Page 22 - Drumul_socialismului_1972_01

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 290 ® MIERCURI 12 IANUARIE 1972

1
Studenţi vietnamezi

în mijlocul pionierilor
Printre formele şl mijloace­
UN Bt lltico-educative de masă, folo­ rale din Rapoltu Mare a avut o lntilnlre emoţionanta cu doi
le vii, eficiente ale muncii po-
RAROLT. De curlnd, unitatea de pionieri a Şcolii gene­
tineri studenţi vietnamezi. In prezenţa organelor locale de
site cu succes în activitatea
comitetului de partid şl a co­ partid şl de stat. a pArLnţllor şl altor s&tcnl, conferenţiarul
Victor Prosle, de la Institutul de mine Petroşani, a prezen­
de la
mitetului sindicatului
SCHIMB DE IER!, O ANALIZA E. M. Anlnoasa, brigada artis­ K .anii. Intr-un dialog deosebit de viu, oaspeţii au vorbit
tat pionierilor pe studenţii Nguyon Giang şl Nguycn Qvoo
despre lupta poporului viet amez pentru libertate, au răs­
tică de agitaţie ocupă un loo
puns Întrebărilor pionierilor. Exprlm indu-şl recunoştinţa pen­
de seamă.
Programele el se
tru grija şl dragostea do care se bucură In patria n(^ stl*a,
bucură de o largă popularitate tinerii vietnamezi au evocat momente ale tlnereţU zbuciu­
m ate din Vietnam, ale eroismului cotldlaş ai poporului viet­
COMPLEXĂ MULTILATERALĂ zonanţă în conştiinţa oameni- namez. El au oferit gazdelor un set de fotografii cu ima-
şl audienţă, cu profundă re­
elni din lupta şl m unca eroicului popor vietnamez, aspecte
din şcolile vietnameze, din activitatea pionierilor vietnamezi.
Trei ţărăncuţe - păpuşi Îmbrăcate în frum osul port local
vor Imortaliza acest m oment pentru cel ce şi-au petrecut
Lt r«c«nU adunare a acti­ „Dosvl Vărateculul", „Lance ganele şl organizaţiile de par* Tehnica avansată devine un auxiliar de preţ al pedagogiei mo­ d In unitatea de pionieri din Rapolt. In continuare
vului organizaţiei de partid din Vadului*, „Valea Becuşoenei" tid să dea în viitor o mal ma­ derne. Un argum ent faptic — noul liceu din Vulcan, una din­ au prezentat In cinstea Invitaţilor un frum os P l i n im artls
Bunlla au fost discutate pro­ sînt pe cale de a fl complet re atenţie muncii de educare Forme şi mijloace tre cele mal complet utilate şl moderne şcoli ale Judeţului. In fo­ tic, completat cu recitări şl cîntece vietnameze şl rom ăneştl,
in Interpretarea oaspeţilor.
m a r ]a pQENAR
blemele majore ale comunei. Împădurite. politică, patriotică a comuniş­ tografie: tehnicianul radio loan Dr&ghid In faţa unei creaţii pro­
S-a vorbit despre înfăptuiri, Din acest punct de ve<ler« tilor, a tuturor cetăţenilor, prii: staţia de radloficare a liceului. comandant Instructor dounltato
despre rezultatele obţinute, s-au făcut observaţii asupra contribuind, aşa cum se des­ vii, eficiente Foto! S. NEMECEK
e-au adresat observaţii critice modalul defectuos în care co­ prinde din documentele con­
In legătură cu stilul şi me­ mitetul de partid şi consiliul ferinţei pe ţară, la formarea
todele de muncă ale organelor popular comunal au vegheat şl omului non, cu o conştiinţă
şl organizaţiilor de partid, ale au tras la răspundere consiliile socialistă înaintată. găzii — instructor şl textier Se cere m sprijin efectiv el organelor locale Sa Pentru
lor. De Ia reorganizarea bri­
consiliului popular, s-au făcut de conducere din C.A.P. pri­ Adunarea activului de partid
— In lumina sarcinilor ce se vind îndeplinirea obligaţiilor ce a cerut consiliului popular co­ Emerlc Lany — programele, orientarea
desprind din Conferinţa pe ţară le aveau. „La noi, în comună, munal să se bazeze mal mult strîns legate de activitatea şl
a secretarilor comitetelor de pe activitatea deputaţilor, el preocupările minerilor, cîştigă
profe
partid şl a preşedinţilor con­ fiind cel mal Indicaţi ca în atît prin conţinut şl prezen­ construirea, amenajarea şi dotarea ateiiere.or-şcoalăsională
siliilor populare comunale — Adunări circumscripţiile lor să explice tare cît şl prin oportunitate.
propnnerl pentru îmbunătăţirea oamenilor, celor care l-au ales, Programele Intitulate: „Dia­ Poporul nostru construieşte o nltăţi economice. Atellerele- Şantierul de drumuri Păullş". a elevilor
activităţii de viitor, pentru con­ ale activului politica partidului şl statului log la distanţă", , Ultima în­ societate nouă, o societate a şcoală de la sate vor fl astfel Există însă unităţi şcolare un­
tinua dezvoltare a fiecărui sat, nostru, hotărîrlle şl legile, să-l cercare", „La ordinea zilei", muncii şl respectului faţă de organizate şl profilate îneît să de lucrurile ori se află în fază j ORAŞTIE. La Liceul ..Aurel
a Întregii comune. Adunarea de partid mobilizeze la înfăptuirea acţiu­ „Drumuri noi în subteran" au muncă, unde rezultatele aces­ asigure îndrăglrea meseriei şl de proiect („n-au Intrat zllele-n Vlalcu*4 a avut loo o intere­
santA Intîlnire Intre elevii a­
activului de partid din comuna nilor ce se întreprind. răspuns nnor probleme strin­ teia reprezintă principalul cri­ formarea de mecanici, electri­ sac"), ori s-eu făcut paşi prea I nulul IV şl reprezentanţi al
Bunlla a constituit, prin ca­ de la comune Pe baza analizei făcute, ac­ teriu de apreciere valorică. In cieni, sudori, zidari, fierari, ro­ mărunţi în această direcţie. { diferitelor profesiuni, In m a­
racterul său pronunţat de lucru, tivul de partid a stabilit, în gente ale muncii şl vieţii mi­ consecinţă, încă de pe bănci­ tari, dogari, tîmplarl şl alte me­ Pentru exemplificare, oferim si­ i rea m ajoritate absolvenţi ai
j liceului. Iniţiată de colectivul
nerilor, care şl-an dovedit din
un bogat şl valoros schimb de lumina sarcinilor ce Izvorăsc plin eficacitatea. le şcolii, tinerii trebuie educaţi serii de care se simte tot mai tuaţia Şcolii generale din Alun, I de Îndrum are profesională din
păreri, o analiză complexă, din expunerea tovarăşului în acest spirit, fiecare elev să multă nevoie în mediul rural. mal ales că aici se simte poate • şcoală şl organizaţia U.T.C.,
Ultimul program — ce poar­
• sub directa coordonare a or­
multilaterală. 6punea tovarăşul Aron Bîrcea- Nicolae Ceauşescu, secretar tă denumirea „Chlulodetosco- înveţe o meserie. Potrivit ho- In afară de aportul direct In­ mai mult ca oriunde necesita­ : ganizaţlel de partid, acţiunea
Aşa cum s-a desprins din nu, exista obiceiul de a se re­ general al partidului, şi a Re­ pul“ — se axează în principal tărîrilor Congresului al X-lea teresat al şcolii, în afară de tea sprijinului organelor locale. i a avut largi valenţe «ducatl-
partiza pe familii păşunea pen­
Informarea prezentată de secre­ tru a fi îngrijită, dar pe par­ zoluţiei conferinţei pe ţară, pe „detectarea" şl prezentarea al P.C.R., Indicaţiilor date de patronajul întreprinderii, or­ Un cerc de... traforaj pentru •; ve. La discuţii au participat
i m uncitoarea Aurelia Borza, do
tarul comitetului comunal de curs îndeplinirea obligaţiilor luarea unor măsuri pentru îm­ secretarul general al partidului, ganele locale sînt chemate să băieţi şl un cerc de cusături ! Ia I.I.L., absolventă a acestui
acelor fapte care nu cadrea­
partid şl din cuvlntul participan­ s-a neglijat, s-a uitat, ni­ bunătăţirea stilului şl metode­ ză cu conduita generală. Mem­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a. participe nemijlocit la con­ pădureneşti pentru fete repre­ i liceu, inginerul silvio V. ŞaJu-
: ţiu. Inginerul chim ist I. Huţa,
ţilor la dezbateri, Bunlla a cu­ meni nu s-a mal Interesat ce lor de muncă ale organelor şl fost elaborat un amplu plan struirea, amenajarea şl dotarea zintă prea puţin. (Facem ab­ i inginerul agronom T. Covaci,
noscut o serie de transformări sa realizează44. organizaţiilor de partid, ale brii brigăzii — Ştefan Şteţ, de măsuri menit să îmbunătă­ atellerelor-şcoală, să le asigu­ stracţie de lotul agricol şcolar : medicul pediatru Ileana Arde­
înnoitoare, dinamismul ce ca­ consiliului popular comunal, Gloria Lupuţ, JIcuţa Macavel, ţească activitatea de pregăti­ re aprovizionarea, să îndrume şl de rezultatele frumoase ob­ : leanu, sculptorul Nicolae A­
: dam, chimistul I. Coorean, teh-
racterizează astăzi flecare lo­ Rezolvarea cu succes a pro­ pentru obţinerea unor rezul­ Eleonora Tacaci, Rndolf Copil, re şl educare a elevilor, să le­ pregătirea practică a elevilor. ţinute în pregătirea agricolă a : nlclana Rodi ca Suclu şl stu-
calitate. întreaga comună este blemelor ce le ridică agricul­ tate mal bune în sporirea pro­ Ion Enache şl Nicoleta Olarn ge mal strîns învăţâmîntul de Există, fireşte, o fază de în­ elevilor). Ce a întreprins Con­ i dentul L Băcllâ. Obiectivul
electrificată. In fiecare sat tura comunei, au arătat tova­ ducţiei vegetale şl animaliere, — şi-au „construit" un apa­ producţie. Ideea centrală care ceput, acţiunea aceasta, după siliul popular comunal Bunlla i lntllnlrli a fost de a li se Im­
: părtăşl actualilor elevi mobl-
există cămin cultural. In ultimii răşii Nlcolae Artan, loan Luca, executarea unor noi construc­ rat „modern" cu care tinerii străbate această nouă orienta­ cum se cunoaşte, trebuie să se pentru înfiinţarea, de pildă, a ; lurlle opţiunii profesionale.
ani s-au construit aici dispen­ Aron Herban şi alţii, solicită ţii, înfiinţarea unor unităţi de „detectează" operativ aspecte­ re a învătămîntulul este îmbi­ încheie pînă la sfîrşltul anului unul atelier de cusături ? Şl : Astfel, elevii au reuşit să a- i
prestări de servicii. In cadrul
sar, un magazin alimentar şl mat multă răspundere, o par­ le şl le prezintă într-o formă narea învăţăturii cu munca 1972, Aceasta însă nu înseam­ n-ar putea exista aici un ate­ : fie ce calităţi şl Însuşiri se j
j cer pentru
a face faţă cu !
alte obiective. Majoritatea fa­ ticipare mal activă a comitetu­ adunării, activul de partid din productivă, astfel îneît întregul nă nicidecum amînarea de pe lier profilat pe o anumită me­ î clnsto exigenţelor diverselor |
miliilor, după cum a arătat tov. lui deţ partid, a comitetului comuna Bunlla a răspuns che­ vioaie la Ieşirea din şnt a tineret al tării să treacă prin o zi pe alta a „problemei*. „La serie care să fie patronat de j profesii, au relevat satlsfacţl- •
Petru Herban, primarul co­ executiv al consiliului popular mării Comitetului comunal al minerilor, în sala de apel a şcoala muncii. Unirea, a început din toamnă cariera de marmură de la A­ i ile pe care le oferă m unca I
făcută cu pasiune şl perseve­
munei, au televizoare, aparate comunal, a tuturor comuniştilor P.C.R. şl Consiliului popular al minei, la staţia de amplifica­ In anul şcolar 1971-1972, re­ procurarea materialului nece­ lun ? Un cerc aplicativ nu în­ renţă, secretul depăşirii ine­
de radio, frigidere, maşini de şl factorilor de răspundere, ca­ comunei Unirea din judeţul Ia­ re ori pe scena clubnlnl, a­ zultatele obţinute deja în une­ sar înfiinţării atelierelor de seamnă totdeauna învăţarea u­ rentelor dezamăgiri şl obsta­
spălat. Participanţii la dezba­ re trebuie să acţioneze într-o lomiţa, anga]îndu-se ca în anul le localităţi ale Judeţului nos­ lăcătuşerle şl tîmplărle — ne nei meserii. E bun şl traforajul, cole, aspecte inedite ale expe­
rienţei profesionale. Discuţia a
teri şi-au exprimat şl cu acest deplină unitate de cerinţe şi 1972 să asigure creşterea şl li­ colo nnde ecoul programelor tru sînt încurajatoare. La mul­ declară tovarăşul Aurel Ţibea, nimic de zis, numai că aria de avut un caracter viu, elevii
prilej glndurlle de recunoştinţă scopuri. vrarea către stat a 200 capete ie consideră a fi mal prielnic. te şcoli din Deva, Hunedoara, secretarul comitetului comunal aplicare a acestei tehnici este prim ind pe loc răspunsuri
competente la problemele ca-
şl adeziune totală la politica, In cadrul dezbaterilor, tova­ porcine, 140 capete bovine, 165 Oportunitatea, Ingeniozitatea Brad, Petroşani, Ilia şi al­ de partid. S-a încheiat şi con­ cam... îngustă. | re-1 preocupă, la întrebările
internă şl externă a partidului răşul Bujor Şondroni, loan Lase ol şi miel, aducîndu-şl astfel şl reuşita fiecărui nou pro­ tele, se desfăşoară acţiunea de tractul dintre G.A.P. din loca­ Se Impune, decî, un aport "j care-l frăm lntâ In preajm a
şl statului nostru. si alţii s-au referit în cuvîntul contribuţia la o mal bună a- gram fac din bilgada artisti­ creare de laboratoare şl ate­ litate şl şcoală". direct şl efectiv al consiliilor • absolvirii liceului şl alegerii
j drum ului In viaţă.
Aflaţi în faţa unei noi şi mo­ lor la existenţa unor serioase provlzlonare a populaţiei, la că de agitaţie de la E. M. A- liere, precum şi de dotare a „Pe no! — ne spune la rîn- populare comunale în ducerea In Încheiere, dlreetorul 11-
bilizatoare perspective de lu­ carenţe în activitatea cultural- sporirea fondului central al acestora. E destul să amintim dul său Ilie Rădulea, primarul la bun sfîrşlt a acestei largi j ceulul, profesorul Tit Llvlu
cru, de acţiune, comuniştii pre­ educativă, în popularizarea şi statului. nlnoasa nna din formele vil şl că pînă acum s-au înfiinţat în comunei Şolmuş — această ac­ acţiuni, de loc uşoară, costisi­ - MIzgan, a subliniat faptul că
I toate profesiunile sînt fnim oa-
zenţi la adunare, subliniind aplicarea legilor statului, sub­ eficace ale muncii politlco-e- Judeţul nostru peste 200 de a- ţiune ne-a preocupat încă de la toare chiar, dificultăţi ce nu j se şl deopotrivă de utile so-
succesele doblndite, s-au refe­ liniind că este necesar ca or­ C. GHEORGHIU ducatlve de masă. tellere-şcoală, Iar peste 120 de început, Pînă acum am obţinut pot fl lăsate doar pe seama j cletăţll, cu condiţia ca cel co
j le Îm brăţişează să se reall-
şcolii. Argumentînd şl cu fap­
re mal există în viaţa econo­ r ................. şcoli sînt patronate de unităţi clteva rezultate promiţătoare. tul că organele locale sînt di­ i zeze pe cl Înşişi şl să se dedl-
rit şl la o serie de carenţe ca­
Aici, la centrul de comună, cu
economice.
j ce cu tot devotam entul rldl-
In ceea ce priveşte mediul
mică şi seclal-culturală a co­
munei. Geea ce se realizează | I n t î l n i r e c u t i n e r i rural, pentru ca procesul de lucrătorii noştri am pus la rect interesate de existenta în i cărll patriei noastre socialiste.
|
A fost o lntilnlre reuşită ln-
încăpere
necesară
punct ©
comună a unor cadre califica­
j ncrilndu-.se cu succes în ca-
în agricultura comunei, de : Sub îndrumarea şl cu sprijinul multilate- dotare şi autodotare să se des­ funcţionării atelierului de tîm- te în diverse meserii necesa­ î drul acţiunilor Iniţiate la Li­
exemplu, nu peate mulţumi. A­ i ral al Comitetului municipal Petroşani al plului Petroşani în actualul cincinal”, „Nor­ făşoare în condiţii optime, şco­ plărie. La Păullş, din fondurile re desfăşurării activităţilor e­ ceul „Aurel V lalru“ din Orăş-
tle pe linia îndrum ării profe­
cestea au fost părerile expri­ ; P.C.R., comitetul municipal al U.T.C. a or- me de comportare şl respectare a legilor lile sînt patronate de către realizate în urma muncii pres­ conomice, această Intervenţie sionale a tineretului, preocu-
mate, în adunarea activului de j ganizat un ciclu de expuneri şl tntîlnlrl — statului", „Conceptul de societate socialis­ întreprinderi agricole de stat, tate de elevi în cadrul C.A.P. în problematica şcolii actuale parc de bază a organizaţiei
partid, de către tovarăşii loan ; pe bază de Întrebări şl răspunsuri — cu tă multilateral dezvoltată*, susţinute de ca­ întreprinderi pentru mecaniza­ s-au procurat menghine şi alte se impune cu stringentă. de partid şl dlrerţlcl şcolii.
Luca, Aron Rădoane, Paraschiv j toate categoriile de tineri din Valea Jiului, dre competente printre care tovarăşii Cle­ rea agriculturii, cooperative a- scule pentru atelierul de lăcă­ Prof. VETURIA APOSTOL
Grunlţan, Victor Bumbescu, i In această amplă acţiune educativă au fost ment Negruţ — prlm-secretar al Comitetu­ grtcole de producţie şl alte u- tuşerle ce va fi patronat de C. DROZD
Gheorghe Popa şl alţi vorbitori. ! cuprinse 32 de organizaţii U.T.C. din unităţi lui municipal Petroşani al P.C.R., loan Ghi-
Păreri pe deplin îndreptăţite. i economice şl din şcoli. nea, Ionel Cazan şl Gheorghe Feler, socro-
Producţia agricolă vegetală es­ : Teme ca „Creşterea rolului clasei munci­ tarl al comitetului municipal de partid, şi
te sub posibilităţi. Activitatea i toare ca forţă socială conducătoare în so- alţi factori cu munci de răspundere în apa­ B! v
în sectorul zootehnic lasă de ; cietate", „Creşterea rolului Partidului Co- ratul de partid şl de stat, s-au bucurat de tafeia 'oiciorica
dorit. Păşunile sînt neglijate. 1 munlst Român ca for politic conducător”, o largă participare şi audienţă In rlndul
Fîneţele din „Dosul Crlvel", i „Dezvoltarea economico-soclală a munlcl- tinerilor, constituind adevărate lecţii cu un l»
protund caracter polltlco-educativ.
utâtori de comori11
t patern în materializare! BU RJU C te, au repurtat acelaşi succes tribuit, printr-o muncă plină de VATA DE JO S
dictat de calitatea interpretă­
rii. Sentimente de admiraţie u­ dăruire, profesoara Dorina Igreţ,
Viorel Nicula, Lucreţia Radu,
Duminică, 9 ianuarie 1972, nanimă a avut publicul pentru Letiţia şi Sofia Cismaş şi alţii. Deschiz.înd programul ştafe­
locuitorii comunei Burjuc au taragotistul Andrica Oprean şi tei folclorice „Căutătorii de
Iar adnotate de pi fost martorii desfăşurării celei cimpoierul Andronic Bota, în PUI comori", loan Blescun, secreta­
de-a doua faze a ştafetei fol­
rul comitetului
comunal
al
vîrstă de 70 de ani.
clorice „Căutătorii de comori*4.
Virtuoşii artişti amatori din
In sala căminului cultural, ar­ Almaş-Sălişte şi-au încheiat Pe scena căminului cultural U.T.C., atrăgea încă de la bun
început atentia că vestitul ta­
hiplină la începerea spectaco­ repertoriul cu evoluţia renumi­ Pui, formaţiile artistice ale că­ raf din Vaţa va Interpreta e
(Urmare din pag. 1) planurilor de măsuri elabora­ Ingeniozitate în cunoştinţe atelst-ştlinţlfice, te­ lului, au apărut solii ştafetei tei formaţii de dubaşi, despre minelor culturale şi şcolilor ge­ suită de melodii moţeşti, adu-
te pe baza documentelor parti­ me medicale, de educaţie mo- din comuna Zam. Inmînarea al­ care s-a scris de multe ori în nerale din Pui, Rîu Bărbat, Bă- cînd variante noi ale reperto­
să încep, chiar dacă unii să­ dului, Interlocutorii au dat a­ gîndire şl acflune ral-cetăţenească. Acolo unde bumului folcloric „Căutătorii ziarul nostru. ieşti, Ohaba Ponor, Feder şi riului cunoscut. Şi, într-adevăr,
teni şi intelectuali de la noi proximativ aceleaşi răspunsuri. există posibilitatea, folosim di- de comori", îndemn concludent In continuare, ştafeta a fost Bani s-au întrecut, dumi­ sub bagheta dirijorului Bulz
nică, în cadrul ştafetei „Căută­
se vor supăra. Avem şi noi Adică i munca de la om la La capitolul iniţiative de­ afilme. Documentele de partid la a duce mai departe tradiţii­ preluată de arliştii amatori din torii dc comori". Pera, In sala căminului cultu­
planuri de acţiuni, chiar ample, om, cu ajutorul colectivelor clanşate, acţiuni organizate le afişăm şi la gazeta de pe­ le şi obiceiurile născute pe comuna Burjuc Au răsuna*, După predarea, Î11 cadru fes­ ral, unde peste 400 de cetă­
bogate şl n-aş vrea să le mi­ sau în studiu, locţiitorii se­ rete din centrul de comună, le vechea vatră strămoşească i pentru început, cînlecele „Şi-am tiv, a albumului ştafetei, in ţeni aşteptau nerăbdători evo­
nimalizez importanţa ori să do agitatori, folosirea gazete­ cretarilor comitetelor de par­ popularizăm prin expuneri, prin ţării, a fost urmată de evolu­ plecai cu coasă nouă'4 şi ,,As!ă sunetul dulce al fluierului şi-a luţia artiştilor, s-a dezlănţuit
spun că nu s-a fâcut nimic din lor de perete, cu mai multă tid au dat răspunsuri ample. mese rotunde şi simpozioane. ţia formaţiilor înscrise în con­ vară m-am gîndit'4, interpretate făcut apariţia formaţia de dan­ bogatul repertoriu al formaţiei
ele. Ceea ce s-a realizat însă sau mai puţină convingere şl loan Stanca : In repetate rîn- O formă eficientă de populari­ curs. de solistul vocal Eugen Ko- suri a căminului cultural din muzicale. An» desprins cîteva
e puţin, ţlnînd cont de forţele eficienţă, prezentarea de Infor­ durl, la Băiţa au venit jurişti zare în mase a politicii parti­ Deschis de taraful căminului vaci. De o simpatie deosebită Ohaba Ponor, care a prezentat variante noi ale „Ţarinei44, ale
existente pe raza comunei, de­ de la judeţ care au prezentat dului, a educaţiei şi culturii o cultural din Zam cu o suită de din partea publicului s-a bucu­ o suită de dansuri locale una­ frumoaselor melodii de joc.
şi Burjucul e o localitate re­ mări pe diferite teme politlco- expuneri pe teme de legalita­ constituie acţiunile de micro- jocuri populare, programul a rat solista vocală Aurora Neag, nim apreciate. O notă în plus Şi-a făcut apdritia în scenă
dusă ca număr de locuitori. grup, adică şezătorile, mal ales continuat cu evoluţia aplauda­ din satul Bradăţel. pentru vătaful formaţiei Ionac în continuare formaţia artisti­
Noi am pus accent pe educaţia în satul Tisa, un merit deose­ tă a formaţiilor de dubaşi şi Solistul vocal Mircca Medren Ion Vulc. Aplauze binemeritate că din satul CăzăncştI, condusă
ateist-ştilnţlfică a sătenilor, a Masă rotundă cu participarea unor locţiitori bit în această privinţă revenind ţurcaşi din satul Godincşti care, s-n făcut remarcat pentru sen­ a cules şi grupul vocal al ace­ de învăţătorul Gheorghe Sire-
tinerilor şl şcolarilor îndeo­ directoarei şcolii, Dorina Igreţ. deşi se află la început de drum, sibilitatea de care a dat dova­ luiaşi cămin cultural care a pre­ teanu. După evoluţia solistei de
sebi. Dar organizaţia U.T.C. din Ştefan Vizitiu : Cum este şi prin autenticitatea, variaţiunea dă interpretînd cînlccele „Po zentat, pe melodia unui co­ muzică populară Rozalla Sima,
comună, secretarul el în pri­ ai secretarilor comitetelor comunale de partid firesc, majoritatea activităţilor culorilor costumelor şi ineditul drumul căruţelor4' şi „Şi-am lind, una din variantele locale cu melodiile „Iar m-ajunge pa­
mul rînd, acţionează greoi, su­ cultural-educative le ţinem şi colindelor, ca şi prin pre­ fost şi cu pe utilă*'. ale baladei populare Mioriţa. tima" şi „Bade de dragostea
perficial. De asemenea, nu toţi noi la căminele culturale, dar zenţa elementului căluşeresc in Revelatoare 3 fost evoluţia Nu mai puţin apreciate au noastră44, şi-a făcut apariţia for­
cooperatorii se mobilizează la educatlve sau privind viata te socialistă, de etică şi edu­ şi la instituţiile de pe raza jocul ţurcii, au atras simpatia dansatorilor din satele Brădălcl fost formaţia de dansuri, gru­ maţia de dansuri din acest sat.
lucru, Iar unii >Intelectuali se multilaterală a satului. Nu e caţie. De asemenea, brigada comunei, pe grupuri de salari­ publicului. şi Petreşti. Taraful căminului pul fluieraşilor şi soliştii vo­ Au reţinut atenţia „Rupta44 şi
eschivează de la treburile co­ de loc rău că se folosesc a­ ştiinţifică a comunei se întîl- aţi şi la sediile C.A.P. Am or­ A urmai formaţia de dansuri cultural din salul Petreşti, cu cali de la Feder, remareîndu-se „Sălcioara". Cu mult Interes au
munei, limltîndu-se strict la semenea mijloace de muncă — neşte la căminele culturale cu ganizat acţiuni de microgrup în din satul Pogăneşti, care a o doină şi o suilă de jocuri în mod deosebit solista vocală fost aşteptate solistele din Vata
sfera lor de activitate. în esenţă eficiente dacă sînt locuitorii, cărora le vorbeşte satele Ruda şi Plopi, acordăm prezentat o suită de dansuri populare specifice zonei, a Veronica Ocheanu. In încheie­ de Sus, dintre care a excelat
Dumitru Prlescu — Teliucu bine aplicate şi consecvent ur­ despre educaţie medicală, atenţie Informărilor de popu­ specifice zonei. Momentul fol­ prefaţat intrarea în scenă a du- rea programului au cîntat so­ Viorica Paul. Au evoluat bine,
Inferiori La Teliucu Inferior, mărite — dar nl se pare că despre probleme de agricultură larizare a documentelor parti­ cloric din Alnriş-Săliştc, inti­ başilor din salul Tălărăşli. la listele căminului cultural din de asemenea, solistele £reştina
planul de măsuri adoptat prin­ ele nu pătrund îndeajuns în şi zootehnie, despre alte lucruri dului, diferitelor legi, d ecrete, tulat „Strigarea peste sat", a care autenticul s-a desprins Baru : Mariana Petea, Ma- Şoica şi Ana Tămaş.
de viaţă prin eforturile comu­ mase, că nu lasă urme atît de care-i interesează pe săteni. O evenimente cotidiene. Cu bune fost primit cu ropote de aplau­ din variantele colindelor inter­ rioara Petea şi Angela Sîrbu. In ultima parte a programu­
ne ale membrilor de partid, ale pronunţate cît ar trebui, fără dată pe trimestru dezbatem în rezultate acţionează brigada şti­ ze de publicul prezent în sală. pretate. In spectacol a evoluat, bucu- lui, susţinut de taraf, soliştii
tuturor cetăţenilor. Noi aplicăm să mal spunem că aria lor ar adunările organizaţiilor de ba­ inţifică care-i are în primele Solistele vocale Sînziana Soco- Programul a fost încheiat de rîndu-se, de asemenea, de suc­ instrumentişti Bulz Pera şi Io-
cu consecvenţă principiul mun­ putea fi extinsă, aprofundată. ză probleme de politică internă rînduri pe profesorii Horia Re- lan şi Violela Toc, acompania­ formaţia de dubaşi din satul ces brigada artistică de agita­ sif Rusu au împrăştiat din bel­
cii colective, mobilizăm la ac­ şi externă, de ideologie. slga şi Vasile Rahoveanu, pe te de taraful din Almaş-Săliş- Burjuc. La reuşita lui au con­ ţie a Şcolii generale Băieşti. şug doine, invîrtite, scuturate,
ţiuni pe cel mal buni comu­ „Avem constituite colective Dumitru Prlescu : Pe lîngă învăţătoarea Filofteia Gheor­ moteştl.
nişti, dar şl la noi unii Intelec­ de agitatori în fiecare organi­ activitatea bună a brigăzii şti­ ghe. In prezent slntem anga­ încheind ziua cultural-artlstl-
tuali se codesc de la anumite zaţie de bază — spuneau la inţifice a comunei, din cadrul jaţi pe linia dezvoltării şi în­ că din Vaţa, taraful a „ridicat
activităţi, Invoclnd motive mi­ unison Interlocutorii —, însă căreia aş vrea să subliniez frumuseţării comunei, a valori­ sala în picioare44 prin vigoarea,
nore. Trebuie să ne mobilizăm contribuţia medicului Nicolae ficării cît mai depline a resur­ seriozitatea, dăruirea acelora
cu toţii mal mult decît plnă nu toţi acţionează cu deplină Popa, inginerului agronom loan selor locale, după cum a reie­ care au dus departe faima ar­
acum, mal ales că în urma con­ energie şi convingere44. „Exis­ Miheţ, medicului veterinar şit şl din conferinţa pe ţară tiştilor de la graniţa Zarandu-
ferinţei pe tară din 21-23 de­ tă în majoritatea satelor gaze­ Claudiu Bulz şi profesorului din decembrie 1971, hotărî ţi să 'lui cu Banatul. Merită toate a­
cembrie 1971 comunele patriei te de perete — afirmau, de a­ Petru Iacob şi dezbaterea tri­ ne realizăm Integral sarcinile. precierile tînăra Romelia Bo-
noastre au intrat într-o nouă mestrială în cadrul adunărilor 'A’ dea, prezentatoarea programu­
etapă de dezvoltare. semenea, Interlocutorii — dar generale a unor teme diverse, Privind modul în care se lui.
Ştefan Vizitiu — Ghelar i ele nn-şi prea îndeplinesc ro­ de importanţă şi actualitate, la înfăptuieşte la sate programul ★
Şi la Ghelar, membrii comite­ lul*. „La Bălţa, noi avem un Teliucu Inferior am Întreprins de educaţie comunislâ a mase­ Cîteva concluzii se desprind
tului comunal de partid sînt „Reflector" care... reflectă as­ şi unele acţiuni cultural-educa- lor şl măsurile stabilite de pînă în prezent asupra modulul
repartizaţi pe organizaţii de ba­ tive cu brigada artistică de a­ prima Conferinţă pe ţară a se­ în care se desfăşoară ştafeta
ză pentru a le îndruma mai în­ pectele negative din munca şi gitaţie. Tot la cămin am orga­ cretarilor comitetelor de par­ folclorică şi care ar trebui să
deaproape activitatea. Planul viaţa cooperatorilor, însă nu nizat audiţii muzicale colective, tid şl a preşedinţilor consilii­ stea în atentia factorilor orga­
nostru de măsuri capătă pe zl prea acţionează cu operativi­ am avut întîlniri cu locuitorii lor populare comunale se Im­ nizatori. Unele spectacole se
ce trece împliniri, însă trebu­ tate. Vom avea grijă..." (loan comunei în cadrul cărora ju­ pun clteva concluzii. S-a înce­ pregătesc în pripă şi nu dau
ie să recunoaştem că nu am ristul Ştefan Danda şi şeful put bine s-au făcut Importanţi posibilitatea participării numă­
lăcut încă saltul ce se aşteap­ Stanca). „Şi la Teliucu Infe­ postului de miliţie din localita­ paşi înainte. Dar nu peste tot rului ridicat de cetăţeni tineri
tă de la noi. Se poate face rior avem gazete de perete ca­ te le-au vorbit celor prezenţi îndeajuns de hotărîţi. Nu peste şi vlrstnici să-şi prezinte va­
mal mult atît privind munca re au activitate deocamdată despre apărarea avutului ob­ tot se mobilizează toate for­ lorile Interpretative. E necesar
polilico-educativă cît şl activi­ satisfăcătoare. O să ne stră­ ştesc, consecinţele nerespectării ţele la acţiunile întreprinse. de asemenea să se acorde de
tatea productivă. Navetismul legilor, le-au exemplificat cu Comitetele de partid şi prima­ către unii directori de cămine
ne creează însă foarte multe duim să fie bună.’ La căminul cazuri concrete, avînd un pu­ rii au acum, după conferinţa culturale, secretari de comite­
greutăţi. Şi mai este neînţele- cultural din Cinciş, avem o ternic efect moral. din decembrie, competenţe spo­ te comunale de U.T.C., atenţia
lerea tntîlnită la unii intelec- gazetă de perete care eviden­ Elena Stancu: Spre regretul rite şi, deci, răspunderi spori­ cuvenită constituirii, amenajă­
»ali al satelor. ţiază şi aspecte pozitive şi ne­ meu, nu pot spune lucruri la te. Este necesară mal multă rii şi lărgirii colecţiilor muze­
fel de bune de la Bur-
Aceleaşi m eiode gative, cu multă eficienţă. De juc. Mi se pare că este şi mai muncă de îndrumare şi con si ale, cărţii satului natal, tu­
complexei
turor elementelor
Irol, îmbunătăţirea stilului
asemenea, bine funcţionează şi greu do lucrat decît în cele­ metodelor de muncă, diversifi­ acţiuni denumite, nu întîmplă-
folosite, aceleaşi
fotogazeta din centrul de co­ lalte comune despre care se carea formelor de influenţare tor, ştafeta folclorică „Căutăto­
rezultate obfinute mună — Cinciş. Sigur însă că vorbeşte aici. Noi am pus ac­ si mobilizare a maselor la toa­ rii de comori" C. PURCILEAN
cent pe folosirea brigăzii şti­
te activităţile satului la trans
Despre metodele folosite pri- mai e de lucru44 (Dumitru Pri- inţifice care propaga în rîndul punerea consecventă în \ia[5 TI BERI U BURZA
ind transpunerea în viaţă a escu). locuitorilor politica partidului, a politicii partidului. PETRU MARILA