Page 2 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 2
I DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 284 • MIERCURI 5 IANUARIE 1972
P R O I E C T
Prîviind gospodărirea apelor în Republica Socialistă România
tui obstacole In tourgerea na KUnlsterulu! IFrausporiurllor şl ţiile compatibile cu interesele stabili de acurd cu erganele cazul In eaie cerinţele de ali tive, resurccle de apă m i mic
turală a apelor var fl astfel Telecomunicaţiilor. apărării împotriva acţiunii dis care au In administrare, folo mentare cu apă a populaţiei şorează astfel Încît debitele de
esecutate Incit să nu sa în ART. 10. — Gel ce schimbă tructive a apelor, stabilite de sinţă sau proprietate aceste te nu sînt afectate. apă autorizate nu pot fi asi
Comitetul Executiv al Comitetului Central răutăţească condiţiile da scur fără avizul organelor de gos organele de gospodărire a ape renuri. In cazul terenurilor a- ART. 35. — Apa potabilă gurate în întregime tuturor fo
gere. podărire a apelor regimul de lor de acord cu cei ce au In grlcole sau forestiere la sta din reţeaua de alimentare cu losinţelor, organele de gospo
al Partidului Comunist Român a hotărît ca pro ART. 9. — Lucrările sau scurgere a apelor şi prin a exploatare şi întreţinere digu bilirea căilor de acces se va apă a centrelor populate este dărire a apelor pot aplica res
iectul de lege privind gospodărirea apelor în orice alte măsuri prin care se ceasta cauzează sau ar pu rile. obţine şl acordul comitetului destinată satisfacerii cerinţe tricţii temporare în consumul
modifică regimul da scurgere tea să cauzeze pagube, voi fl ART. 22. — La cererea an executiv al consiliului popular lor populaţiei şi- activităţilor de apă.
Republica Socialistă România să fie supus dez a apelor pot fi executate nu obligaţi de Gonslliul Naţional gajaţilor organelor de gospo municipal, orăşenesc sau co social-economice, care nu pot Restricţiile se aplică, ^ în
baterii publice pentru a da posibilitatea comi mai cu avizul organelor de al Apelor să restabilească si dărire a apelor, deţinătorii te munal, după caz. Pentru dau fi lipsite de apă potabilă. funcţie de Importanţa social-
gospodărire a apelor, dat asu tuaţia Iniţială. renurilor riverane slnt obligaţi nele cauzate culturilor, deţină Această apă poate fi desti economlcă a folosinţelor, pe
tetelor executive ale consiliilor populare, ca pra documentaţiei tehnice, în In caz de refuz, Consiliul să permită i torii terenurilor vor fl des nată şl altor folosinţe, numai bază de planuri întocmite de
drelor din economie, specialiştilor, tuturor oa conformitate cu prevederile Naţional al Apelor va dispu a) trecerea sau circulaţia an păgubit! conform normelor le dacă s-a asigurat satisfacerea organele de gospodărire a a
legii. Pentru lucrările şl mă ne desfiinţarea lucrărilor e gajaţilor organelor de gospodă gale. cerinţelor prevăzute Ia alinea pelor, în colaborare cu bene
menilor muncii să-şi aducă contribuţia la defi surile care modifică şenalul xecutate cu încălcarea preve rire a apelor, în scopul înde ART. 23. — In scopul pro tul precedent şi numai cu con ficiarii folosinţelor de apă, a
probate de comitetele execu
derilor prezentei legi, sau e-
nitivarea acestei legi. apelor pe care se face navi Recutarea lucrărilor suplimen plinirii îndatoririlor ce revin tecţiei digurilor, barajelor şl diţia ca noile folosinţe să poa tive ele consiliilor populare
tă fi limitate sau desfiinţate,
altor lucrări de apărare împo
acestor organe j
Propunerile, sugestiile şi observaţiile în gaţie sau gabaritele de navi tare ce se Impun, pe cheltuia b) efectuarea în albie şl pe triva acţiunii distructive a ape în cazul cînd se Ivesc cerinţe judeţene.
gaţie, este necesar f! avizul la celor vinovaţi. maluri de studii şi măsurători lor, este interzis, fără autori noi pentru alimentarea cu apă La aplicarea restricţiilor se
legătură cu acest proiect de lege vor fi înainta va acorda prioritate satisface
privind regimul apelor, precum zaţia organelor de gospodărire a populaţiei.
te consiliilor populare judeţene, Ministerului Secţiunea a lll-a şi întreţinerea Instalaţiilor des a apelor : ART. 36. — Organizaţiile rii alimentării cu apă a popu
a) a extrage pămînt sau alte
Agriculturii, Industriei Alimentare, Silvicultu Protecţia albiilor, malurilor tinate acestor activităţi \ materiale din diguri, baraje care folosesc apa slnt obliga laţiei, unităţilor de deservire
a populaţiei, sectorului zooteh
de
te să adopte tehnologii
c) transportul şi depozitarea
rii şi Apelor, precum şi presei centrale şi locale. materialelor şi utilajelor pen sau din alte lucrări de apăra producţie bazate pe consumuri nic şl asigurării rezervei de
şl lucrărilor de apărare tru acţiuni de asigurare a re, precum şi. din zonele de de apă cît mai mici şi să eco apă pentru stingerea Incendii
lor. La unităţile piscicole a
scurgerii apelor şi de apărare protecţie ale acestora i nomisească apa prin recircu- menajate, restricţiile nu vor
ÂRT. 11. — Albia este par de terenuri slnt obligaţi să împotriva acţiunii distructive b) a planta pomi şi arbori laie sau folosire repetată. depăşi limita critică de vie
Consiliul National al Apelor
tea din valea naturală prin facă plantări sau defrişări în a acestora, precum şl executa de orice fel pe diguri, baraje stabileşte, în colaborare cu ţuire a peştelui.
care se scurg apele ce se co albii, dacă Interesele apărării rea de lucrări de Intervenţie şi alte lucrări de apărare j
In scopul conservării resur populaţiei şl a bunurilor Îm în acest scop. c) a circula cu vehicule sau ministerele şi celelalte organe ART. 40. — Navigaţia, pes
selor de apă ale ţării, gospo potriva acţiunii distructive a lectează din bazinele hidro malurilor, asigurării scurgerii Dacă accesul la ape al an a trece cu animale pe diguri centrale Interesate, norme cu cuitul, folosirea apelor mine
grafice.
dăririi lor raţionale, protecţiei apelor, Marea Adunare Naţio nestingherite a apelor, folosi gajaţilor organelor de gospo sau baraje, In afară de cazul privire la consumurile de apă rale şl termale, precum şl ex
calităţii apelor ţi apărării nală adoptă prezenta lege i Albia prin care se scurg a - rii apelor sau navigaţiei, im şi urmăreşte aplicarea lor. ploatarea stufului în Delta Du
pele la niveluri mici şl mij pun aceasta, cu respectarea dărire a apelor, In scopurile cînd acestea sînt carosabile
locii constituie albia minoră, prevederilor legale. prevăzute la acest articol, nu sau trecerea se face prin locuri ART. 37. — Deţinătorii de nării sînt reglementate prin
CAPITOLUL I terenuri pot folosi liber, pen norme speciale. Lucrările ce
Iar suprafeţele de teren peste ART. 17. — Exploatarea nisi se poate face declt pţin tere anume destinate acestui scop i
care se revarsă apele la nive pului, pietrişului, pietrei de nuri agricole şi forestiere sau d) a lăsa animale să pască tru trebuinţele lor, apele care se execută în aceste scopuri,
Dispoziţii generale luri mari constituie albia ma rlu, argilelor, marnelor şi altor prin terenuri aparţlnînd Minis maluri sau In albii, In zonele cad şl se adună în mod natu dacă modifică regimul de
pe diguri sau pe baraje, pe
scurgere sau calitatea apelor,
ral din ploi şl zăpezi pe a
joră.
terului Forţelor Armate, Mi
din albiile sau din
Delimitarea albiilor se face materiale cursurilor de apă, nisterului Afacerilor Interne In care slnt executate lucrări, ceste terenuri. slnt supuse prevederilor pr« Jj
malurile
ÂRT. I. — In Republica So ministerele, celelalte crgane de organele de gospodărire a sau Consiliului Securităţii Sta precum şi în perimetrele de Apele de suprafaţă şl subte zentel l e g i . - iJ
cialistă România, gospodărirea centrale şi comitetele execu apelor, cu consultarea orga lacurilor sau mării este permi tului, căile de acces se vor protecţie ale acestora. rane pot fi folosite liber, de Navigaţia, plutărltul, flota-*
apelor constituie • problemă tive ale consiliilor populare nelor de cadastru funciar şl să numai pe baza şi In condi oricine, pentru băut, adăpat, Jul şl pescuitul vor fl efectua
de stat. Judeţene sau al municipiului a deţinătorilor cu orice titlu ţiile autorizaţiei eliberate de Secţiunea a IV-a spălat, îmbăiat şi alte trebuin te astfel Incit să nu se producă
Ministerul Agriculturii, In Bucureşti, Interesate, a planu a terenurilor riverane. oficiile judeţene de gospodă ţe gospodăreşti, cu respecta stricăciuni malurilor şi albii
dustriei Alimentare, Silvicul rilor de amenajare ale bazi rire a apelor. rea normelor sanitare şl de lor, construcţiiloi şi instalaţii
turii şi Apelor, prin Consiliul nelor hidrografice din "Repu ART. 12. — Albiile mlnoie In cazul In care exploatarea Organizarea apărării împotriva protecţie a calităţii apelor, lor din albii, monumentelor
National al Apelor, înfăptu blica Socialistă România. ale cursurilor de apă şl cu- afectează baraje, căi de comu dacă pentru aceasta nu se fo naturii şi să nu se stînjeneas-
ieşte politica partidului şl sta Planurile de .amenajare evi vetele lacurilor sau bălţilor nicaţie, poduri şi alte lucrări inundaţiilor şl gheţurilor losesc nici un fel de instalaţii că folosirea apel de către alţi
tului cu privire la buna gos denţiază situaţia cantitativă şi în starea lor naturală, precum de artă, pentru obţinerea auto sau se folosesc instalaţii de îndreptăţiţi.
podărire a apelor şi asigura calitativă a resurselor de apă, şi fundul apelor maritime In rizaţiei este necesar şi acordul ART. 24. — Apărarea împo rie a apelor pe terenurile lor. mică capacitate destinate ex ART. 41. — Gospodărirea a
rea surselor de apă pentiu pe bazine hidrografice, stabi terioare şi al mării teritoriale acelor care au în administra triva Inundaţiilor şi gheţurilor Despăgubirea celor dăunaţi clusiv satisfacerii necesităţilor pelor subterane de sub stratu
necesităţile întregii economii lesc excedentul şl deficitul de sînt în administrarea diiectă rea directă sau în folosinţă a constituie o sarcină permanen prin reţinerea provizorie a gospodăriei proprii. rile freatice se face pe baza
naţionale şl ale populaţiei, co apă în raport cu nevoile dez a organelor de gospodărire a cele baraje, căi de comunica tă pentru toate organele şi or apelor sau prin inundarea te ART. 38. — Folosirea apelor resurselor de apă confirmate
ordonează, Îndrumă şl con voltării social-economice şl in apelor. Cuvetele lacurilor sau ţie, poduri sau alte lucrări de ganizaţiile de stat, celelalte renurilor In mod dirijat se a de suprafaţă şl subterane, pen de Comisia republicană de re
trolează folosirea şl protecţia dică măsurile cadru cele mal bălţilor In starea lor naturală, artă. organizaţii socialiste, precum probă, în raport de paguba tru alimentări cu apă potabilă zerve geologice.
calităţii surselor de apă. potrivite din punct de vedere aflate pe terenurile aparţlnînd Se exceptează de la preve şi o îndatorire pentru toţi lo cauzată, prin hotărîre a Con sau industrială, Irigaţii, plsci- ART. 42. — Pentru odihna
Amenajarea apelor, conser tehnic şi economic pentru so organizaţiilor socialiste, altor derile acestui articol extrage cuitorii ţării. siliului de Miniştri, la propu cultură, stuflcultură, plutărlt, şi recreerea oamenilor şl va
varea şl folosirea lor îaţlona- luţionarea, pe etape, a proble peisoane juridice sau persoa rile de balast sau nisip efec ART. 25. — îndrumarea, co nerea şi pe baza documenta flotaj, agrement, producerea lorificarea frumuseţilor natu
lă, protecţia calităţii Împotri melor de gospodărire a ape nelor fizice, se administrează tuate de către organele Mi ordonarea şl controlul măsu ţiilor întocmite în acest scop de energie sau In orice alte rii, organele centrale şi locale
va poluării, prevenirea şl apă lor, în cadrul amenajării de de acestea, potrivit Indicaţii nisterului Transporturilor şi rilor de apărare împotriva i- de comitetele executive ale scopuri, în afara celor prevă ale administraţiei de stat, în
rarea împotriva acţiunii dis perspectivă a bazinelor hidro lor organelor de gospodărire Telecomunicaţiilor pe cursurile nundatiilor şi gheţurilor, pe consiliilor populare judeţene zute la art. 37, este permisă colaborare cu Ministerul Tu
tructive a apelor slnt sarcini grafice. a apelor. de apă navigabile, în scopul întreg teritoriul Republicii So sau al municipiului Bucureşti, numai pe baza şl In condiţiile rismului şi alte organe Intere
la a căror înfăptuire trebuie ART. 13. — Terenurile care întreţinerii şenalului navigabil, cialiste România, se face de cu avizul Ministerului Agri autorizaţiei eliberate de oficii sate, se îngrijesc de studierea
să participe, confoim legi!, Planurile de amenajare sau, alcătuiesc albiile majore ale precum şl extragerile efectua Consiliul Naţional al Apelor, culturii, Industriei Alimentare, le judeţene de gospodărire a şl amenajarea de-a lungul
toate organele şl organizaţiile cînd este cazul, numai sche cursurilor de apă sau formea prin Comisia centrală de apă Silviculturii şl Apelor. apelor. cursurilor de apă sau în Jurul
de stat, organizaţiile coopera mele hidrotehnice de amena ză zone inundabile ale lacu te în scopul întreţinerii şena rare împotriva Inundaţiilor şl ART. 28. — In cazuri deo ART. 39. — Dacă din cauze lacurilor a unor zone turistice
lului navigabil al canalelor din
tiste, alte organizaţii obşteşti jare complexă, se reactuali rilor şl bălţilor se folosesc de gheţurilor, din care fac parte sebite, Ia acţiunea de apărare naturale sau alte cauze obiec şl de agrement.
şl toţi locuitorii ţării. zează periodic, corespunzător cei ce le au In proprietate, Delta Dunării de către unită reprezentanţi al ministerelor împotriva inundaţiilor şi ghe
ART. 2. — Slnt supuse pre etapelor de dezvoltare ale e- administrare directă sau folo ţile de exploatare a stufului. şi altor organe centrale Inte CAPITOLUL IV
vederilor prezentei legi i conomlel naţionale. sinţă, cu respectarea prevede Sînt, de asemenea, excepta resate. ţurilor, participă şi forţele ar ■ - —--------
mate ale Republicii Socialiste
a) apele de suprafaţă: cursu ART. 5 — Gospodărirea a rilor prezentei legi. te de ia prevederile acestui
rile de apă naturală şl artifi pelor se face planificat. ART. 14. — Riveranii şl be articol extragerile de materia Pe teritoriul fiecărui Judeţ România. Intervenţia forţelor Protecţia calităţii apelor
ciale, lacurile naturala şl arti Propunerile de plan pentru neficiarii folosinţelor de apă le din albii în cantităţi mici şi al municipiului Bucureşti, armate se face prin unităţile
ficiale, bălţile ) lucrările de punere în valoa sînt datori să participe la e pentru trebuinţele gospodări acţiunea de apărare împotriva militare din zonă, pe baza ART. 43. — Ministerele, ce epurare existente, pe măsură
dispoziţiilor date, după caz, de
ilor aparţlnînd persoanelor fi
Inundaţiilor şi gheţurilor este
b) apele subterane, Inclusiv re complexă a surselor de apă xecutarea lucrărilor de între zice. Aceste extrageri se pot coordonată şl controlată de Ministerul Forţelor Armate, lelalte organe centrale, orga ce capacitatea acestora devine
Izvoarele | şi pentru lucrările complexe ţinere a albiei, pe porţiunea face numai la o distantă de comitetele executive ale con Ministerul Afacerilor Interne nele locale ale administraţiei insuficientă.
pe care slnt riverani sau be
c) apele maritime Interioarei de apărare împotriva acţiunii neficiari de folosinţă, pentru minimum 200 m de posturile siliilor populare, prin comisii, sau Consiliul Securităţii Statu de stat, organizaţiile socialis Unităţile care evacuează ape
d) marea teritorială. distructive a apelor se fac de a Împiedica erodarea, prăbuşi hidrometrlce sau de .alte lu judeţene, municipale, orăşe lui. te, alte persoane juridice, pre uzate în reţelele de canaliza
Slnt de asemenea supuse Ministerul Agriculturii, Indus cum şl toţi locuitorii ţării au re ale centrelor populate sau
prevederilor prezentei legi al triei Alimentare, Silviculturii rea malurilor ori împotmoli crări hidrotehnice şl cu apro neşti sau comunale de apăra ART. 29. — Organizaţiile so datoria de a proteja apele îm ale altor beneficiari sînt obli
re împotriva Inundaţiilor
rea albiei din cauza vegeta
şl
barea comitetului executiv al
biile cursurilor de apă, cuve- şi Apelor, care, prin Consiliul ţiei dăunătoare sau altor ob consiliului popular pe a cărui gheţurilor. cialiste sînt obligate să asigu potriva poluării, astfel ca a gate să respecte condiţiile de
tele lacurilor, malurile, fale Naţional al Apelor, centrali stacole care ar stingheri rază teritorială se face extra re întreţinerea corespunzătoa cestea să poată fl folosite In calitate Impuse de organele
za, plaja mării, fundul apelor zează cererile de apă şl pro scurgerea normală a apei. In cadrul ministerelor, ce re a lucrărilor de apărare îm scopurile pentru care sînt ne de exploatare ale acestor re
maritime Interioare şl al mă punerile pentru lucrări de a Organele de gospodărire a gerea care, In funcţie de con lorlalte organe centrale, pre potriva Inundaţiilor şi gheţu cesare populaţiei, economiei ţele, conform normativelor în
rii teritoriale, precum şi lucră părare ale ministerelor, ce apelor coordonează îndeplini diţiile locale, va stabili de la cum şl la unităţile care pot fl rilor, la obiectivele expuse I şi pentru ocrotirea vieţii ac vigoare din acest domeniu, a-
rile ce se construiesc pe ape lorlalte organe centrale, comi rea de către riverani şl bene caz la caz aceste cantităţi, ast afectate de inundaţii, se consti nundaţiilor, aflate în adminis vatice. sigurlnd, atunci cînd este ca
sau au legătură cu apele prin tetelor executive ale consilii ficiarii de folosinţă a obligi- fel Incit să nu se provoace tuie comandamente de apărare trarea sau în folosinţa lor şi ART. 44. — Prin poluarea zul, epurarea apelor uzate Ia
care, direct sau Indirect, se lor populare Judeţene şl al ţiei ce le revine, potrivit pre degradări ale albiilor şi malu împotriva inundaţiilor şl ghe să le Înzestreze cii unelte, ma apelor se înţelege alterarea locul de producţie, pînă la
produc modificări definitive municipiului Bucureşti şl le vederilor alineatului prece rilor. ţurilor. teriale şi utilaje, conform nor caracteristicilor naturale — fi nivelul necesar.
sau temporare în regimul de corelează, stabilind lucrările dent, stabilind sarcinile şi con Extragerile de materiale din Componenţa, atribuţiile şl mativelor în vigoare. zice, chimice, biologice sau ART. 49. — Este Interzisă
scurgere sau în calitatea a cele mal eficiente din punct tribuţia fiecăruia din el şi a- albii In cantităţi pînă la 1 000 modul de organizare şi func ART. 30. — In caz de pe bacteriologice —' ale apelor, darea în exploatare de noi u-
pelor. de vedere al folosirii comple cordînd, la nevoie, asistenţa mc pe an, necesare întreţinerii ţionare a comisiilor şi coman ricol de inundaţii sau a altor în urma căreia acestea devin nltăţi sau extinderi de unităti
Apele ce formează sau tra xe şi încadrării acestora în tehnică de specialitate. drumurilor publice, se pot au damentelor de apărare împotri calamităţi produse de ape, de dăunătoare sănătăţii populaţiei, existente care prin activitatea
versează frontiera de stat slnt perspectiva gospodăririi ape In cazul în care albiile sînt toriza global la începutul anu va inundaţiilor şi gheţurilor se ţinătorii terenurilor riverane animalelor şi vegetaţiei sau lor pot constitui surse de po
supuse dispoziţiilor prezentei lor. amenajate prin construcţii, te- lui, pe baza listei de ampla stabilesc prin Regulamentul de sînt obligaţi să permită folo necorespunzătoare folosirii po luare a apelor, fără staţii şi
legi, în măsura în care prin Pentru lucrările ce se con rasamente sau alte lucrări, în samente prezentate de bene apărare împotriva inundaţiilor sirea pămlntului, nisipului, trivit destinaţiei lor. instalaţii de epurare, ori fără
convenţii Internaţionale la ca struiesc pe ape sau au legă treţinerea, repararea şl refa ficiar. şi gheţurilor, care se aprobă pietrişului, pietrei şl a altor ART. 45. — Evacuarea ape alte lucrări sau măsuri de pro
re Republica Socialistă Româ tură cu apele şl care modifică cerea acestor lucrări, precum ART. 18. — In vederea îm prin hotărîre a Consiliului de materiale din albii, ostroave şi lor uzate ori aruncarea sau In tecţie a calităţii apelor, pre
nia este parte nu se prevede regimul de scurgere sau cali şl întreţinerea albiilor pe zo bunătăţirii regimului de scurge Miniştri. malurile apelor, în vederea e- jectarea, In orice mod, de ma văzute în avizul de gospod*-*
altfel. tatea acestora, altele declt ce na amenajată revin celor ce re a apelor, modul de amena ART. 26. — Apărarea împo xecutărll lucrărilor urgente de terii care pot produce po rire a apelor. Prin acest av..*/
ART. 3. — Prin gospodări le prevăzute la alineatul pre au In administrare directă sau jare şi exploatare a terenuri triva inundaţiilor şi gheţurilor apărare Împotriva acţiunii dis luarea apelor de suprafaţă sau pe lingă condiţiile de epurare ‘
rea apelor, în sensul prezentei cedent, propunerile de plan în folosinţă lucrările respec lor expuse degradării sub in se desfăşoară pe bază de pla tructive a apelor. subterane nu este permisă de a apelor uzate, organele de
legi, se înţelege totalitatea se fac de ministere, celelalte tive. fluenţa apelor se stabileşte, nuri de apărare ce se întoc In cazul terenurilor din fon clt pe baza şl în condiţiile gospodărire a apelor pot im
măsurilor şl lucrărilor menite organe centrale şl comitetele Lucrările de întreţinere a după caz, de organele agrico mesc pentru flecare judeţ, mu dul forestier cu vegetaţie lem autorizaţiei eliberate de ofi pune unităţilor Industriale, ca
să asigure în mod unitar re executive ale consiliilor popu albiei minore şi a malurilor le, silvice sau piscicole cu a nicipiu, oraş şi comună, de co noasă, terenurilor cu construc ciile Judeţene de gospodărire re se alimentează cu apă din
gimul apelor cel mai cores lare Judeţene sau al munici în localităţile riverane cursu cordul organelor de gospodă mitetul executiv al consiliului ţii, zonelor portuare, curţilor, a apelor. surse de suprafaţă, să evacue
punzător Intereselor generale, piului Bucureşti, cu acordul rilor de apă, în zonele neame rire a apelor şi al comitetelor popular local, cu asistenţa teh instalaţiilor subterane, precum Evacuarea şl Injectarea de ze apele epurate In amonte de
în vederea prevenirii şl com Ministerului Agriculturii, In najate, se asigură de organele executive ale consiliilor popu nică a oficiului Judeţean de şi în cazul terenurilor aflate ape uzate sau alte materii în propria lor captare, ca o mă
baterii acţiunii distructive a dustriei Alimentare, Silvicultu de gospodărire a apelor. La lare municipale, orăşeneşti şi gospodărire a apelor, iar pen în administrarea Ministerului orizonturile acvifere subtera sură de siguranţă suplimentară
apelor, folosirii lor raţionale rii şl Apelor. comunale, iar pe cursurile de Forţelor Armate, Ministerului ne, situate sub stratul freatic, de protecţie a calităţii apelor.
pentru satisfacerea nevoilor ART. 6. — Apele şi lucrări aceste lucrări se poate folosi apă navigabile şl cu acordul tru flecare obiectiv de apărat, Afacerilor Interne şi Consiliu se face şl cu avizul Departa ART. 50. — Organizaţiile
şi contribuţia bănească şi în
de cei ce au în administrare
social-economice şi protejării le de gospodărire a apelor — muncă a locuitorilor din a organelor Ministerului Trans directă sau In folosinţă acele lui Securităţii Statului, dispo mentului geologiei din Minis care posedă staţii sau insta
lor împotriva epuizării şi po noduri hidrotehnice, acumu ceste localităţi, în conformi porturilor şi Telecomunicaţi obiective. Conţinutul cadru al ziţiile alineatului precedent se terul Minelor, Petrolului şl laţii de epurare a apelor sînt
luării. lări, derivaţii, prize importan tate cu dispoziţiile Legii orga ilor. planurilor de apărare se sta aplică numai cu acordul deţi Geologiei, potrivit dispoziţii obligate să le exploateze la
ART. 4. — In vederea coor te— se vor folosi complex, în nizării contribuţiei băneşti şl ART. 19. — Pentru ca ape bileşte In Regulamentul de a nătorilor. lor legale în vigoare. capacitatea necesară asigură
donării activităţii de gospodă scopul satisfacerii cu aceeaşi în muncă pentru efectuarea le să nu fie lipsite de protec părare împotriva Inundaţiilor ART. 31..— In perioadele de ART. 46. — Ape uzate, In rii calităţii apelor împotriva
rire a apelor, pentru amena cantitate de apă şi prin ace unor lucrări de interes ob ţia pe care le-o asigură pădu şi gheţurilor. ape mari, pentru prevenirea înţelesul prezentei legi, sînt poluării şl să le întreţină în
jarea complexă şl valorificarea eaşi lucrare a unui număr cît ştesc. . rile şi pentru îmbunătăţirea re sau combaterea calamităţilor apele care se scurg după ce bune condiţii, în conformitate
optimă a resurselor de apă, mal mare de cerinţe şi pen ART. 15. — Depozitarea de gimului de scurgere a apelor, ART. 27. — In perioadele de provocate de acestea, toţi lo au făcut obiectul unei folosiri, cu normele tehnice de epura
pentru protecţia acestora îm tru coordonarea folosirii ape materiale de orice fel, în al în pădurile din zonele de deal ape mari, spre a se evita pro cum slnt apele utilizate In a- re şi cu prevederile autoriza
potriva poluării, precum şl lor cu măsurile de combatere biile apelor, nu este permisă şi munte se vor limita tăieri ducerea de calamităţi, la pro cuitorii apţi de muncă slnt o- şezărl omeneşti, spitale, sana ţiei eliberate de organele de
pentru prevenirea acţiunii dis a efectului lor distructiv şi cu declt cu aprobarea organelor le de arbori la nivelul prevă punerea comisiilor judeţene de bllgaţi ca, la cererea organelor torii, f abilei, uzine, mine, gospodărire a apelor.
tructive a apelor, Consiliul măsurile de protecţie a resur de gospodărire a apelor, dată zut în amenajamentele silvice, apărare împotriva Inundaţiilor locale ale administraţiei de schele, ferme zootehnice, de ART. 51. — La stabilirea sau
Naţional al Apelor asigură în selor de apă împotriva epui cu acordul deţinătorului de Iar suprafaţa parchetului ce se şi gheţurilor, Comisia centrală stat, să participe Ia acţiunea pozite, scurgerile de la nave schimbarea procedeelor teh
tocmirea, In colaborare cu zării şi poluării. teren. va tăia ras nu va depăşi 10 de apărare împotriva Inundaţi de apărare organizată de a şi ambarcaţiuni, precum şl nologice, unităţile care eva
cestea. De asemenea, In ace
ART. 16. — Este Interzisă hectare. ilor şl gheţurilor poate dispune scurgerile de ape din precipi cuează ape uzate vor lua mă
CAPITOLUL II plantarea sau tăierea arborilor Planurile de împădurire şi Inundarea dirijată a unor in laşi scop organizaţiile socialis taţii sau din alte surse, care suri pentru reducerea In cit
şi arbuştilor de pe terenurile de amplasare a masei lemnoa cinte dinainte stabilite prin te, celelalte persoane Juridice s-au încărcat cu substanţe mai mare măsură, a volumu
şl persoanele fizice sînt obli
exploatat, precum şi
planurile de apărare împotriva
străine provenite de la aceste
se de
ce nu fac parte din fondul
Prevenirea şi combaterea forestier, situate In albiile a planurile de lucrări pentru inundaţiilor şl gheţurilor sau gate, la cererea aceloraşi or folosinţe. lui de ape uzate, micşorarea
nocivităţii acestor ape, recu
Apele care în urma folosi
pelor, fără aprobarea organe combaterea eroziunii solului, să Introducă restricţii în func gane, să pună la dispoziţie rii devin radioactive sau îşi perarea materialelor valoroa
materialele, uneltele, mijloace
acţiunii distructive a apelor lor de gospodărire a apelor; regularizarea scurgerii apei pe ţionarea sistemelor de evacua le de transport şl utilajele ce măresc nivelul de radioactivi se şl epurarea apelor uzate
versanţi şi de stingere a to-
dată cu consultarea organelor
re a apelor, deţinătorii tere
evacuate, pînă ia limitele sta
silvice. rentilor, pe bazine hidrogra nurilor riverane fiind obligaţi le deţin, pentru a fl folosite la tate naturală se consideră de bilite de organele de gospodă
Secţiunea I Pentru terenurile ce consti fice, vor fi avizate de organe să permită reţinerea provizo- acţiunea de apărare, în condi asemenea ape uzate. rire a apelor.
tuie fond forestier, situate în le de gospodărire a apelor. ţiile prevăzute de lege. ART. 47. — Folosirea, trans ART. 52. — !n caz da po
Măsuri generale privind apărarea albiile apelor, tăierile de ar In bazinele hidrografice In CAPITOLUL III portul, manipularea şi depozi luare gravă a apelor, precum
alte
tarea de materiale ori
bori şi Împăduririle se vor fa care există sau sînt prevăzute substanţe, pe ape, în zonele şl In cazul existenţei unul pe
împotriva acţiunii distructive a apelor ce pe baza planurilor cuprin a se realiza diguri, canale, din Jurul apelor şl în orice ricol de poluare gravă care
baraje şi lacuri de acumulare
se în amenajamentele silvice
avizate de organele de gos organele Interesate vor lua Folosirea apelor alt loc din care aceste mate ameninţă sănătatea populaţie!
ART. 7. — In vederea pre cum şl pentru activitatea de podărire a apelor. măsuri de protecţie a acestora, riale ori substanţe ar putea sau poate produce pagube în
venirii şi combaterii acţiunii prognoză hldrometeorologică In zonele în care se află po prin lucrări de combatere a ART. 32. — Apele vor fl ajunge în apele de suprafaţă semnate economiei, Gonslliul
distructive a epeloi, prin pla şl de avertizare asupra peri duri, podeţe sau alte lucrări eroziunii solului, de regulari gospodărite astfel încît să se apă Justificate, care au priori sau subterane, 6e va face în Naţional al Apelor poate dis
nul şi bugetul de stat, se asi colului de inundaţii* de artă ori plantaţii de protec zare a scurgerii apei *pe ver asigure folosirea lor raţională tate din punct de vedere so- astfel de condiţii Incit să nu pune oprirea funcţionării uni
gură mijloacele necesare pen In zonele expuse acţiunii ţie a terasamentelor căilor de sant! şl de amenajări silvice şi complexă, pentru satisface cial-economlc, acestea pot fl se producă poluarea apelor. tăţii sau instalaţiei care pro
tru construirea principalelor distructive a apelor, organiza comunicaţie, aprobarea prevă în bazine, precum şl prin a- satisfăcute din resursele de ART. 48. — Ministerele, ce voacă poluarea apel, pînă la
lucrări de regularizare a cursu ţiile socialiste, celelalte per zută la alineatul precedent se pllcarea unor reguli speciale rea cerinţelor de apă, actuale apă repartizate anterior altor lelalte organe centrale şl co Înlăturarea cauzelor, cu încu-
rilor de apă, acumulări, apă soane juridice, precum şi per va elibera şi cu consultarea de întreţinere a lucrărilor exe şl de perspectivă, ale popu folosinţe. mitetele executive ale consi noştinţarea prealabilă a .or
rări de maluri, îndiguiri, co soanele fizice slnt obligate să organelor care au în adminis cutate şi de exploatare a fon laţiei şi economiei. In acest caz, organele de liilor populare Judeţene şl al ganului central sau a comi
ART. 33. — Cerinţele noi de
tetului executiv al consiliului
rectări de torenţl, desecări, a ia măsurile şl să execute lu trare directă sau în folosinţă dului forestier. apă se satisfac din resursele gospodărire a apelor vor sta municipiului Bucureşti vor lua popular Judeţean ori al muni
măsuri pentru construirea de
sanări, Împăduriri de terenuri crările necesare pentru apăra- aceste lucrări, Iar în zonele în ART. 20. — In scopul prote de apă disponibile, în ordinea bili noului beneficiar al folo sta Ui şl instalaţii de epurare cipiului Bucureşti, în subordl-
iea bunurilor pe care le au în
sinţei de apă, prin avizul dat
degradate, prevenirea şl com proprietate, administrare di care se face navigaţie şi cu a jării lacurilor de acumulare, importantei social-economice a în conformitate cu art. 59, lu la unităţile de sub îndrumarea nea căruia se află unitatea
baterea eroziunii solului, pre- rectă sau folosinţă. cordul organelor competente barajelor, digurilor, canalelor folosinţelor, stabilită prin pre crările sau măsurile pe care şi controlul lor care evacuea sau instalaţia în cauză.
ale Ministerului Transporturi sau altor lucrări de acest fel, zenta lege sau alte acte norma ză ape uzate cu un conţinut ART. 53. — Pentru asigura
lor şi Telecomunicaţiilor. în jurul sau în lungul lor vor tive. acesta trebuie să le realizeze
Secţiunea a El-a pentru a se asigura funcţiona ce depăşeşte limitele stabilite rea calităţii apei potabile,
In zonele declarate parcuri fi prevăzute zone de protec Satisfacerea cerinţelor de rea în continuare a folosinţe de organele de gospodărire a Ministerul Sănătăţii stabileşte
naţionale sau rezervaţii natu ţie. apă pentru populaţie primează lor de apă limitate. apelor. Pentru apele uzate ra condiţiile de potabilitate a a
Scurgerea apelor rale, aprobarea se va da şi cu Mărimea zonelor de protec fată de orice altă folosinţă. dioactive, aceste limite se sta pei, măsurile sanitare necesa
acordul Comisiei pentru ocro ţie şi modul de folosire a te Au prioritate, de asemenea, ART. 34. — Apele subtera bilesc în colaborare cu orga re la instalaţiile de alimenta
ART. 8. — Apele trebuie nurlie situate în amonte. tirea monumentelor naturii. renurilor din aceste zone se alimentarea cu apă a unităţi ne, Inclusiv izvoarele, sînt nele centrale de stat compe re cu apă şi la punctele de
destinate în primul rînd ali
lăsate să se scurgă conform Lucrările de barare sau tra La cererea organelor de stabilesc prin hotărîre a Con lor de deservire a populaţiei mentării cu apă potabilă a tente. consum şi asigură controlul a
cursului natural, deţinătorii versare a cursurilor de apă, gospodărire a apelor, Iar pen siliului de Miniştri. şi a sectorului zootehnic. Obligaţia prevăziită la ali supra acestora.
terenurilor din aval fiind o- digurile, podurile, drumurile, tru apele navigabile şi a Mi ART. 21. — Terenurile si In caz că, într-o anumită populaţiei şi nu pot fi folosite neatul precedent se referă şi
bligati a primi apele ce curg căile ferate, canalele şi orice nisterului Transporturilor şi tuate în zona dlg-mal vor pu zonă, nu există resurse de apă în alte scopuri, cu excepţia la completarea sau extinde
In mod natural de pe tere- alte lucrări caia pot consti Telecomunicaţiilor, deţinătorii tea fl folosite numai în condi disponibile şi apar cerinţe de stingerii incendiilor, declt în rea staţiilor şi Instalaţiilor de (Continuare in pag. o 3.a)