Page 18 - Drumul_socialismului_1972_01

"■ r.Vihrli
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 289 ® MARŢI 11 IANUARIE 1972

V A L U L C Ă L U Ş A R U L U I

[ Tumultuoasă revărsare
ANGAJARE MILITANTA IN MUNCA DE

de autenticitate şi spectaculozitate
DEZVOLTARE MULTILATERALA A SATELOR

mustind d« forţă şl virtuozita­ căluşarii copii din Balşa. De
Duminică, în două localităţi ale Judeţului, Berlu şl te. II vom revedea întotdeauna altfel, aceştia din urmă alături
Comuna Dobra te înscria lucrările de sistematizare care vom putea rezolva mal de­ contractez un porc" (Ion Mun­ Geoagiu, s-au desfăşurat etape zonale ale Festivalului cu multă plăcere convinşi fi­ de formaţiile de copil din Ro-
printre aşezările rurale caje, să grăbească drumul aşezării grabă multe probleme — măr­ teanu). „ŞI eu" — a fost pro­ căluşarului. Cele 16 formaţii prezente în concurs au ind că ni se oferă posibilitatea mos (care au avut evoluţia cea
în anii construcţiei socialiste, spre urbanizare au fost pe larg turisea comunistul Octavian nunţat în cor de Traian Suba, reuşit să înfăţişeze pregnant vigoarea acestui joc al să descoperim de fiecare dată mai bună), Geoagiu şi Orăş­
au cunoscut profunde mutaţii şl cu maturitate dezbătute în Giurgiu. Dacă toţi ne vom Elena Şindea, Ioan Moisin, Au­ tinerilor în floarea vîrstei, dar şl al copiilor şi unora noi calităţi ale Jocului şl in­ tioara de Sus, vor putea repre­
în viate materială şl spiritua­ cadrul adunării şl bine preci­ strădui să îndeplinim la timp rel Băceanu, Octavian Mun­ mal vfrstnlcl, tradiţia sănătoasă ce întreţine perpetuarea terpreţilor. zenta oricînd cu cinste, chiar
lă şl cărora programul celui zate în planul de măsuri adop­ şl în mod conştiincios sarcini­ teanu, Gheorghe Andreşescu, sa din generaţie în generaţie. Pentru cel de faţă, perin­ I-am văzut la lucru pentru judeţul, în întrecerile de an­
de-al X-lea Congres al parti­ tat. le ce ne revin, dacă vom face lovită Herciu, de numeroşi co­ darea căluşarilor pe scena concursului a constituit, în prima dată şl pe dansatorii din vergură. Notabilă a fost şi
dului le deschide largi perspec­ Călăuză şi îndemn le-au fost un control oportun şl eficient, munişti. Puterea exemplului acelaşi timp, o adevărată paradă a portului popular din Balşa (adulţi), Mada, Ardeu participarea căluşarilor din
tive pe calea urbanizării. Toc­ sarcinile desprinse din lucră­ nu se poate să nu avem re­ personal despre care vorbea bogatul ţinut al Orăştiel şi parţial al Văii Mureşului, a — dovadă că pe teritoriul a- Vaidei.
mai de aceea evenimentul de rile primei Conferinţe pe ţară zultatele scontate. Eu mă an­ Ioan Handăr s-a adeverit cu specificului său inimitabil creat de mari artişti anonimi. cestel comune se munceşte Actul final al concursului
seamă din viata1 patriei — pri­ a secretarilor comitetelor de gajez aici ca de pe miniferma prisosinţă în adunarea activu­ mult pe linia valorificării crea­ l-a semnat formaţia din Geoa­
ma Conferinţă pe tară a se­ partid şl preşedinţilor consili­ şcolii să realizăm cu copiii lui de partid. „Eu n-am condi­ ţiei populare locale, că există giu. Evoluînd combinat cu cei
cretarilor comitetelor de partid ilor populare comunale, măsu­ producţiile planificate a se ob­ ţii pentru a contracta animale activişti culturali inimoşi care mici, ei au oferit un specta­
şl preşedinţilor comitetelor e- rile preconizate de secretarul ţine în cooperativa agricolă de — mărturisea Vladimir Radi- lucrează cu pasiune şi dărui­ col superior celorlalţi partici­
ocecutive ale consiliilor popu- producţie. Şi nu se poate ca — dar sîntem la gară patru La Beriu, evo ulii echilibrate re. Fără îndoială, roadele mun­
cenco, şeful gării din Dobra
!are comunale —, în care s-a general al partidului în acel acest lucru să nu fie imbold cii lor nu vor întîrzia să se panţi, nedezmintînd aprecieri­
stabilit un complex de măsuri înalt forum care a deschis noi pentru părinţii copiilor — coo­ oameni. împreună vom putea arate. EI se ocupă şl de afir­ le de care s-au bucurat întot­
menite să dezvolte multilateral căi vieţii ţărănimii. Activul de peratorii. Şl fiindcă păşunile creşte un porc". De la an la an, se constată dar exact, el au cîştigat punc­ marea tinerilor Interpreţi — deauna,
aşezările rurale a găsit un Dorinţa oamenilor de a con­ te preţioase la juriul concursu­
profund ecou în rîndul cetăţe­ tribui la crearea fondului cen­ o creştere apreciabilă a numă­ lui. Orăştioara de Sus a fost
nilor acestei aşezări. El s-a tral de produse agroalimenta­ rului formaţiilor de căluşari reprezentată de două formaţii
reliefat pregnant în cadrul a- Adunări ale activului re, de a participa la acţiunea capabile să evolueze conclu­ — una de adulţi şi alta de De ce au lipsit căluşarii
dunărli activului de partid, ale de îmbunătăţiri funciare, la dent, uneori la un ridicat ni­ copii, cu dansatori ia fel de
cărei dezbateri s-au desfăşurat împlinirea noilor portrete ale vel artistic, pe scena unor con­ talentaţi, vădind o susţinută
în climatul militant de anga­ de partid de la comune satelor, s-a manifestat matur cursuri de anvergură. Paza preocupare din partea factori­
jări ferme, în spiritul respon­ în plenara activului de partid zonală Beriu a fost in acest lor locali pentru creşterea ele­
sabilităţii mature a acelora ce din comuna Dobra. Comuniştii sens revelatoare. Am avut sa­
doresc să participe cu braţele Aurel Băceanu, Dumitru Şer- tisfacţia participării, pentru pri­ mentelor tinere care să ducă din Romos ?
şi cu mintea la înfăptuirea partid de la Dobra a înscris pe şi fîneţele trebuie puse în va­ ban, Traian Suba, Vladimir Ra- ma dată, a căluşarilor din Pri- mai departe tradiţia acestui
măsurilor preconizate pentru loc prim în agenda de lucru loare în mod corespunzător, aşa dicenco au făcut numeroase caz şl Căstău. Primii, pentru a joc. I-am urmărit în mod deo­
sebit pe copiii cu ochi scrută­
emanciparea satelor. desfăşurarea unor activităţi după cum ne îndeamnă însuşi propuneri privind îngrijirea da mal multă spectaculozitate tori, cum urmăreau cu sufletul
Cele 13 localităţi aparţină­ susţinute pentru fructificarea tovarăşul Nicolae Ceauşescu, păşunilor, reproducţia animale­ evoluţiei, au oferit în prima la gură evoluţiile celor mari. Juriul, publicul prezent la Să fie oare vorba de înfumu­
toare comunei Dobra au cunos­ mai deplină a potenţialului e­ eu cred că e necesar ca tere­ lor, dezvoltarea secţiilor anexe parte un joc de ponturi execu­ faza zonală Geoagiu a Festi­ rarea pentru posesorii impresio­
cut din plin prefacerile anilor conomic al satelor, stabilind nul să fie repartizat de pe a­ pe lîngă C.A.P., a prestaţiilor tat de copii. In continuare, pe Ei n-au părăsit sala de concurs, valului căluşarului au aşteptat nantului palmares relatat ? Un
noi. A pătruns în fiecare sat măsuri bine gîndite de îmbu­ cum pe cooperatori, ca oame­ de servicii, a achiziţiilor şi melodia „Banu Mărăcine", îşi au preferat să vadă fiecare cu vădit interes pasionanta în­ răspuns cert nu se poate oferi.
lumina electrică şi, o dată cu nătăţiri funciare, fertilizarea te­ nii să ştie din timp ce şi cît contractărilor, propuneri pri­ face apariţia formaţia de a­ formaţie pentru a putea îm­ trecere pe care o oferea de Lipsă de respect însă fată de
ea, binefacerile acesteia. „In renului, efectuarea în cele mai au de făcut şi să pornească vind lucrările de sistematiza­ dulţi. Jocul lor vînjos, capabil prumuta în Jocul lor ceea ce fiecare dată participarea la­ concurs, participanţi, încrede­
au mai valoros aceştia. Bună
prezent, întreaga comună e un bune condiţii a lucrărilor a­ la lucru re. de finisări însă oferă reale şi evoluţia formaţiei din Dîncu olaltă a formaţiilor din Romos, rea acordată şi fată de propriul
vast şantier — spuner comu­ gricole, astfel ca recolta anului — Conducerea partidului — In acea adunare, activul de certitudini pentru evoluţii ulte­ Romoşel şi Geoagiu, cotate prestigiu a existat. Eventualele
nistul Aurel Ghlaia. Sîhîem în 1972 să cunoască noi sporuTi. spunea deputatul Ioan Handăr, rioare. Un joc apropiat de Mic. printre cele mai bune din ju­ „probleme" pe care le relata
plină construcţia. Se lucrează Comuniştii de la C.A.P. Lăpuş­ din satul Pane — s-a adresat partid al comunei Dobra a perfecţiune au oferit căluşarii In încheiere s-au prezentat deţ. De data aceasta, întrece­ directorul căminului cultural,
intens la blocul cu 2 etaje al nic au hotărît să ajungă la o nouă, ţărănimii, cerîndu-ne să răspuns chemării ţăranilor din din Căstău. Zece feciori înalţi căluşarii gazdă. Căluşarul pro- rea lor a fost umbrită de lipsa Ioan Todor considerăm că
Intelectualilor. A fost turnată producţie de grîu de 2 600 ne dăm mai mult interesul comuna Unirea, judeţul Ialomi­ ca brazii au prezentat, pe mu­ priu-zis şi Romana, care con­ cunoscuţilor dansatori adulţi pot fi rezolvate de autorită­
fundaţia pentru noua clădire a kg/ha, la porumb 3 100 kg/ha, pentru a contribui la crearea ţa, angajîndu-se ca din gospo­ zica tarafului veşnic tînărulul feră un plus de virtuozitate, din Romos — cîştigători ai mai ţile locale dar nicidecum nu
miliţiei şi avem cărămida ne­ la cartofi 18 000 kg/ha, iar cel fondului central de produse dăriile personale ale populaţiei Relu din Căstău, o Imagine e­ au însemnat în execuţia lor multor festivaluri judeţene, dis­ pot constitui un motiv într-ntît
cesară ca, în primăvară, să în­ de la C.A.P. Dobra 2 100 kg/ha agroalimentare. Noi vedem cîte să livreze în acest an 380 ca­ locventă de bărbăţie şi auten­ o notă de puternică autentici­ tinşi cu menţiuni şi premii la de puternic îneît să-i determi­
cepem lucrările de zidărie. la grîu, 2 700 kg/ha la porumb îmbunătăţiri şi înlesniri s-au pote bovine, din care 300 ti­ ticitate, de fineţe artistică. In tate. concursurile formaţiilor artis­ ne să lipsească de la concurs.
Piaţa de alimente din centrul şi 18 000 kg/ha la cartofi,'iar adus ţărănimii şi de aceea ne neret bovin în greutate de aceeaşi notă a evoluat şi for­ Aducîndu-se pe scena festi­ tice de amatori, participanţi la Publicul, juriul l-au aşteptat,
de comună se află în faza de pe suprafaţa de 80 ha să se angajăm să răspundem pe pu­ 300-350 kg, 550 de porci în maţia din Dîncu Mare. O valului acest joc, care în Festivalul folcloric internaţio­
finisare, iar în satul Lăpuşnic realizeze 000 tone de legu­ terile noastre. Satul nostru e greulate de 90-150 kg, 1 600 menţiune specială pentru văta­ judeţul nostru oferă multe nal de la Zagreb. M. BODEA
a fost turnată fundaţia pentru me. Pentru obţinerea acestor mic, n-are decît 50 de nume­ capete ovine, 250 000 bucăţi ful Ioan Căndroi (Dîncu Ma­ elemente de specificitate, se
noul magazin cu bufet. Se lu­ producţii, membrii comitetului re, dar n-o să rămînă familie ouă, 62 tone fructe, 5 500 kg re), considerat de altfel cel constată şi o lăudabilă tendinţă
crează intens la amenajarea de partid, al birourilor organi­ care să nu contracteze un ani­ lînă, 1 300 hl lapte de vacă şi mai bun solist dansator tînăr de valorificare creatoare a sa.
să asigure curăţirea şi îngriji­
drumurilor, a canalelor pen­ zaţiilor de bază au hotărît să mal. Că exemplu l-au dat co­ din Judeţ. Păstrînd elementul autentic,
tru construirea trotuarelor, a intensifice munca politică în muniştii, Iar puterea exemplu­ rea de primăvară a unei supra­ Aspect de specificitate inter­ formaţiile au introdus în evo­
podeţelor, la bala comunală, rîndul cooperatorilor, moblll- lui e foarte mare. feţe de 200 ha păşune prin pretativă au adus căluşarii din luţia lor şl momente de mare Aţi solicitat înscrierea grupei
contribuţie voluntară. Şi tot
la...“. zîndn-i la lucru în toate faze­ — Eu, ascultînd cuvîntarea acolo, în acel climat militant Orăştioara de Jos. Cu element spectacol (evoluţia fără muzi­
Se putea, aşadar, vorbi cu le, începînd de la pregătirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, specific de bătaie, neaşteptat că, strigături noi) care pun şi
mîndrie despre prezentul şi terenului pînă la recoltare. am înţeles ce ne revine nouă de angajări ferme, comuniştii şi dificil de executat, precum mai mult în relief virtuozita­ sanguine în buletinul
viitorul comunei, despre parti­ Dezbaterile s-au desfăşurat ţăranilor şi n-am mai aşteptat din Dobra au trimis o telegra­ şi cu figurile de ponturi exe­ tea interpreţilor, adaugă fru­
ciparea locuitorilor, cu întreaga într-o atmosferă mobilizatoare, alt îndemn. Am şi făcut con­ mă Comitetului Central nl cutate parcă cu încetinitorul museţi noi jocului propriu-zis.
capacitate şi putere de muncă, în care oamenii au vorbit des­ tract pentru a creşte doi vi­ P.C.R., personal secretarului de identitate?
la înfăptuirea sarcinilor de ma­ chis, arătînd unde trebuie să ţei şi un porc — spunea de­
re răspundere ce revin satelor. acţioneze mai hotărît şl ce sar­ putata Maria Barna, din Lă­ general al partidului, tovară­
angajează să înfăp­ Dăruire, perseverentă, măiestrie
Obiectivele spre care vor fi cini imediate le revin. puşnic. şului Nicolae Ceauşescu, prin In viaţa fiecăruia dintre diat după apariţia acestei
concentrate eforturile în noul — Eu cred că dacă vom în­ care se noi, pe lîngă înfăptuirile şi legi, instituţiile mcdico-sani-
an, acţiunile ce se vor între­ Exemplul Măriei Barna a tuiască cu abnegaţie şl devo­ bucuriile zilnice, pot inter­ tare din judeţul nostru au
prinde pentru a face ca rodni­ vinge mai repede unele con­ fost urmat, chiar în adunarea veni, uneori, întîmplări mai înfiinţat mai multe centre in
cia pămîntului să fie bogată cepţii învechite şl vom deschi­ activului de partid, de mulţi tament sarcinile de majoră res­ Cu aceste atribute am pu­ judeţ. La Geoagiu, în faţa su­ puţin îmbucurătoare. Dintre localităţile urbane şi o serie
şi traiul oamenilor îmbelşugat, de mai larg drumul spre nou, comunişti. „Şi eu mă angajez să ponsabilitate ce le revin din tea caracteriza evoluţia călu­ lelor de spectatori, ei au adus acestea, enumerăm acciden­ de echipe speciale care se
programul de dezvoltare multi­ şarilor din Romoşel, o forma­ un căluşar autentic, aşa' cum tele de circulaţie, accidente­ deplasează în întreprinderi şi
stabilirea
instituţii
pentru
laterală a vieţii satelor. ţie care într-un interval de se joacă în satuT* lor, fără1 le de muncă sau de altă na­ grupei sanguine a salariaţi­
tură. In astfel de cazuri, or­
timp scurt s-a impus pe scene­ prea multe elemente de spec­ ganele sanitare, toţi ceilalţi lor. Pînă în prezent au răs­
V R IN D S A P O A R T E U N LUCIA LICiU le aşezămintelor culturale din tacol, dar perfect interpretat, cetăţeni au datoria de a ac­ puns acestei obligaţii legale
aproape 15 000 de persoane.
ţiona cu operativitate pentru
salvarea vieţii oamenilor ca­ Totuşi, cifia — raportată Ia
re se află în pericol, a celor
D IA L O G C U I.G .C .L. D E V A , ce au suferit anumite trau­ populaţia pe care o are ju­
deţul nostru — este destul
matisme etc. Dar noi — ca de mică. Această situaţie se
cetăţeni, ca oameni — cum datoreşte faptului că o parte
O A S O C IA Ţ IE S -A T R E Z IT ... venim în întîmpinarea acti­ din cetăţeni nu cunosc pre­
vităţii sanitare puse în sluj­
vederile legii, iar altă parte
9 A ba vieţii noastre proprii ? nu le respectă. Trebuie ară­
Cum uşurăm strădania celor tat că atît pentru unii, cît
M O N O L O G IN D ! care se zbat să ne salveze şi pentru ceilalţi, legea mai
pericol?
de la un anumit
prevede o sancţiune : amen­
Răspunsul la aceste întrebări dă între 40—200 lei. Pentru
Asociaţia de locatari CT 10 tul gospodăresc. Sau asociaţia Să facem un inie calcul : o l-a dat Legea nr. 5 din 18 a evita astfel de situaţii,
din cartierul Gojdu, Deva, ne-a să dea o comandă fermă în a­ adresă dactilografiată călăto­ martie 1971, care a prevăzut, considerăm că fiecare cetă­
trimis la redacţie o scrisoaie. cest sens... reşte prin poşta, intra prin trei printre altele, că fiecare ce­ ţean, respectînd legile statu­
O pagină întreagă bătută la — Şi eu zic tot aşa ! — sa­ mape, iese din fiecare cu cîte tăţean caie posedă buletin lui nostru, se achită în pri­
maşină, la un rînd, cuprinzînd re C. Juşcă Dacă mîine ajun­ o rezoluţie... De ce loalc aces­ do identitate are obligaţia mul rînd de o îndatorire ce­
numerele, datele şi sumarul ge la noi comanda fermă, poi- te faze care nici măcar n-au de a solicita înscrierea gru­ tăţenească. Aşadar, persoa­
unor adrese pe care asociaţia mîine ajungem noi acolo... fost încununate de o rezolva­ pei sanguine în actul său de nele care posedă buletin de
le-a trimis către I.G.C.L. Deva. Parcurgem aleile asociaţiei... re ? In treacăt fie spus, asocia­ identitate. Tot în această identitate trebuie să solicite
La una din ele a primit răs­ La colţul blocului E 7 există ţia — neprimind nici un răs­ lege se arată că părinţii pot organelor sanitare în raza
puns. Celelalte — după cum un garaj din placaj acoperit puns — a revenit în 28 august cere înscrierea, în actul lor cărora domiciliază determi­
se va vedea mal Jos — an cu carton. Ocupă jumătate din (deci după două luni şi ceva de de identitate, a grupei san­ narea grupei sanguine şi în­
fost cusute (cu aţă albă!) da aleea pe care circulă locatarii aşteptare) cu o nouă adresă. guine pentru copii, care nu scrierea ei în actul de iden­
titate.
nişte funcţionari „grijulii" in­ şl o bună parte din zona ver­ Abia în urma acesteia s-a dat au împlinit vîrsta de 14 ani.
Fiind cunoscută grupa san­
tr-un dosar. de. Posesorul garajului. Loon- o notă către secţia respectivă, guină a unui accidentat, or­ Cpî. DUMITRU PETRESCU
înainte de a răsfoi „biblio­ tin Draia — blocul E 7, ap. 21 un fel de ordin scris, să în­ ganele sanitare pot interveni şeful secţiei evidenţa
raftul" In care au fost încop- ceapă lucrările. Dar, există e­ Form aţia căluşarilor din Căstău, care s-a impus cu prilejul fazei zonale Beriu a Festivalului cu mai multă uşurinţă pen- populaţiei din I.M.J.
clate şl atît I — probleme xemple şi mai şi... Printr-o a­ căluşarului. Foto : I. ŞEU ti u salvarea vieţii lui. Ime­ Hunedoara-Deva
Importante ale locatarilor, am dresă, asociaţia întreba de ce
vizitat împreună cu Gheorghe n-a fost apă caldă într-o dumi­
Balaş, preşedintele asociaţiei Răsfond un nică. Scrisoarea a ajuns repe­
GT10, blocurile situate în a­ de la întreprindere In două Un imperativ major pentru valorificarea deplină
ceastă zonă. O primă consta­ zile de la întîmplare, Ioan Pu-
tare i oamenii vor să aibă cu­ iu — şeful sectorului clădiri
rat în Jurul caselor şl fac, în „biblioraft*1 — o avea deja pe birou. Ioan
această privinţă, \oi ceea ce Mitea, tehnician, a primit sar­
depinde de el. Dovadă, cele cina s-o veiifice pe teren şi să-l
cîteva grămezi de gunoi din a! nepăsării încunoştinţeze pe şeful de sec­ a potenţialului economic al comunelor
spatele blocurilor O 3 şi 0 4, tor. Iată ce a constatat: „şeful
pe care locatarii le-au strîns de sector, în urma consultării
de prin luna august a cu împuternicitul, a dat dis­
anului trecut. De atunci, poziţie să nu fie apă caldă în
vîntul le-a mai împrăş­ — a primit o amendă din par­ acea duminică" (II). Adică, toc­ r— --------------------------
tiat de cîteva ori. Cam tot de tea consiliului popular fiind­ mai Ioan Puiu dă un ordin şi Cetăţenii răspund Fină cînd ee Iasă
cîteva luni datează şl apelu­ că l-a construit fără autoriza­ tot el îşi trimite subordonatul t
rile repetate ale asociaţiei ţie. A achitat amenda, dar ga­ să-l constate pe teren ! | Debutul este
pentru ridicarea lui. Cine tre­ rajul a rămas. In final, reproducem cîteva
păreri exprimate în legătură
buie s-o facă? Tovarăşul Ioan cu cele sesizate de asociaţie. ou entuziasm fa chemare aşteptate măsurile ?
Damian, şeful serviciului ad­ Celelalte aspecte întîlnite pe | promiţător
ministraţia locală de stat ^ din teren sînt cuprinse şi în a­ Ing. Ioan Munteanu, directo­
consiliul popular municipal, dresele trimise către I.G.C.L. rul I.G.C.L.: „Indiferent cîte Sînt tot mal numeroase
Ne vom referi la aceste adre­
ne-a spus : se... De la secretariatul între­ sesizări se vor face, mai mul­ (Urmare din pag. 1) pe Roman Stana, Octavian Intr-o discuţie purtată zilele j satele şl comunele din care
— De nenumărate ori am tă căldură şi apă caldă decit Braica, Pavel Drăgan, Ion Şte- trecute cu tovarăşii Titu Ma- prea mari şi pînă la primăvară j primim veşti că au fost de­
mai este suficient timp". O a­
vorbit cu secţia salubritate a prinderii, hlrtille sînt împăr­ în prezent nu se poate da din seama de faptul că pe supra­ fia, Adam Codrean, Gheor­ rinoiu, secretarul Comitetului semenea optică este cît se poa­ ; clanşate lucrările de lmbu-
ţite către un sector sau altul.
I.G.C.L. In alte două rînduri, Pină a ajunge la „biblioraft", cauza instalaţiilor pe care le faţa de peste 270 hectare a­ ghe Braica, Ion Crepcea, Io- comunal de partid Bretea Ro­ te de greşită, tărăgănarea tre­ ; nătăţirl funciare. Este o do­
Petru Iacobici, inspector la albiturile lor dispar. Se um­ avem... Ne-ar Irobui o supra­ fectată de exces de umiditate van Firut, Ioachim Voica, Au­ mână, şi Anton Bran, primarul cerii cu hotărîre la executarea i vadă că organizaţiile să-
serviciul nostru, a discutat cu plu cu rezoluţii şi însemnări. faţă mai mare de încălzire a rel Ţîşcă, Elisabeta Lupei, comunei, am abordat proble­ lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ j teşti şl comunale de partid,
Cornel Juşcă, şeful secţiei res­ Să luăm ca exemplu adresa nr. apoi". Inginerul şef Vasile Pro- recolta a fost an de an înju­ Gheorghe Toma, Marioara ma efectuării lucrărilor de îm­ ; consiliile populare comuna-
pective. Au promis că vor ri­ 146 din’21 iunie 1971, prin ca­ doa : „Am luat legătura cu ing. mătăţită. Ba mai mult, unele Zenzea, Aneta Crişan, Rodica bunătăţiri funciare în satele ciare soldîndu-se cu pierderi | le. deputaţii, toţi cetăţenii
terenuri destinate bazei fura­
dica gunoiul şl atît. re asociaţia cerea în mod jus­ Cărăbaş, şeful şantierului nr. jere nu produceau decît ro­ Pascu, Petru PItarca şi mulţi aparţinătoare localităţii respec­ irecuperabile din producţie. ! înţeleg cum se cuvine ne­
Comitetul comunal de partid şi
Intîmplarea face ca în tificat repararea cîtorva alei 1 din Deva, pentru a monta o goz sau pipirig. cesitatea stringentă de a
această perioadă unul din pe care întreprinderea le stri­ gură de captare pe aleeR alţii. De asemenea, se pot tive. Am retinut că s-a stabilit Consiliul popular al comunei acţiona pentru Înlăturarea
„reflectoarele" de lîngă bra­ case cu ocazia unor intervenţii din fata grădiniţei Pină în 10 Inţelegînd că este în Inte­ evidenţia exemplele oferite de să fie făcute desecări pe 150 Bretea Română au datoria de efectului negativ al excesu­
seria „Turist" să cuprin­ la conductele de apă. Inginerul ianuarie 1972, se va termina resul comunei, al cooperativei lucrătorii de la ferma de stat ha, să se combată băltirea apei căpetenie să treacă neîntîrziat, lui de umiditate.
După ce Ia lila a fost dat
dă imagini critice chiar şef al întreprinderii, tovarăşul lucrarea...". agricole şl al cooperatorilor să ca: Sabin Drăgan, Savu To­ pe 300 ha şi să fie făcute lu­ împreună cu conducerile unită­ un exemplu mai mult decît
din perimetrul asociaţiei CT 10. Vasile Prodea, repartizează a­ Nu ştim cum îi cunosc pe folosească pămîntul la întrea­ grăitor In acest sens. alte
E de mirare cum pot rămîne dresa serviciului producţie cu locatari tovarăşii Mitea, Juşcă, ga lut capacitate productivă, ma, Nicolae Siler, Elena Rusu, crări antierozionale pe 160 ha. ţilor agricole, la mobilizarea şl alte sate şi comune an
unii oameni pasivi la atîtea menţiunea : „Verificaţi cine a Puiu sau ceilalţi... Ştim doar duminică sătenii au răspuns Iosif Coza — să amintim doar Nu este însă suficient să se largă a locuitorilor satelor la pornit la treabă. La Beriu,
critici. Nici nu se sinchisesc executat lucrări în acea zonă, că mulţi dintre oameni ne-au fără preget chemării organiza­ cîteva nume. întocmească doar planuri căci, finalizarea planurilor de mă­ acţiunea s-a început prin
de ele. Unul dintre aceştia es­ să repare urgent". Inginerul scris şi ne scriu în continua­ ţiei comunale de partid şi con­ Bilanţul zilei a fost deose­ oricît de bune ar fi ele, dacă suri stabilite privind îmbună­ săparea unul canal de peste
te şi Cornel Juşcă. De 3 ani, Ioan lacob, şeful serviciului re despre nemulţumirile pe ca­ siliului popular comunal. In 3 kilometri, la care au lu­
el conduce secţia zone verzi şi re le au aproaoe încontinuu cu fruntea acţiunii de mobilizare bit de rodnic. S-au făcut ta- nu sînt transpuse în viată nu tăţirile funciare. Acelaşi lucru crat ore In şir peste o sută
salubritate. Stăm de vorbă... resp-ectiv, o dă unul subordo­ aceste probleme. O hîrtie făcu­ a cetăţenilor la efectuarea lu­ luzări pe aproape 10 000 metri valorează nimic. Or, pînă a­ se aşteaptă, de asemenea, din de cooperatori.
Nu-şi aminteşte de nici o con­ nat : „Tovarăşului Rozenthal. tă în numele unei colectivităţi crărilor stabilite s-au situat liniari, dislocîndu-se peste cum, în cooperativele agricole partea organizaţiilor de partid Lucrări asemănătoare au
vorbire. In loc să recunoască Cine a făcut spargerile? Cred nu-I o suvenire pentru a fi ui­ secretarii organizaţiilor de par­ 4 900 mc pămînt şl protejîn- din comună nu s-au întreprins şi a conducerilor cooperative­ fost efectuate pe mari su­
deschis cum stau lucrurile, a­ că sectorul clădiri. Să repare tată într-un colţ de sertar sau tid pe brigăzi, brigadierii şi prafeţe şl In satele Sibişel
runcă mereu vina pe un subor­ de buzunar. Prin aceste scri­ du-se astfel de efectul negativ decît acţiuni sporadice, ca ur­ lor agricole din Mesteacăn, şi Căstău, urmînd ca am- j
donat : Victor Moraru, tehni­ trotuarele". In ziua cealaltă, sori, oamenii participă direct deputaţii, tot ei fiind şi prin­ al excesului de umiditate o mare şl realizările sînt slabe. Lunca Moţilor, Rişca, Ţebea şi ploarea şl intensitatea ac- ;
cian la transport gunoi şi vi- hîrtia e „rezolvată" 1 Tovarăşul la conducerea unor treburi de tre primii care au participat suprafaţă de 141 hectare. Tot­ Preşedinţii şl inginerii şefi ai a altora unde nu s-au mobili­ (lunilor de acest fel să spo- ;
danj. La discuţii participă şi to­ Rozenthal scrie (pe un colţ de stat şi obşteşli. prin ele se la muncă. Dintre sutele de nu­ odată s-au construit două po­ unităţilor agricole cooperatiste zat suficiente forte la mate­ rească mult în zilele ce nr- j
varăşul Ion Munteanu, directo­ jos): „S-a convorbit telefonic. realizează deci o parte a de­ mează. Este un angajament
rul I.G.C.L. i mocraţiei noastre socialiste. me ale celor care au contribuit deţe de trecere spre tarlale şi cu care am purtat discuţii ma­ rializarea obiectivelor ce le la care subscriu toţi coope- ;
— Pentru ridicare, gunoiul Sectorul clădiri nu poate asfal­ la amplificarea realizărilor la s-au ameliorat păşunile pe o nifestau un optimism exagerat revin din programul de îmbu­ ratorii comunei Beriu.
îrebula să fie depozitat la punc­ ta". MARIN NEGOITA îmbunătăţiri funciare aminlim suprafaţă de două hectare. tifirmînd că : „sarcinile nu sînt nătăţiri funciare.