Page 21 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 21
atează
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI VA1
INAUGURAREA SPITALULUI sacrate semicentenarului U
GENERAL MUNICIPAL DIN niunii Tineietului Comunist.
In prezent, în judeţul Iaşi
BAIA MARE
se desfăşoară un concurs al
formaţiilor artistice de ama
BAIA MARE. — In cartie
rul „Republicii" din Baia Ma tori intitulat sugestiv „Parti
re, în zona noilor ansam dului, a mea tinereţe", la
bluri de locuinţe, a fost i caro participă coruri mixte
naugurat marţi spitalul gene şi grupuri vocale, orchestre
ral municipal — o construc de muzică populară şi uşoa
ţie modernă, cu 12 niveluri, ră, solişti, ansambluri core
care cuprinde 3 200 de în grafice şi de estradă, brigăzi
căperi. artistice de agitaţie, rapsozi
populari.
Cu acest prilej, corpul mo- „Itinerar ştiinţific" se chea
dico-sanitar al spitalului băi- mă manifestarea cultural-e-
mărean a adresat o telegra ducativă de masă organizată
mă Comitetului Central al în judeţul Suceava oentru ti
Partidului Comunist Român, nerelul de la sate. Ea va du
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ra patru luni şi va avea loc
prin care îşi exprimă recu în toate căminele culturale
noştinţa pentru condiţiile ex de pe cuprinsul judeţului.
cepţionale de lucru create în
cadrul unităţii, pentru grija
manifestată de partidul şi y>-. Wp: •. • Xftg*
statul nostru faţă de ocroti VREMEA
rea sănătăţii populaţiei, an-
ANUL XXIV. Nr. 5 290 MIERCURI 12 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI gajîndu-se totodată să fie
demni apărători al sănătăţii PENTRU 24 ORE
publice.
Vremea se va răci uşor. Ce
rul va fl variabil,
favorabil
DECADA DEMARAJULUI MANIFESTĂRI CULTURAl- precipitaţiilor slabe sub formă
dc ploaie şl burniţă,
ARTISTICE CONSACRATE
iar la
deal şi m unte lapovlţâ şl nin
SEMICENTENARULUI U.T.C.
soare. VIntul va sufla potrivit
din nord-vest. Tem peraturile
In întreaga ţară an loc în minime oscilează Intre minus
3 şl zero grade, Iar maxim ele
aceste zile numeroase mani
suh auspiciile rodnicieicontinuităţii festări cultural-artistice con ceaţă.
Intre unu şl 4 grade. Local —
ă
a
"
m f m
ă a
B
m u
şs intensificam producţiei a Ritmuri intense de execuţie pe toate şantierele I
Prinde contur magistrala
0 Siderurgiştii hunedoreni încheie primele 10 zile de munca cu depăşiri de 90 tone cocs,
800 tone fonta, 640 tone oţel şi 260 tone laminate finite.
• Unităţile din cadrul Centralei minereurilor neferoase Deva au îndeplinit toţi indicato electrică feroviară
rii de plan decadali.
0 Graficele producţiei mai înregistrează peste plan importante sporuri la produse chimi Activitatea rodnică ce se nă desfăşurare. S-a încheiat
desfăşoară pentru transpune încă din anul trecut centra
ce, forestiere, materiale de construcţii, mobila. rea In fapte a programului lizarea electrodinamlcă a sta
stabilit de partid privind dez ţiilor C.F.R. Călan-Băi, Călan,
Al doilea an al cincinalului a debutat şi în judeţul nostru şi la export. O activitate inten continuare a unor rezultate de voltarea Industrială şi econo Baru şi Merişor. In acest se
sub impulsul unui complex de sarcini deosebit de mobilizatoa să se remarcă şi în atelierele prestigiu la toti indicatorii şi mică a judeţului nostru va mestru se va termina acţiu
re, vlzînd creşteri substanţiale ale producţiei industriale, pro mecanice, pentru asimilarea şi sub toate aspectele. Este o ho- marca un eveniment de sea
ductivităţii, calităţii şi eficienţei muncii. producerea în cantităţi sporite tărîre pentru care se strădu mă şl în reţeaua transportu nea de înzestrare cu astfel
Angajate ferm la înfăptuirea acestor obiective, colective a pieselor de schimb. iesc toţi siderurgiştii noştri, în rilor feroviare. Pînă la fine de instalaţii corespunzătoare
le din industria hunedoreană, în frunte cu organizaţiile de par Intr-un cuvînt, anul 72 a de frunte cu comuniştii, toţi mun le anului se va termina elec cerinţelor tehnice avansate şi
tid, sînt mobilizate intens, încă din primele ore şi zile ale lui marat în combinatul nostru sub citorii, specialiştii şi cadrele de trificarea primului tronson a staţiilor de cale ferată Bre
72, pentru a asigura activităţii productive a secţiilor, sectoa auspicii favorabile obţinerii în conducere din combinat. de linie ferată : Mintia — Si- tea Strei, Pul, Băieştl şl Peş
relor şl întreprinderilor, întregului mecanism Industrial al ju meria — Subcetate. Trecerea tera Bolii. O parte din tunelu
deţului o funcţionare rodnică, o desfăşurare intensivă, în rit la remorcarea trenurilor cu rile de pe acest traseu au fost
mul prevederilor planului. Unităţile noastre au realizat tracţiune electrică va însem refăcute, aduse la gabaritul
Cum se reflectă aceste eforturi în bilanţul primei deca na un important salt cali necesar şi consolidate, Iar al
de a anului ? Sînt primele 10 zile din 72 o decadă a dema tativ în efectuarea transpor tele se află în lucru.
rajului optim al producţiei ? Ce se întreprinde pentru a asigu şi depăşit toţi indicatorii turilor feroviare care deser A început să prindă contur
ra în continuare amplificarea ritmurilor activităţii Industriale? vesc marile centre industria şl magistrala feroviară de
întrebările, adresate conducerilor principalelor întreprin ...deşi, ca la orice început, a Fireşte, pentru aceasta nu le ale judeţului. tracţiune. Pe o porţiune în
deri şi centrale industriale din judeţ, fac obiectul anchetei în fost puţin mal dificil — ne-a ne-am limitat doar la măsuri Realizările de pînă acum tinsă a liniei ferate prevă
treprinse de redacţia ziarului nostru. spus tovarăşul lng. Aurel vizînd exclusiv producţia )me- obţinute de colectivele de zută a fi electrificată în pri
Lăpuşcă, director general al dială. Acordăm o mare aten muncitori, tehnicieni şi ingi ma etapă s-au instalat deja
sute de stîlpi de susţinere a
Continuarea la nive Centralei minereurilor neferoa ţie lucrărilor geologice, atît In neri, cărora le-a fost încre cablurilor electrice şl s-au
dinţată această complexă lu
regia proprie a unităţilor cît
se Deva.
Mina Deva, putem spune că şi în execuţia întreprinderii crare, pe cît de grea pe atît montat primii kilometri de e-
chlpament. Se execută con
de explorări şl
superior a succeselor merge foarte bine. Extracţia de geologice Deva, pentru a sta de pretenţioasă, dau garan comitent ample lucrări de
prospecţiuni
ţia că aceasta se înfăptuieş
minereu se desfăşoară zilnic
peste prevederi, iar activitatea bili volumul de rezerve şi a Ie te cu succes. protecţie a reţelelor electrice
...pe care colectivele din calităţii şi eficientei, vreau să la uzina de preparare decurge promova în exploatare. In a Multe din lucrările pregă în staţii şi a instalaţiilor de
combinat le-au obţinut în pri precizez că şi sub aceste as normal. I.M. Barza şi-a găsit, ceastă decadă am analizat si titoare, aferente întregului telecomunicaţii, acţiune meni
mul an al cincinalului, astfel pecte am început bine. Secţii de asemenea, cadenţa şi nu se tuaţia aprovizionării tehnico- traseu prevăzut a fi electri tă să confere acestora un
am putea sintetiza rezultatele le de furnale, otelării şi la- mai pun probleme privind în materiale şl am stabilit măsuri ficat pînă la Ieşirea din ju grad ridicat de calitate şi si
obţinute după primele 10 zile minoarele se încadrează în deplinirea planului. Singură pentru a asigura unităţilor, lo Spre şantierele industriale ale Iul *72, colectivul I.P.B. Deva. a deţul nostru, au fost finali guranţă deplină în exploa
ale anblul 1972 — ne-a decla consumurile specifice planifi mina Muncel mai ara un ritm curilor de muncă cele necesa început livrarea prim elor elem ente prefabricate din beton. zate, Iar altele se află în pli tare.
rat tovarăşul ing. Ioan Nită, cate de cocs, metal şi alte ma de lucru care nu ne mulţu re pentru bunul mers al pro
director general adjunct al teriale, obţinîndu-se chiar une meşte, în bună parte din cau ducţiei. De asemenea, am ana
Combinatului siderurgic Hune le economii. Din punct de ve za minusului de efective. Dar lizat situaţia folosirii maşinilor
doara. dere calitativ, cocsul, aglome şi aici sînt luate măsuri ca şi utilajelor în schimburile II O iniţiativă pornită din oraşul sîderurgiştilor
Cifrlo vorbind, realizările ratul şi fonta corespund cerin producţia să se redreseze în şl III, am stabilit necesarul de
peste plan sînt de ordinul a ţelor, iar în oţelării şi lami cel mai scurt timp. muncitori calificaţi, precum şl
90 tone la cocs, 800 tone la noare producţia se încadrează Pe ansamblul centralei vor măsurile ce le vom lua pentru
fontă, 640 tone la oţel, Iar pe în sortimentele planificate. Tot bind, prima decadă este bună. rezolvarea acestei probleme.
In fine, sîntem în plină acti
totalul lamlnoarelor mai bine odată, continuăm pregătirile Deci un demaraj corespunză mului de Investiţii şl de stabi Ccnsol cultural - artistic „Buchete hifdorene"
de 1 500 tone peste plan. A pentru asimilarea noilor mărci tor sarcinilor. Rezultatele ob vitate de reaşezare a progra
ceasta demonstrează că dema de oteluri şi tipodimensiunl Ia ţinute şi măsurile luate ne de
rajul producţiei este bun şi la laminate, pentru perfecţionarea termină să spunem că pentru lire a unor măsuri pentru exe
să să se întrezărească în con luna ianuarie şl în continuare cutarea la timp a lucrărilor şl
tinuare rezultate mai substan tehnologiilor. Se desfăşoară în apare ca certă îndeplinirea şi reducerea costurilor. In atmosfera de înaltă emulaţie creatoare, genera 0 solist Instrumentist de troşanl (1* Deva)
ţiale. bune condiţiuni livrarea meta depăşirea tuturor Indicatorilor Conducerea centralei urmă tă de documentele pic narei C.C. al P.C.R. din 3-5 muzică populară ; 30 aprilie 1972 — PetroşanN
Pentru că 1972 este un an al lului către beneficiarii din ţară de plan. reşte cu atenţie evoluţia ac noiembrie 1971, se nasc o seamă de iniţiative menite 0 formaţie de muzică cul Hunedoara (la Petroşani).
tivităţii productive Ia unităţi să ducă la impulsionarea activităţii cultural-educa- tă (gen Ia alegere) ;
■ B B B B nH M U aB M B IB a şi sîntem pregătiţi să inter tive, la stimularea activităţii artiştilor amatori. In 0 orchestre de mnzlcă n- INTRE ORAŞE i
venim şl să dăm tot spriji rindul acestora se înscrie şi chemarea la desfă şoară ;
şurarea concursului cui tur al-artistic „Buchete hune- 0 doi solişti de muzică n- 27 februarie 1972 — Haţeg*
nul pentru ca în 1972 toate co dorene1*, lansată de Comitetul municipal pentru şoară (băiat şi fată) ; Călan
SATUL—ANGAJAT PUTERNIC lizeze exemplar sarcinile. cultură şi educaţie socialistă şi Consiliul municipal 0 un număr, Ia alegere, 5 martie 1972 — Orâştlt-SN
lectivele din centrală să-şi rea
in
al sindicatelor Hunedoara, pe care o publicăm
rîndurile ce urmează. din repertoriul unei brigăzi merla
12 martie 1972 — Brad-Ha
artistice de agita|le apreciate ;
ţeg
0 cor mixt;
In vederea stimulării şi im
MATERIALIZAREA HOTĂRÎRI- Secţiile de maţiilor artistice de amatori, specifice ale municipiilor şl 0 cel mal tlnăr interpret j răştie
19 martie 1972 — Călan-O-
activităţii
for
t
pulsionării
oraşelor noastre. întregul re
0 sultă de dansuri popu
26 martie 1972 — Slmarla-
bază produc pentru transpunerea In viaţă pertoriu al formaţiilor va pur lare ; Brad
ta pecetea spiritului militant,
a sarcinilor ce revin activităţii al combativităţii, prin aborda 0 recitare, monolog, poves 2 aprilie 1972 — Hatcţhti-
cultural-educative
LOR ADOPTATE DE PARTID peste tice din documentele plenarei rea unor modalită|i artistice tire sau rapsod popular ; răştle
artis
şl
Con
potrivite acestui scop.
9 aprilie 1972 — Brad-Căi an
0 dans cu temă sau dans
C.C al P.C.R. din 3—5 noiem
brie 1971, Comitetul municipal cursul va avea menirea să fa modern ; 16 aprilie 1972 — Slmerla-
vorizeze înfiinţarea de noi co
Documentele partidului nos cumentele de partid cu masa toţi s-au angajat să le urme prevederi pentru cultură şi educaţie so lective artistice, descoperirea 0 număr la alegere (de pre Haţeg
tru, elaborate în lunile iulie de cetăţeni, ne-am întocmit un ze, să muncească mai mult şi cialistă şl Consiliu] municipal de talente, asigurarea unui ferinţă montaj muzical-core- 23 aprilie 1972 — Călan-SI-
şi noiembrie 1971 şi în Con plan de măsuri a cărui apli mal bine, să fie mai Interesaţi al sindicatelor Hunedoara număr sporit de spectacole de grafic). merla
ferinţa pe ţară a secretarilor care o urmărim cu consecven- de ceea ce realizează, să se ...ne relatează tovarăşul Doi cheamă comitetele municipale calitate superioară, valorifica Intruclt Intre municipii şl 30 aprilie 1972 — Orăştle-
comitetelor comunale de par încadreze în normele etice şi nei Frentoni, inginer şef al U şi orăşeneşti pentru cultură şi rea în mişcarea artistică de oraşe există diferenţe în do Brad.
tid şl a primarilor din decem în legile ţării. Se poate vorbi zinei „Victoria- Călan. Aceas educaţie socialistă, consiliile amatori a folclorului şi creaţi meniul posibilităţilor şl condi Propunem ca In ziua de 7
brie 1971, au generat un pu deja despre unele lucruri bu ta datorită, în primul rînd, municipale şi orăşeneşti ale ilor artistice locale. ţiilor de pregătire şi prezen mal 1972 cele mal buna for
ternic climat de emulaţie în Masă rotundă cu ne. A crescut combativitatea faptului că activitatea de pro sindicatelor şi cooperativele Propunem ca în concursul tare, propunem ca întrecerea maţii artistice, care s-au dis
viaţa satelor. Lucr.ătorll ogoa în adunările generale, discipli ducţie pe primele 10 zile a meşteşugăreşti din oraşele ju cultural-artistic „Buchete hu- să se desfăşoare la două ni tins In participarea la concurs,
relor an înţeles că le revin participarea unor nă e mal bună decît pînă acum. fost bună, în sensul că s-a asi nedorene" să funcţioneze ur veluri — al muncipiilor şl al obţinfnd cel mal bun punc
sarcini sporite, şi-au strîns mai Membrii comitetului comunal gurat agregatelor şi instalaţii deţului Hunedoara la desfăşu mătorul oraşelor. Oraşele componente taj, să susţină nn spectacol
mult rîndurile în jurul comu- locţiitori ai secretari de partid sînt repartizaţi pe or lor o funcţionare normală, fără rarea concursului cultural- ale municipiului Petroşani se festiv.
nlştiloi şl au trecut fără lntîr- ganizaţii de bază pentru a deranjamente. Pe această bază artistic „BUCHETE HUNEDO- MOD DE DESFĂŞURARE vor confrunta Intre ele, ur- In perioada premergătoare
zlere la transpunerea In viaţă lor comitetelor controla şi coordona activita am realizat Importante depă RENE". mînd ca ocupantele primelor spectacolului de concurs, fle
a hotărlrilor partidului. El au tea. Discută cu comuniştii, îi şiri de plan — 140 tone de Concursul îşi propune să Sînt chemate să participe la două locuri (pe genuri de for care formaţie artistică va tre
găsit un deesebit de puternic comunale de partid orientează în muncă, dar e a fontă, 1 700 tone produse căr- contribuie la impulsionarea concurs formaţiile artistice ale maţii) să reprezinte munici bui să prezinte cel puţin două
imbold In prima Conferinţă pe devărat nu toti sînt pătrunşi mişcării artistice de amatori, caselor de cultură şi cămine piul In confruntarea cu cele spectacole Închinate fruntaşi
ţară a secretarilor comitetelor de simţul datoriei. bunoase, lingotiere şi altele. la dezvoltarea şi permanenti lor culturale afiliate lor, ale lalte municipii din judeţ. lor !n produc|Ie.
de partid şl a preşedinţilor con tă. Comitetul comunal de par Elena Stancn — Burjuc: Eu Deşi rezultatele sînt bune zarea formaţiilor artistice, ca cluburilor sindicatelor şi co Concursul se va desfăşura Propunem ca aprecierea for
siliilor populare comunale, din tid şl-a reanallzat activitatea tocmai cu acest aspect aş dori re să abordeze, Intr-un reper operativelor meşteşugăreşti. în perioada lanuarie-mal 1972; maţiilor artistice participan
21-23 decembrie 1971, adevă şi a trecut la muncă concretă. Masa rotunda realizata de Ancheta realizata de toriu adecvat, teme izvorite Fiecare oraş sau municipiu va propunem următoarele dale de te la concursul „BUCHETE
rat forum al conducerii activi Documentele partidului au fost DUMITRU GHEONEA LAURENŢIU VISKl din procesul impetuos de e- fi reprezentat în concurs de: întrecere : HUNEDORENEu să se facă
tăţii comunelor patriei noastre, dezbătute, popularizate în rîn- diîicare socialistă a judeţu O laraf ; de către un juriu numit de
cum a caracterizat-o tovarăşul dul locuitorilor din comună şi (Continuare în paq. a 2-a) (Continuare in pag. a 3-a) lui Hunedoara, din realităţile 0 grup vocal (muzică popu INTRE MUNICIPII: Comitetul Judefean pentru cul
ÎJlcolae (Seanşescu. lară sau cultă) ; 16 aprilie 1972 — Hunc- tură şi educaţie socialistă.
Asupra modulul în care lo © doi solişti de muzică Consiliul jude|ean al sindica
cuitorii satelor s-au angajat să populară (băiat şi fată) ; doara-Deva (la Hunedoara) telor şl Uniunea judeţeană a
23 aprilie 1972 — Deva-Pe-
materializeze în viată prevede cooperativelor meşteşugăreşti.
rile partidului, asupra reali
zărilor de pînă acum şl a mă
surilor înscrise în agenda de
lucru a comitetelor de partid
şl a consiliilor populare comu :n t er n a t io n a li
nale, am discutat în jurul unei
mase rotunde cu locţiitorii se
cretarilor comitetelor de par Situajia politică din italia Expozifia româneascâ de
tid din comunele Bălţa, Teliu-
cu Inferior, Burjnc şl Ghelar, maşini-unelte de ia
cere sînt şl directori ai cămi ROMA 11 (Agerpres). — premierul Emilio Colombo să Budapesta
nelor culturale din localităţile In ultimele 24 de ore au In înfrunte apropiata dezbatere BUDAPESTA 11. — Cores
respective. tervenit în Italia două tenta parlamentară. După cum s-a pondentul Agerpres, Al.
Pentru a primi răspunsuri tive care au ca scop aplana mai anunţat, Parlamentul Ita
clare, concrete, la această pro rea unei „situaţii de criză", lian îşi reia dezbaterile la 19 Pintca, transmite: La Casa
blematică complexă, am vizat datorată deciziei a două par ianuarie, după vacanţa de iar tehnicii din capitala ungară
formele şl metodele de muncă tide (republican şi socialist- nă. s-a deschis marţi expoziţ'a
folosite în acest scop, ce iniţia democratic) de a favoriza o Fostul şef al statului a pre românească de maşini-unelte
tive au fost declanşate, ce ac confruntare între formaţiunile zentat propunerea sa referi pentru industria lemnului.
ţiuni s-au organizat ori se a de cantru-stînga în vederea toare la organizarea unei re Expoziţia, organizată de În
flă în studiu în urma documen creării unul nou cabinet. In uniuni la nivel înalt cu pri treprinderea românească de
telor amintite. Răspunsurile timp ce Giuseppe Saragat, lejul unei şedinţe a Secreta comerţ exterior „Maşinex-
interlocutorilor le vom insera fostul preşedinte al republi riatului Partidului socialist-de port-, prezintă o gamă largă
tu rîndurile care urmează, în- cii, a propus o reuniune la mocratic, convocată pentru a de maşini folosite în diferite
tr-o formă condensată. nivel înalt a conducătorilor examina situaţia politică crea întreprinderi ale Industriei
A partidelor democrat-creştin, tă după decizia republicani lemnului. Maşinile de înalt
început promiţător; socialist, socialist-democratic lor de a nu mai acorda spri nivel tehnic şl cu performan
şi republican înaintea declan jin în parlament coaliţiei de te doesebite, fabricate la u
dacă toate tortele... şării unei crize ministeriale, centru-stînga, pe care aceştia zinele mecanice din Roman,
Pcntru asimilarea unui nou profil de lam inate, la strung ârla do cilindri a C. S. H unedoara, se prelucrează un nou cilln preşedintele Senatului, Amin- din urmă au părăsit-o acum se bucură de o bună apre
Ioan Stanca — Băiţa : La ni dru necesar lam inorului „800". Foto: V. ONOIU tore FanfanJ, l-a (invitat pe 11 luni. ciere a specialiştilor ungari.
velul comitetului comunal de
partid, după ce am dezbătut do-