Page 26 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 26
BsrnsBxnssssssjam
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 292 0 VINERI 14 IANUARIE 1972
HfUHiiiiW *i vas ftignam
NOI PUNERI ÎN FUNCŢIUNE
narea profi!u!ui nora Complex mecanizat la Uricanl
URICANI. La Exploatarea tea productivă a exploatării,
minieră Uricanl a intrat tn aducîndu-şl o contribuţie în
funcţiune In ziua de 11 Ianu semnată la sporirea producţi
arie a.c. In sectorul III stra ei de cărbune care tn secto
tul 17-18 un complex mecani rul amintit va creşte cu 20
zat de mare productivitate tone de cărbune pe post. In
pentru susţinerea, tăierea şl cadrul acţiunilor întreprinse
încărcarea cărbunelui. Acest pentru creşterea productivită
Uricanl
ţii muncii, la mina
agregat de mare randament,
a organizaţiilor de partid primul de acest tip introdus sînt prevăzute şl alte acţiuni
de modernizare la diferite sec
Uricanl,
In subteranul minei
toare dc activitate.
va mări substanţial capacita
Centrală telefonică la Lonea
(Urmare din pag. 1) dactice pentru formarea profi cipale şl orăşeneşti de partid,
lului moral politic socialist şl al cabinetelor de partid.
cultura generala din Petro comunist al elevilor sînt încă înlăturarea deficienţelor sem I.ONEA. Cu cîteva zile In rea Instalaţiilor de telecomu
şani, Liceul nr. 2 Hunedoara, neajunsuri, fenomene de su nalate, a neajunsurilor ma urmă, la I.onea a fost pusă în nicaţii din bazinul nostru car
Liceul din Călan, liceele „A perficialitate şi improvizaţie. nifestate în unele şcoli privind funcţiune o nouă centrală te bonifer cu această nouă cen
vram Iancu" din Brad, Orăştie Aici îşi găseşte explicaţia fap supravegherea timpului liber al lefonică semiautomată cu o trală telefonică a contribuit
şi altele, unde cadrele didac tul că în unele şcoli, cum sînt elevilor, educaţia ateist-ştiinţi- capacitate de 100 de linii. Cen colectivul secţiei dc întreţine
tice realizează lecţii interesan cele din Foit, Rapolt, Orăşti- fică, activitatea productivă, trala. înlocuind cea veche, ca re din cadrul Oficiului de
te, organizează dezbateri vii, oara de Sus, Băcia, Buceş, Du- continuitatea şi finalizarea re nu mai făcea faţă solicită poştă şi telecomunicaţii din
care-J determină pe elevi să păplatră, Almaş-Sălişte, nr. 2 unor acţiuni de educaţie în rilor, descongestionează în bu Petroşani, recunoscut pentru
şe pregătească cu multă se Petrila şl altele, organizaţiile rîndurile elevilor şi studenţilor nă măsură activitatea de tele competenţa profesională a
riozitate, să-şi însuşească te de partid, U.T.C. şi de pionieri, implică o preocupare susţinu comunicaţii din Valea Jiului.
meinic materia. conducerile şcolilor s-au mul tă din partea fiecărui comu De remarcat că la moderniza membrilor săi.
Prezenţa membrilor biroului ţumit cu simpla lecturare a nist, a fiecărei organizaţii de Prim ul lot de tuburi premo din acest an, aflat In depozitele I.P.B. Deva, a luat deja drum ul
Comitetului Judeţean de par documentelor, iar participarea partid, U.T.O. şi de pionieri beneficiarilor. Fotoi N. GHENA
tid, ai birourilor comitetelor la discuţii cu prilejul dezbate din şcoli şi facultăţi. Pentru
municipale şl orăşeneşti, a ac rilor politico-Ideologice a îm îmbunătăţirea muncii de for
tiviştilor şl lucrătorilor Inspec brăcat un caracter scolastic. mare a profilului moral-politic
toratului şcolar Judeţean în Alte organizaţii de partid şi socialist şl comunist al elevi
mijlocul pionierilor, uteciştl- conduceri de şcoli, cum sînt lor şi studenţilor se impune
lor, studenţilor şi cadrelor cele din Romos, nr. 6 din Lu ca o necesitate acordarea în Dinamica investiţiilor impune
didactice, cu diferite prile peni şl Sarmizegetusa, deşi cu continuare a unei atenţii spo
juri, Informările reciproce au nosc şi şi-au însuşit documen rite creşterii rolului educativ
asigurat cunoaşterea mai a tele de partid, nu le-au tra al adunărilor de partid, ale
profundată a preocupărilor dus în întreaga viaţă a şcolii organizaţiilor de tineret din
şi problemelor tineretului şi organizaţiilor de tineret. La şcoli şi din institutele de mi realizări calitative la producţia
studios şi ale cadrelor di unele şcoli, îndeosebi de la ne din Petroşani şi de subin- Juriştii să-şi aducă o contri
dactice, au constituit în ace sate, unele cadre didactice şi gineri din Hunedoara. Pe de
laşi timp o Importantă formă elevi şi-au Însuşit mecanic do altă parte, practica a arătat că
de educaţie şi, desigur, de lăr cumentele, ceea ce a făcut ca este necesară studierea şi a buţie sporită Ia populariza
aceştia să nu poată desprinde profundarea temeinică a pro prefabricatelor din beton
gire a orizontului de cunoaş
tere al elevilor, studenţilor şi ceea ce este specific pentru gramului educaţional al parti
cadrelor didactice. cadrele didactice, organizaţiile dului, a documentelor de rea permanentă a hotărârilor
de pionieri sau U.T.C.
Un loc Important în contex partid de către cadrele didac
tul preocupărilor pentru for De altfel şi în ce priveşte tice. Pentru ca în predarea Dinamica ascendentă a in productivităţii muncii cu mai ţionăm sub îndrumarea orga
marea la elevi şi studenţi a desfăşurarea învăţămîntului de ştiinţelor sociale să poată fi vestiţiilor în etapa actuală im bine de 15 la sută şi realiza nizaţiei de partid. Ne-am pro şi legilor statului
profilului moral-politlc socia partid al cadrelor didactice se folosite ca exemple realizările pune şl în continuare dezvol rea a 6 milioane lei beneficii pus şi am început să aplicăm
list şi comunist îl ocupă edu manifestă unele neajunsuri t judeţului nostru, ele trebuie tarea accentuată a producţi suplimentare. măsuri de creştere a Indice
carea acestora în spiritul dra participarea la dezbaterea pro să fie binecunoscute de către ei de prefabricate din belon, Pentru succesul producţiei lui de utilizare a timpului de (Urmare din paq. 1) feritelor hotărîri, a sancţiunilor
la care sînt supuşi dacă încal
cadre,
blemelor a aceloraşi
gostei pentru munca fizică, discuţii formale, cu generali cadrele didactice. Aceasta es în vederea reducerii duratei de în acest an este dc menţionat lucru, a gradului de folosire a că aceste leg5 contribuie în
eficiente
te una dintre căile
productivă, prin Intermediul tăţi, reproducerea sau lectura- care duc la înţelegerea, la a execuţie a obiectivelor indus că încă clin trimestrul trecut suprafeţelor de producţie şi a lor, juriştii sînt oameni care tr-o bună măsură la apariţia
activităţilor de atelier, în cer rea după conspect a unor pa profundarea lecţiilor de către triale, prin creşterea gradului a fost atins ritmul de produc coeficientului de schimburi la trebuie să cunoască conţinutul unor stări de lucruri infrac
actelor normative, să aprecie
curile de la şcoli şl casele saje, lipsa de argumentaţie şi elevi. In perioada noului tri de industrializare a lucrărilor ţie corespunzător primelor secţia „Premo" şi atelierul ţionale. Plenara Comitetului
pionierilor, prin acţiunile so- de legături între probleme, lip mestru şcolar în care am pă de construcţii. Prin prisma a luni din 1972 dc către un ma mecanic. Am conceput un pro ze pericolul social al faptelor Central din noiembrie 1971 a a
de încălcare a legilor, să des
gram de autodotare şi autoutl-
cestui • deziderat trebuie privi
cial-utile organizate de pio sa de actualizare, de concre şit, predarea educaţiei cetăţe tă şi activitatea întreprinderii re număr de brigăzi, printre lare prin care urmărim înzes făşoare o acţiune permanentă rătat că în viitor creşte răspun
nieri şi organizaţiile IJ.T.C. tizare la viaţă, la activitatea neşti Ia clasele a Vl-a şi a de prefabricate din beton De trarea prin forţe proprii a în şi competentă de popularizare derea ce revine fiecărui jurist
(Meritorii sînt rezultatele ob şcolii respective. Se 'mai 5n- VII-a, a cunoştinţelor social- va. treprinderii cu unele utilaje, a legilor tării atît la locul în parte pentru popularizarea
ţinute în această direcţie în tîlnesc unele cadre didactice, politice la şcolile profesionale, echipamente, sisteme şl dispo unde muncesc cît şl în afara legilor. In expunerea la ple
multe şcoli din Hunedoara, în profesori şl învăţători, care nu adaptarea programul'*- clasei In al doilea an al cincina zitive, piese de schimb. Iul. Membrii asociaţiei au răs nara din noiembrie tovarăşul
majoritatea şcolilor generale s-au ancorat încă pe deplin în a VUI-a pînă la primirea pro lului producţia de prefabricate Desigur, ansamblul acţiuni puns acestor sarcini nu numai Nicolae Ccauşescu arăla : „Tre
a întreprinderii noastre
va
din Valea Jiului, Grupul şco sarcinile noi ce revin şcolii, gramelor noi trebuie să stea creşte cu 22 la sută faţă de lor noastre cuprinde şi nume prin sporirea numărului acţiu buie să înţelegem că multe
lar profesional din Lupeni, Li manifestă încă interes scăzut în atenţia şi preocuparea or cea planificată anul prece roase măsuri de sporire a e- nilor de popularizare a legi din vechile norme de drept nu
ceul agricol din Geoagiu, şco pentru pregătirea politică, îşi ganelor de partid, a conduce dent şi de aproape două ori flcienţei. Avem în vedere în lor, cl şl prin creşterea cali mai corespund noilor condiţii
lile generale din Brad, Sime- rezumă în general activitatea rilor şi cadrelor didactice din faţă de anul 1970. Acest spor această direcţie reducerea con tăţii şl eficienţei acestora, prin economice, sociale şi istorico,
ria şl Dobrn, liceele ,,Decc- la predorea obiectului, dove aceste şcoli, n Inspectoratului va fl realizat în special pe sumurilor materiale, a tuturor caracterul concret şl atractiv
bnl", Industrial de construcţii desc cliiar lipsă de răspun şcolar judeţean. cheltuielilor productive şi ne- pe care l-au imprimat expu că păstrarea lor vine în con
şi pedagogic din Deva, Liceul dere pentru educarea elevilor. De asemenea, se cere mai seama creşterii productivităţii economîcoase, calificarea şî nerilor, astfel că ele au fost tradicţie cu cerinţele noii orîn-
din Haţeg şi altele. Iată de ce studierea şi apro multă atenţie şi preocupare muncii cu 25 Ia sută faţă de perfecţionarea profesională a mai bine înţelese de către au duiri, că şi aici trebuie să ac
a
ţionăm pentru înlăturarea
1971 şi în condiţiile reducerii
Reliefarea acestor rezultate fundarea programului de edu pentru îndrumarea şi contro substanţiale a cheltuielilor la peste 700 de salariaţi, întărirea ditori. Practica a arătat că ma
se impune de la sine, dat fi caţie socialistă, a sarcinilor lul din punct de vedere al con ordinii şi disciplinei, a răspun sele de oameni ai muncii sînt ceea ce este perimat şi să
ind faptul că asemenea acţi- importante ce revin şcolii, vor ţinutului a pregătirii tehnico- 1 000 Iei producţie marfă şi a derii tuturor salariaţilor faţă deosebit de receptive la pro facem loc noului care so n-
.uni sînt preponderente în via trebui să'constituie şi în con productive a elevilor, organi obţinerii unui beneficiu de a care cele conduse de Dumi de sarcinile ce ne revin. paganda juridică, dacă aceasta firmă cu putere" In decem
ta şcolii hunedorene, că pre tinuare o problemă centrală, zării activităţii atelierelor de proape 2,5 ori mai maro faţă tru Mihăilă, Ioan Trifu, Dumi In acelaşi sens converg e- îmbracă forme accesibile şi brie 1971, poporul nostru, prin
gătirea temeinică politico-ideo- permanentă, a activităţii poli- producţie. de anul trecut. tru Nicula, Avram Cănija, Sa forlurile organizaţiei noastre variate, şi dacă este concretă, forumul său suprem, Marca A
logică a tinerei generaţii este tico-ideologice din unităţile de Evident, miinca de educaţie Anul 1972 va însemna pen bin Coroi, Constantin Merfu, de partid. Promovarea? unor adică strîns legată de proble dunare Naţională, a şi adop
preocuparea de căpătîi a co învăţămînt de toate gradele implică perseverenţă, exigen tru noi şi accentuarea diver Ioan Naghl, Elena Neacşu,Gri- forme adecvate, .şi diferenţia mele ce-i frămîntă pe oameni. tat o serie de legi noi, de ma
muniştilor, a organizaţiilor de din judeţul nostru. Pentru a- ţă şi pasiune. De aceea consi sificării produselor. Pe lingă gore Lovosz, Anton Kaiser şi te în munca politică, organiza De pildă, Decretul nr. 153/1970. re importantă pentru făurirea
partid din şcoli, proocupnre censta este necesar să se asi der necesar ca, în întreaga lor cele 25 sortimente existente în mulţi alţii. In acelaşi timp, în rea dirigenţiei muncitoreşti, a fost popularizat în adunări societăţii socialiste multilateral
căreia 1 se subordonează în gure în continuare, mai orga activitate, toate cadrele didac fabricaţie vor fi asimilate al atenţia cadrelor tehnice a stat întărirea activităţii cultural-e- ale cetăţenilor, la toate consi dezvoltate în patria noastră.
treaga activitate politică şi e nizat, , sprijinul membrilor tice să îndeplinească, sub con tele noi : grinzi din beton pre- perfecţionarea tehnologiilor, ducative sînt doar cîteva din liile populare comunale din ju In continuare, vor fi adoptate
ducativă. Cu toate acestea, în organelor de partid, al membri ducerea organizaţiilor de par comprimal de diverse tipodi- s-au înlăturat unele puncte de mijloacele prin care comu deţ, la cămine culturale, în noi legi. Pentru cunoaşterea
ceea ce priveşte preocuparea lor comisiei de propagandă, tid, funcţia de educatori la strangulare a fluxului tehnolo niştii noştri sînt hotărîti să întreprinderi şi instituţii. A lor profundă, pentru respecta
organizaţiilor de partid, U.T.C. învăţămînt, ştiinţă şi cultură, nivelul nobilei meniri şi sar mensiuni şi chesoane precom- gic în secţia armături prin a determine în rîndul colectivu fost una din cele mai largi rea şi aplicarea lor de către
şl de pionieri, a cadrelor di al lectorilor comitetelor muni cini ce le revin. prlmate de mare deschidere. lui climatul necesar unul e acţiuni pe această linie. Oame populaţie, Asociaţia juriştilor
Structurile de hale industriale plicarea unor studii de orga nii muncii au primit cu viu din judeţul nostru are sarcina
al căror acoperiş va fi alcă nizare ştiinţifică, s-au realizat fort conştient, organizat şi interes şi satisfacţie dispoziţiile
rodnic pentru îndeplinirea în
tuit cu grinzi şi chesoane din prin outoutilare o seamă de cele mai bune conditiuni a acestui decret şl au făcut a de a le populariza, de a-şî s-
duce aportul — în
lumina
noile tipuri, se vor număra utilaje perfecţionate pentru prevederilor deosebit de mo precieri elogioase cu privire la noului decret adoptat de Con
printre cele mai moderne so vibrarea bcloanclor. bilizatoare pe care le avem de oportunitatea apariţiei Iul. O siliul de Stat — la educarea
luţii de acest gen din ţară, pu Colectivul nostru este con îndeplinit în al doilea an al dovadă că munca a fost efi cetăţenilor în spiritul întăririi,
ţind concura cu succes peste ştient că pentru atingerea co cincinalului. cientă o reprezintă şi faptul ordinii de drept socialiste, ta
hotare. De fapt, pe aceasta se telor colitative pe 1972 se ce că încălcările dispoziţiilor din dezvoltarea unei opinii de ma
bazează şl înscrierea noastră re ca deficientele manifestate PAUL MARGJNEANU acest decret au scăzut în 1971 să în direcţia apărării avutu
printre întreprinderile cu sar să fie înlăturate, să punem în inginer şef adjunct la cu 32 Ia sută faţă de anul 1970 lui obştesc, a combaterii ori
cini de export. valoare toate rezervele dc ca întreprinderea de prefabricate pe raza judeţului nostru. căror manifestări de încălcare
Se ştie că necunoaşterea rin
Intr-un cuvînt, îmbunătăţi ro dispunem. In acest sens ac din beton Deva către cetăţeni a legilor, a di a normelor de convieţuire so
rea calitativă a activităţii va cială.
trebui să precumpănească în
toate compar!Imentele între
prinderii. Este o cerinţă esen
ţială ce ridică multiple şi com
plexe probleme, care ne obli in ajutorul cabinetelor pentru ştiinţele sociale si centrelor de
gă să ne mobilizăm foarte se
rios. In rîndul colectivului
calitative. documentare
nostru domină însă convinge
rea că vom răspunde onorabil
tuturor sarcinilor
Un prim punct de plecare îl
în pentru activi
avem în experienţa şi realiză
rile frumoase pe care colecti
vul nostru le-a dobîndit
primul an al cincinalului, în
sporirea tatea poiitico-
tre care aş menţiona îndepli
nirea planului anual cu 39 de
Incandescenţa scintellor provenite la încărcarea cuptoarelor de oţel hunedorene Îşi găseşte zile mal devreme,
corespondenţă In dăruirea şl abnegaţia în muncă a sutelor de oţclarl.
educative
Tineretul hunedorean Intîmpină semicentenarul U.T .C .,
Industria noastră socialistă
reprezintă, pe drept cuvînt,
continuând tradiţiile de muncă şi de luptă ale înaintaşilor pivotul em ancipării României
spre culmile înalto dc civili
zaţie şi progres. Caracteristice
pentru această ram ură con
ducătoare a economiei naţio
nale sînt nu num ai ritm urile
foarte susţinute de dezvolta
Spre o participare mai intensă a tineretului la Angajamentul tens dc diversificare a ci, dc
re, ci şi procesul tot mai in
integrare în coordonatele re
voluţiei tehnlco-ştiinţifice con
emanciparea materială şi spirituală a satelor uteJşillo; din tem porane. Impetuoasă a
Dezvoltarea
Baia de Gris term inante in sporirea avu
industriei a avut Influenţe de
(Urmare din pag. 1) * 1 ,© Vor fi efectuate de bri 8 Amenajarea şi întreţine BAIA DF CRIŞ. Sem icente ţiei naţionale, creşterea pro
ductivităţii sociale a muncii,
găzile de muncă ale tinerilor rea drumurilor comunale pc o narul U.T.C. este întim pinat | schim barea structurii popu
cu entuziasm şl bune rezulta- |
miel şl la lapte de vacă. Ti lucrări pentru apărarea şi con lungime de 150 km. tc în muncă dc către tinerii laţiei ocupate, accelerarea
nerii din cele peste 400 orga solidarea de maluri, regulari de la S.M.A. Bala dc Criş. In procesului do urbanizare şi
ridicarea nivelului dc trai ma-
el
nizaţii din C.A.P., din I.A.S., zarea albiilor rîurilor pe o © Organizarea în cadrul că ultim a adunare generală, un j tcrinl şi spiritual al oam eni
s-au Angajat să ridice la
din satele necooperatlvlzate lungime de 3 km. minelor culturale a „Cluburi nivel superior Întreaga activi- j lor muncii.
vor contracta un număr de lor pentru tineret", consolida tatc, să dea dovadă do m aiu- un ritm mediu anual do creş
prevede
Cincinalul 1071-1975
ritato politică şi competenţă
1 500 capete porci. $ Incepînd cu luna Ianua rea formaţiilor artistice antre profesională, să valorifice su tere a producţiei globale a in
rie se vor organiza ample ac- nate în festivalurile şi con perior experienţa anilor tre dustriei socialiste dc 11-12 la
O contribuţie deosebită
cuţi.
© Vom organiza şantiere tiuni pentru curăţarea şi între cursurile artistice iniţiate la şl-o vor aduce in domeniul sută, din care producţia gru
pei A cu 11,7—13 la sută, iar
ale tineretului în localităţile ţinerea păşunilor comunale pe sate. muncii patriotico pc ogoarele a grupei B cu 9,5—11 la su-
Ilia, Deva, Toteşti, Unirea, o suprafaţă de 4 000 ha. Tineri muncitori, coopera comunei, 1a lucrările de Îm tft. Tn valori absolute creşte
Bretea Română, Simerla, efec- tori, elevi, Intelectuali, func bunătăţiri funciare şl altele pe rea producţiei în 1975, faţS. dc
care le reclam ă actuala eta
planul pc 1971, va fi dc circa
tuîndu-se lucrări de îndiguiri $ Vom acţiona pentru îm ţionari şi de alte preocupări pă de dezvoltare a comunelor 200 miliarde Ici.
şi desecări pentru a reda a- pădurirea unei suprafeţe de care munciţi şi trăiţi Ia sate! patriei. „Ne angajăm — în O rientările de bază în dez
cinstea sem icentenarului U.T.C.
voltarea industriei in actualul
griculturil o suprafaţă de 500 100 ha în fond forestier şi co Să contribuim cu mintea şi e — să term inăm cu 5 zile mal cincinal vizenză: folosirea cît
ha, prin antrenarea unui nu munal. lanul, cu braţele noastre ia ri devreme lucrările de întreţi mai deplină a capacităţilor de
măr de 1 800 tineri. Tinerii dicarea nivelului material şi nere şl reparaţii la maşinile producţie pe scama creşterii
S.M .A., aducfnd unităţii eco
indicelui dc utilizare a insta
din Sarmizegetusa, Unirea, Q) Ne propunem să execu spiritual al satelor ! Prin mun nomii In valoare de 8 000 lei. laţiilor şi utilajelor, a coefi
Bejan, Silvaş, Ruşi, Boşorod, tăm la timp toate lucrările do O zl pe lună vom lucra cu cientului dc schim buri: dez
economiile realizate la carbu
voltarea şi rcufiiarca unităţi
Teliuc, Haţeg, constituiţi în amenajare şi întreţinere a zo ca ce o vom depune să reali ranţi şi lubrif innţi. lor existente, scurtarea ter
şantiere ale tineretului, vor e nelor verzi, participînd şi la zăm în anul 1972 lucrări fi Angajam entul tinerilor dc menelor dc punere în funcţi
nanţate şi neiinanlate în va
fectua lucrări de combatere a celelalte acţiuni locale de în la S.M.A. Baia de Criş, asu- j lizarea indicntorilor tcimico-
une a noilor capacităţi şi rea
mat in ultima lor adunare ge- :
eroziunii solului pe o supra frumuseţare a satelor. loare de peste 5 000 000 lei ! nernlă, dovedeşte entuzias- • rronom ici proiectaţi ; creşte
faţă de 350 ha. Prin antrena Pînu in luna martie, cinci vom mul şi clanul în muncă, ho- i rea ponderii produselor do
rea a 2 200 tineri în localită 8 Colectarea unei cantităţi aniversa semicentenarul cre tărîrca dc a intim pina cu rc- ; calitate superioară, în gene
re!
ridicarea comnctitivîfAţii si
ţile Geoagiu, Deva, Haţeg, Si- de 13 000 kg fructe de pădu ării de către partid a Uniunii zultalo deosebite scmiccntena- i eficienţei producţiei; continua
meria, Sîntandrei. Orăştie se re şi plante medicinale, 100 rul U.T.C., dc a sprijini din j rea şi mai susţinută a proce
va asigura terminarea lucră tone metale vechi, 20 000 kcj Tineretului Comunist, să ne toate puterile activitatea lo- i sului de dezvoltare arm onioa
să a forţelor de producţie pc
rilor de irigaţii pe o suprafaţă liîrtie şi 00 000 bucăli sticle si realizăm 50 la sută clin anga cititorilor comunei. : întreg Icrlloriul ţării.
de 350 ha. borcane. jamentul anual I