poată
VULCAN: B.D. In
cltorcsc'') ;
alerta („Muncitoresc") ; URI- re de la Moscova. Demon­ urmări pe „mareşal". Aceştia,
CANI: 100 de dolari pentru straţiile laureaţilor;
şerif („7 Noiembrie'*); ORAŞ- • „Schiul pe înţelesul tu ­ bineînţeles, au informat Berli­
TIE: Cum am declanşat al turor" (I). Prezintă m aes­ nul că debarcarea aliaţilor în
doilea război mondial — se­ trul sportului Mihai Blră; Franţa fusese amînată. Colţul zoologic într- o lume a zoologiei
Ritmuri intense de execuţie riile I-II („Flacara"); GEOA- 16.00 Postm erldian; Diversiunea a contribuit în- In frum oasa şl plăcuta am bianţă a rezervaţiei din
GIU-BAl: Jandarm ul se însoa­
17.10 Film serial pentru tineret:
ră; HAŢEG: Dincolo de brazi
^Planeta giganţilor";
(„Popular0); BRAD: Ritmuri 18.00 Cintare patriei — concurs tr-o mare măsură la factorul pădurea SJivuţ au apărut recent noi element© de vaţle avlnd condiţii prielnice de creştere şl înm ulţi­
re. Paralel cu aceasta, în rezervaţia zim brilor au
spaniole („Steaua Roşie") ; coral Interjudeţean. Parti­ supriză din 6 iunie 1944. atracţie pentru turişti. Prin grija Ocolului silvio Ha­ fost am enajate Încă două ţarcuri pe care le vor
pe toate şantierele! GURABARZA: Fablio m agi­ tural din comuna Podo- trebuind să se retragă din ca­ ţeg, aici a fost am enajat un frumos colţ zoologic, ocupa alte exem plare din această frum oasă specie
Şi acum
epilogul. Bolnav,
cipă corul Căminului cul­
lntr-o lume a zoologiei.
(„Minerul") ;
ILIA:
cianul
de anim ale, străvechi po plaiurile noastre. Se ştie
lumii
(„Lum ina");
Facerea
In im ediata apropiere a principalei căi de acces
BARBATENI: Cinci pentru In­ lenl, corul Sindicatului în- riera teatrală, Clifton a trăit pentru turişti, au fost construite 5 ţarcuri cu anexe că In ultim a vreme, din rezervaţia din Sllvuţ au
văţăm lnt Blrlad, corul Ca­
fost duse 10 exem plare do zim bri In altele, am ena­
fern („6 August0). sei de cultură Giurgiu; ultimii săi ani retras şl dezolat, de hrană şl apă pentru noile gazde. Apoi a Început jate special: la Poiana Braşov, Tîrgu Neamţ, pădu­
(Urmare din pag. 1) noaşte bine se poate realiza 19.15 Publicitate; ca pensionar militar. Identifi­ operaţia delicată de prindere, vil şl nevătăm ate, a rile Băneasa şl Trivale.
la timp şi în condiţii bune de 19.20 1001 de seri. „Aventurile Iul cat cu „rolul cel mare" şi ne- celor ce urm au să populeze ţarcurile. In cîteva sâp- In prezent, această rezervaţie naturală este popu­
tămlnl, prin dibăcia ce le este recunoscută, lucră­
Bobo" — producţie a stu­
calitate. diourilor „Animafilm"; putînd să lasă din el, mintea torii ocolului au prins şi adus gazdele : urşi, capre lată de 135 de cerbi carpatini şl lopătarl, 45 căpriori,
Este anul în care toate forma­ — In acest sens, a continuat PROGRAMUL I : 6,00 Buletin 19.30 Telejurnalul de seară; i s-a întunecat treptat. A fost negre, căpriori, cerbi carpatini şi lopătarl, vulpi şi precum şl un m are num ăr de alte specii, aflate în
ţiile de lucru trebuie să facă interlocutorul, ne preocupăm dc ştiri; 6,05 Concertul dimine­ 20.00 Reportajul sâptăm lnll — internat la ospici' ui Worthing, fazani. Cu excepţia fazanilor, toate celelalte animale stare liberă.
sint aduse din m unţii Judeţului nostru, aici în rezer-
„Unul din cel 5 000...";
din plin dovada hărniciei lor, ca fiecare comunist să aibă ţii; 7,00 R adiojurnal; 7,45 Avan­ 20.20 Film artistic: „Ultima că­ unde-şi sfîrşi viata. Turiştii pot vedea noile gazde ale parcului.
prem iera
8,00 Su­
cotidiana;
aşa cum o fac membrii brigă­ sarcini concrete la locul său m arul presei; 8,08 Ilustrate m u­ ruţă". Prem ieră pe ţară;
zilor conduse de comuniştii de muncă, iar periodic va in­ zicale; 9,00 Ora satului; 10,00 22.00 Omagiu lui Maurlce Clie-
Artistul
valier.
Prezintă
Teodor Mitran, Petru Pctraş, forma despre felul cum s-au în­ ltadioinagazlnul femeilor; 10,30 Poporului Radu Beligan şi
Parada cf tecului; 11,00 Buletin
criticul Silvia Clncă;
Mihai Flagner, Petre Hoca, deplinit aceste sarcini. Pentru dc ştiri; 11,05 Intilnlrc cu melo­ 22.45 Telejurnalul de noapte.
Ion Drăgan, maiştrii Nicoiae că numai aşa pot fl comuniştii dia populara şi interpretul pre­ Cei patru... Sinan-paşa
Trocan şi Nicoiae Sîrbu. exemple personale atît în ac­ ferat; 12,00 De toate pentru toţi; LUNI, 10 IANUARIE Logodna oloiului
Li,00 Radiojurnal; 13,15 Recita­
Tehnicianul Grigore Boleru, tivitatea profesională cît şi cca lul violonistului Mihai Constan-
secretarul comitetului de partid politică. tlncscu; 13,32 Muzica populara; 16,00—17,00 Lecţii pentru lucrăto­ In Istoria Imperiului otoman La Călugiireni avea 83 de ani
rii din agricultură i
al şantierului, vorbind despre Fără îndoială, colectivul şan­ 14.00 Unda vesela; 14,30 Melodii 18.00 Scena — emisiune de in­ Plămădit din retete nu­ stingă şi-n dreapta şi aleargă apar mai multe personalităţi (după unii, 84 de ani).
Mihai,
de
lansate
Mihaela
aportul comuniştilor şl despre tierului IV al întreprinderii de Gilbert Bdcaud şl Kay Starr; form aţie şl critică teatrală; mai de bărbaţi curajoşi ca un bezmetic pe şanţurile cu numele de Sinan-paşa. Sinan-paşa Cicala (Cighaleg-
acţiunile pe care organizaţiile construcţii siderurgice Hune­ 15.00 Buletin dc ştiri; 15,05 18.30 De la operă la... muzica ştiute, otelul devine năzuros pregătite anume pentru el. Sinan-paşa Khadim, mare vi­ Zade-Iusuf-Mehmed) era un re­
u şoară;
de partid le preconizează în doara sc va mobiliza intens M îndru-i Jocul rom ânesc; 15,30 18.45 Stop-cadru; cind se simte învăluit în La numai 2-3 metri însă îl aş­ zir, sub sultanul Sellm I. A negat italian, fiul vicontelui de
Selectluni din opereta „Prinţul
scopul realizării exemplare a pcntrLi ca şl în acest al doilea student" de Rombcrg; 16,00 19.15 Publicitate; temperatura din cuptor. Şi a- teaptă o oală qiqant, ce se murit în 1517, într-o expediţie Cicala, nobil din Messina, că­
19.20 1001 de seri: „Aventurile
Se­
sarcinilor sporite de plan, sub­ an din actualul cincinal să se Estrada dum inicală; 17,00 tineri) Iul Bobo"; tunci începe să şuiere, să se deosebeşte prea puţin de în Egipt. sătorit cu o turcoaică. Prins
rial radiofonic pentru
linia preocuparea de a face cu­ situeze în rîndurile colective­ ascultători. Catcrina Varga; 19.30 Telejurnalul de seară; zvîrcolească asemeni unui cuptorul din care a plecat. Sinan-paşa, frate cu marele de piraţii turci în 1561, este
noscute, în amănunt, sarcinile lor fruntaşe ale constructori­ 17.30 Estrada duminicala (con­ 20.00 Oameni şl fapte; „David balaur cu şapte capete. Nemulţumit, otelul începe vizir Rustem-paşa, fost capidan educat în religia musulmană şi
foileton:
20.15 Roman
fiecărui colectiv, pornindu-se lor de obiective social-cultura­ tin u are); 19,00 Radiojurnal; 19,15 Copperfield" (IV ); Otelarii însă cunosc meteh­ din nou să se zbată, să mu­ al flotei otomane şl cuceritor îmbrăţişează meseria armelor.
de la ideea că ceea ce se cu­ le din judeţul nostru. Estrada duminicală (continu­ 21.05 Cîntâ M aram ureşul. Spec­ nele metalului ce se zbate in gească, dar otelarii îl ridică Se căsătoreşte cu strănepoata
tacol muzlcal-coregraflc, cuptoare. Şl, între o înghi­ al Trlpolisului. A murit la 24
are); 20,00 Tableta de seara; susţinut de artiştii amatori cu oala şl-1 plimbă prin hală ianuarie 1578. lui Soliman al II-lca Magni­
20,05 Estrada dum inicala; 20,30 din Baia M arc; ţitură de sifon şl o vorbă de în cîrligul macaralei ca 5n- ficul, iar în 1574 Selim al
Sinan-paşa Cogia (Qogiah).
Meridiane melodii; 22,00 Radio­ 22.05 Dinamica societăţii rom â­ duh pe care o schimbă în­ tr-un vals. Apoi, ca la o ce­ „Bătrînul" sau „Cel Mare*, un II-lea îl trimite în Moldova.
M ica publicitate jurnal; 22,10 Panoram ic sportiv; neşti. Aşezarea relaţiilor tre ei, mai aruncă din cind în remonie de logodnă, bărbaţii Aici ia parte la luptele împo­
sociale pe temeiul eticii şl
22.30 Noutăţi discograflce; 22,50 echităţii socialiste; cind o lopată cu dolomită pe­ aşează între oală şi formele albanez, născut la Tapoiane — triva lui loan Vodă Viteazul,
Moment poetic; 23,00 Concert 22.30 Din ţările socialiste. R.S.F. ste spuma incandescentă. de turnare o pîlnie din pămînt Prevezei. In 1528 a luat parte pe care-*l face prizonier, apoi
CAUT FEMEIE PENTRU Gojdu, bloc AB 20, aparta- de seară; 24,00 Buletin de ştiri; Iugoslavia; Aparent lava se Imblln- ars, adus din locurile unde la primul asediu al Vienei. In îl ucide. Intre 1589-1593 devi­
INGRIJIT COPIL 3 ani — ment 52, telefon 11512. 0,03 — 6,00 Estrada nocturnă . 22.45 Telejurnalul de noapte. zeşte, ca apoi Iar să se agi­ dorm florile de piatră : co­ 1568 şi 1570 a cucerit Yeme­ ne comandant al marinei tur­
te. muna Baru. Şi, otelul se stre­ nul, apoi Ciprul. A luat parte ceşti şi se intitulează „Gene­
Şi, după ce un otelar cu coară prin inelul de logodnă. la expediţia din Ungaria (1593­ ral di mare del Gran Turco".
experienţă le dă eprubetelor Azvîrle cîteva steluţe spre 1594) şi cea din Ţara Româ­ Moare în anul 1605.
să guste din lava clocotindă, chipurile asudate ale bărba­ nească (1595). A fost de (Datorită asemănării de nu­
otelul este descătuşat. Ne- ţilor, apoi se pregăteşte cu­ me şi apropierii dalelor, po
Trustul de construcţii Exploatarea centrala ştiind ce-1 aşteaptă, colosul minte de odihnă. cinci ori mare vizir sub sulta­ acosta unii istorici îl confundă
nii Soliman Magnificul, Selim
cu învinsul lui Mihai Viteazul
licmid azvîrle cu steluţe în
N. PANAITESCU
al Il-Iea şl Murad al III-lea. Ia Călugăreni).
Hunedoara-Deva electrică Paroşeni
ANGAJEAZA DE URGENŢA :
a n g a j e a z a !**> f >: EROUL 10 PREFERAT ESTE
imediat următoarele categorii de personal : © motopompişti P.C.I.
® ingineri constructori cu vechime de 9 ani
pentru funcţii de conducere : şef şantier ; şet © tinichigii Luts de Funes, popularul filme care au făcut din mine este de suprafaţă, bazindu-se menilor un pic de fericire.
r.ervicii la şantiere ; şef Iot. © dulgheri comic francez, a acordat re­ o stea. pe mimică şi grimase. Ce ne V-aţi gindit la asta ?
9 economişti cu vechime de 9 ani în funcţii vistei „Cinemondeu un in­ I : Cind vă vedeţi propriile puteţi spune ? R : M-am gindit. A-i face
R : Nu ştiu dacă
mimica
de specialitate, pentru şef sector economic ; şef © instalatori instalaţii sanitare terviu din care publicăm mai filme, dv. rîdeţi ? mea s-ar putea numi grima­ pe oameni măcar să zimbeas-
jos cîteva fragmente :
R : Nu, dar sint mulţumit
servicii contabilitate — financiar şi aproviziona­ că, înseamnă pentru mine
® lăcătuşi montatori şi reparaţii I : Luis de Funes, aţi de­ cind îi văd pe alţii rîzînd. să. Să se strimbe poate orici­ foarte mult.
re la şantiere. w venit actor comic din vocaţie I : Sînteţi in general mo­ ne, dar nu oricine provoacă I : Sc deosebesc condiţiile
@ muncitori pentru şantierele din Deva, Orâş- © sudori electrici şi autogeni sau aţi descoperit, intimplă- dest ? visul. Umorul meu este ade­ fizice, dc lucru ale actorilor
tie, Cugir, Brad, Valea Jiului. tor, in dv. înclinaţii spre R : Nu sînt întotdeauna sea o situaţie umoristică şi de ale celorlalţi oameni ?
9 muncitori necalificaţi comic ? mulţumit. De exemplu, acum de expresie. îmi plac foarte
® zidari R t Dintotdeauna mi-am do­ înţeleg foarte bine că trebuie mult trucurile care trec in R : Condiţiile sint grele.
9 dulgheri ® strungari rit să devin actor şi să dis­ să mă opresc ca să nu ajung absurd. Abia am timp uneori să mă-
ninc. Şi cred că loţi actorii
A @ fierari betonişti pun publicul. La şcoală mă să fac mereu acelaşi lucru. I : Nu vi se pare că aţi a­ fac la fel.
Şi aceasta, pentru că mi se
® electricieni © electricieni reparaţii electrice remarcasem prin şotiile pe încredinţează acelaşi gen de juns la limita superioară a 1 : Nu ati fost văzut nici­
talentului dv. ?
care le făceam şi pentru ca­
& instalatori încălzire ® proiectant în construcţii de maşini re adesea stăteam la colţ sau roluri, cu situaţii identice — R : Nu m-am gîndit. Cha- odată în localurile publice
© necalificaţi primeam note proaste la pur­ ceea ce face ca eu să repet din Paris. Nu vă place viaţa
> aceleaşi expresii ale feţei. plin şi-a găsit personajul in mondenă ?
— se asigura cazare gratuita şi masa la canti­ ® mecanici şi fochişti locomotive \ i tare. Multă vreme am fost I : In ce priveşte „gaguri­ micul vagabond. Eu îmi caut.
R : Nu suj)ort să ies in lu­
actor figurant. îmi este chiar
na contra cost. i I foarte greu să-mi amintesc le", cum le găsiţi ? De unde încă eroul. me. Mi se pare că toţi se uită
— plata se face conform H.C.M. 914/1968, la Salarizarea se face în conformitate cu H.C.M. ' toate filmele in care am ju­ vă inspiraţi ? I : Şi nu l-aţi găsit ? la mine şi aşteaptă să glu­
muncitori se aplica forma de salarizare în acord nr. 914/1968 în funcţie de pregătirea şcolara, cat asemenea roluri. Astfel a R : Gagurile îmi vin auto­ R : îmi place să interpre­ mesc. Nu suport cocteilurile,
stagiul în meserie şi categoria de salarizare a mat. Ele se află in memoria tez şi mari comercianţi, şi ca­ recepţiile, cind oamenii a-
global. continuat pînă la filmul ,.Ho­ mea şi le dau la iveală după porali, dar eroul meu prefe­ plnudă din bună-ruviinţă.
Informaţii suplimentare se pot obţine la tele­ solicitanţilor. ţul nedovedit e negustor cin- situaţii. îmi amintesc un epi­ rat este desigur omul întot­ Sint. dc asemenea, şi contra
fon 11960 Deva, Trustul de construcţii, serviciul Doritorii se vor adresa la biroul personal ci stitu, unde m-au remarcat şi sod comic de acum zece ani deauna nemulţumit. ]>rcmierelor cu invitaţi. Pre­
şi-au dat seama că pot face
orqanizare salarizare, str. Dr. Petru Groza nr. 30. exploatării. şi îl folosesc pe loc. / : Să provocaţi insul, aceri s- fer spectatorul sincer. care
y (0) ( 10) ceva bani. Apoi au urmat alte I : Se spune că umorul dv. la înseamnă să le. oferiţi oa­ ştie să rida '