Page 26 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 26

BsrnsBxnssssssjam
             2                                                                                                                                                               DRUMUL  SOCIALISMULUI        ®  Nr.  5 292  0   VINERI  14  IANUARIE  1972
                                                                HfUHiiiiW *i vas ftignam

                                                                                                                                                                                                 NOI  PUNERI  ÎN  FUNCŢIUNE
                      narea profi!u!ui nora                                                                                                                                                          Complex  mecanizat  la  Uricanl




                                                                                                                                                                                                   URICANI.   La  Exploatarea   tea  productivă  a  exploatării,
                                                                                                                                                                                                 minieră  Uricanl  a  intrat   tn   aducîndu-şl  o  contribuţie  în­
                                                                                                                                                                                                 funcţiune  In  ziua  de  11  Ianu­  semnată  la  sporirea  producţi­
                                                                                                                                                                                                 arie  a.c.  In  sectorul  III  stra­  ei  de  cărbune  care  tn  secto­
                                                                                                                                                                                                 tul  17-18  un  complex  mecani­  rul  amintit  va  creşte  cu  20
                                                                                                                                                                                                 zat  de  mare   productivitate   tone  de  cărbune  pe  post.  In
                                                                                                                                                                                                 pentru  susţinerea,  tăierea  şl   cadrul   acţiunilor   întreprinse
                                                                                                                                                                                                 încărcarea  cărbunelui.   Acest   pentru  creşterea  productivită­
                                                                                                                                                                                                                                                    Uricanl
                                                                                                                                                                                                                               ţii  muncii,  la  mina
                                                                                                                                                                                                 agregat  de  mare  randament,
                                        a  organizaţiilor de partid                                                                                                                              primul  de  acest  tip  introdus   sînt  prevăzute  şl  alte  acţiuni
                                                                                                                                                                                                                               de  modernizare  la  diferite  sec­
                                                                                                                                                                                                                     Uricanl,
                                                                                                                                                                                                 In  subteranul  minei
                                                                                                                                                                                                                               toare  dc  activitate.
                                                                                                                                                                                                 va  mări  substanţial  capacita­
                                                                                                                                                                                                     Centrală  telefonică  la  Lonea
                 (Urmare  din  pag.  1)   dactice  pentru  formarea  profi­  cipale  şl  orăşeneşti  de  partid,
                                          lului  moral  politic  socialist  şl   al  cabinetelor  de  partid.
            cultura  generala  din   Petro­  comunist  al  elevilor  sînt  încă   înlăturarea deficienţelor sem­                                                                                   I.ONEA.  Cu  cîteva  zile   In   rea  Instalaţiilor  de  telecomu­
            şani,  Liceul  nr.  2  Hunedoara,   neajunsuri,  fenomene  de  su­  nalate,  a  neajunsurilor   ma­                                                                                  urmă,  la  I.onea  a  fost  pusă în   nicaţii  din  bazinul  nostru  car­
            Liceul  din  Călan,  liceele  „A­  perficialitate  şi   improvizaţie.   nifestate  în  unele  şcoli  privind                                                                         funcţiune  o  nouă  centrală  te­  bonifer  cu  această  nouă  cen­
            vram  Iancu"  din  Brad,  Orăştie   Aici  îşi  găseşte  explicaţia  fap­  supravegherea  timpului liber al                                                                           lefonică   semiautomată  cu  o   trală  telefonică  a  contribuit
            şi  altele,  unde  cadrele  didac­  tul  că  în  unele  şcoli,  cum  sînt   elevilor,  educaţia  ateist-ştiinţi-                                                                     capacitate  de  100  de  linii. Cen­  colectivul  secţiei  dc  întreţine­
            tice  realizează  lecţii  interesan­  cele  din  Foit,  Rapolt,  Orăşti-   fică,   activitatea   productivă,                                                                         trala.  înlocuind  cea  veche,  ca­  re  din  cadrul  Oficiului   de
            te,  organizează  dezbateri  vii,   oara  de  Sus,  Băcia,  Buceş,  Du-   continuitatea   şi   finalizarea                                                                           re  nu  mai  făcea  faţă  solicită­  poştă  şi  telecomunicaţii   din
            care-J  determină  pe  elevi  să   păplatră,  Almaş-Sălişte,  nr.  2   unor  acţiuni  de  educaţie   în                                                                              rilor,  descongestionează  în  bu­  Petroşani,  recunoscut  pentru
            şe  pregătească  cu  multă  se­  Petrila  şl  altele,  organizaţiile   rîndurile  elevilor  şi  studenţilor                                                                          nă  măsură  activitatea  de  tele­  competenţa   profesională   a
            riozitate,  să-şi  însuşească  te­  de  partid,  U.T.C.  şi  de  pionieri,   implică  o  preocupare  susţinu­                                                                        comunicaţii  din  Valea  Jiului.
            meinic  materia.              conducerile  şcolilor  s-au  mul­  tă  din  partea  fiecărui   comu­                                                                                   De  remarcat  că  la  moderniza­  membrilor  săi.
              Prezenţa  membrilor  biroului   ţumit  cu  simpla  lecturare  a   nist,  a  fiecărei  organizaţii  de   Prim ul  lot  de  tuburi  premo  din  acest  an,  aflat  In  depozitele  I.P.B.  Deva,  a  luat  deja  drum ul
            Comitetului  Judeţean  de  par­  documentelor,  iar  participarea   partid,  U.T.O.   şi  de  pionieri   beneficiarilor.                                      Fotoi  N.  GHENA
            tid,  ai  birourilor  comitetelor   la  discuţii  cu  prilejul  dezbate­  din  şcoli  şi  facultăţi.   Pentru
            municipale  şl  orăşeneşti,  a  ac­  rilor  politico-Ideologice  a  îm­  îmbunătăţirea  muncii  de  for­
            tiviştilor  şl  lucrătorilor  Inspec­  brăcat  un  caracter  scolastic.   mare  a  profilului  moral-politic
            toratului  şcolar  Judeţean   în   Alte  organizaţii  de  partid  şi   socialist  şl  comunist  al  elevi­
            mijlocul  pionierilor,  uteciştl-   conduceri  de  şcoli,  cum  sînt   lor  şi  studenţilor  se   impune
            lor,  studenţilor   şi   cadrelor   cele  din  Romos,  nr.  6  din  Lu­  ca  o  necesitate  acordarea  în   Dinamica  investiţiilor  impune
            didactice,  cu  diferite   prile­  peni  şl  Sarmizegetusa,  deşi  cu­  continuare  a  unei  atenţii  spo­
            juri,  Informările  reciproce  au   nosc  şi  şi-au  însuşit  documen­  rite  creşterii  rolului  educativ
            asigurat  cunoaşterea  mai   a­  tele  de  partid,  nu  le-au  tra­  al  adunărilor  de  partid,   ale
            profundată   a   preocupărilor   dus  în  întreaga  viaţă  a  şcolii   organizaţiilor  de  tineret   din
            şi   problemelor   tineretului   şi  organizaţiilor  de  tineret.  La   şcoli  şi  din  institutele  de  mi­  realizări  calitative  la  producţia
            studios  şi   ale  cadrelor  di­  unele  şcoli,  îndeosebi  de  la   ne  din  Petroşani  şi  de  subin-                                                                               Juriştii  să-şi  aducă  o  contri­
            dactice,  au  constituit  în  ace­  sate,  unele  cadre  didactice  şi   gineri  din  Hunedoara.  Pe  de
            laşi  timp  o  Importantă  formă   elevi  şi-au  Însuşit  mecanic  do­  altă  parte,  practica  a  arătat că
            de  educaţie  şi,  desigur,  de  lăr­  cumentele,  ceea  ce  a  făcut  ca   este  necesară  studierea  şi  a­                                                                         buţie  sporită  Ia  populariza­
                                          aceştia  să  nu  poată  desprinde   profundarea  temeinică  a  pro­     prefabricatelor  din  beton
            gire  a  orizontului  de  cunoaş­
            tere  al  elevilor,  studenţilor  şi   ceea  ce  este  specific  pentru   gramului  educaţional  al  parti­
            cadrelor  didactice.          cadrele  didactice,  organizaţiile   dului,   a   documentelor   de                                                                                     rea  permanentă a  hotărârilor
                                          de  pionieri  sau  U.T.C.
              Un  loc  Important  în  contex­                           partid  de  către  cadrele  didac­
            tul  preocupărilor  pentru  for­  De  altfel  şi  în  ce  priveşte   tice.  Pentru  ca  în   predarea   Dinamica  ascendentă  a  in­  productivităţii  muncii  cu  mai   ţionăm  sub  îndrumarea  orga­
            marea  la  elevi  şi  studenţi  a   desfăşurarea  învăţămîntului  de   ştiinţelor  sociale  să  poată  fi   vestiţiilor  în  etapa  actuală  im­  bine  de  15  la  sută  şi  realiza­  nizaţiei  de  partid.  Ne-am  pro­  şi  legilor  statului
            profilului  moral-politlc  socia­  partid  al  cadrelor  didactice  se   folosite  ca  exemple  realizările   pune  şl  în  continuare  dezvol­  rea  a  6  milioane  lei  beneficii   pus  şi  am  început  să  aplicăm
            list  şi  comunist  îl  ocupă  edu­  manifestă  unele  neajunsuri t   judeţului  nostru,  ele  trebuie   tarea  accentuată  a  producţi­  suplimentare.  măsuri  de  creştere  a  Indice­
            carea  acestora  în  spiritul  dra­  participarea  la  dezbaterea  pro­  să  fie  binecunoscute  de  către   ei  de  prefabricate  din  belon,   Pentru  succesul   producţiei   lui  de  utilizare  a  timpului  de   (Urmare  din  paq.  1)  feritelor  hotărîri,  a  sancţiunilor
                                                                                                                                                                                                                                la  care  sînt  supuşi  dacă  încal­
                                                                cadre,
                                          blemelor  a  aceloraşi
            gostei  pentru  munca   fizică,   discuţii  formale,  cu  generali­  cadrele  didactice.  Aceasta  es­  în vederea reducerii  duratei de   în  acest  an  este  dc  menţionat   lucru,  a  gradului  de  folosire a   că  aceste  leg5  contribuie  în
                                                                                           eficiente
                                                                        te  una  dintre  căile
            productivă,  prin   Intermediul   tăţi,  reproducerea  sau  lectura-   care  duc  la  înţelegerea,  la  a­  execuţie  a  obiectivelor  indus­  că  încă  clin  trimestrul  trecut   suprafeţelor  de  producţie  şi a   lor,  juriştii  sînt  oameni  care   tr-o  bună  măsură  la  apariţia
            activităţilor  de  atelier,  în  cer­  rea  după  conspect  a  unor  pa­  profundarea  lecţiilor  de  către   triale,  prin  creşterea  gradului   a  fost  atins  ritmul  de  produc­  coeficientului  de  schimburi  la   trebuie  să  cunoască  conţinutul   unor  stări  de  lucruri  infrac­
                                                                                                                                                                                                 actelor  normative,  să  aprecie­
            curile  de  la  şcoli  şl   casele   saje,  lipsa  de  argumentaţie  şi   elevi.  In  perioada  noului  tri­  de  industrializare  a  lucrărilor   ţie  corespunzător   primelor   secţia  „Premo"  şi   atelierul   ţionale.   Plenara  Comitetului
            pionierilor,  prin  acţiunile  so-   de  legături  între  probleme, lip­  mestru  şcolar  în  care  am  pă­  de  construcţii.  Prin  prisma  a­  luni  din  1972  dc  către  un  ma­  mecanic.  Am  conceput  un  pro­  ze  pericolul  social  al  faptelor   Central din noiembrie 1971  a  a­
                                                                                                                                                                                                 de  încălcare  a  legilor,  să  des­
                                                                                                                                                                   gram  de  autodotare  şi  autoutl-
                                                                                                      cestui • deziderat  trebuie  privi­
            cial-utile  organizate  de  pio­  sa  de  actualizare,  de  concre­  şit,  predarea  educaţiei  cetăţe­  tă  şi  activitatea  întreprinderii   re  număr  de  brigăzi,  printre  lare  prin  care  urmărim  înzes­  făşoare  o  acţiune  permanentă   rătat că în viitor  creşte răspun­
            nieri  şi  organizaţiile   IJ.T.C.   tizare  la  viaţă,  la  activitatea   neşti  Ia  clasele  a  Vl-a  şi  a   de  prefabricate  din  beton  De­      trarea  prin  forţe  proprii  a  în­  şi  competentă  de  popularizare   derea  ce  revine  fiecărui  jurist
            (Meritorii  sînt  rezultatele  ob­  şcolii  respective.  Se  'mai  5n-   VII-a,  a  cunoştinţelor  social-   va.                                       treprinderii  cu  unele   utilaje,   a   legilor  tării  atît  la  locul   în  parte  pentru  popularizarea
            ţinute  în  această  direcţie  în   tîlnesc  unele  cadre  didactice,   politice  la  şcolile  profesionale,                                           echipamente,  sisteme  şl  dispo­  unde  muncesc  cît  şl  în  afara   legilor.   In  expunerea  la  ple­
            multe  şcoli  din  Hunedoara,  în   profesori  şl  învăţători,  care  nu   adaptarea  programul'*-   clasei   In  al  doilea  an  al  cincina­         zitive,  piese  de  schimb.   Iul.  Membrii  asociaţiei  au  răs­  nara  din  noiembrie  tovarăşul
            majoritatea  şcolilor   generale   s-au  ancorat  încă  pe  deplin  în   a  VUI-a  pînă  la  primirea  pro­  lului  producţia  de  prefabricate          Desigur,  ansamblul  acţiuni­  puns  acestor  sarcini  nu  numai   Nicolae  Ccauşescu  arăla :  „Tre­
                                                                                                      a  întreprinderii  noastre
                                                                                                                               va
            din  Valea  Jiului,  Grupul  şco­  sarcinile  noi  ce  revin  şcolii,   gramelor  noi  trebuie  să  stea   creşte  cu  22  la  sută  faţă  de          lor  noastre  cuprinde  şi  nume­  prin  sporirea  numărului  acţiu­  buie  să  înţelegem  că  multe
            lar  profesional  din  Lupeni,  Li­  manifestă  încă  interes  scăzut   în  atenţia  şi  preocuparea  or­  cea  planificată  anul   prece­             roase  măsuri  de  sporire  a  e-   nilor  de  popularizare  a  legi­  din  vechile  norme  de  drept  nu
            ceul  agricol  din  Geoagiu,  şco­  pentru  pregătirea  politică,  îşi   ganelor  de  partid,  a  conduce­  dent  şi  de  aproape  două  ori           flcienţei.  Avem  în  vedere  în   lor,  cl  şl  prin  creşterea  cali­  mai  corespund  noilor  condiţii
            lile  generale  din  Brad,  Sime-   rezumă  în  general  activitatea   rilor  şi  cadrelor  didactice  din   faţă  de  anul  1970.  Acest  spor        această  direcţie  reducerea con­  tăţii  şl  eficienţei  acestora,  prin   economice,  sociale  şi  istorico,
            ria  şl  Dobrn,  liceele  ,,Decc-   la  predorea  obiectului,  dove­  aceste  şcoli,  n  Inspectoratului   va  fl  realizat  în  special  pe           sumurilor  materiale,  a  tuturor   caracterul  concret  şl  atractiv
            bnl",  Industrial  de  construcţii   desc  cliiar  lipsă  de  răspun­  şcolar  judeţean.                                                               cheltuielilor  productive  şi  ne-   pe  care  l-au  imprimat  expu­  că  păstrarea  lor  vine  în  con­
            şi  pedagogic  din  Deva,  Liceul   dere  pentru  educarea  elevilor.  De  asemenea,  se  cere  mai   seama  creşterii  productivităţii                economîcoase,   calificarea   şî  nerilor,  astfel  că  ele  au  fost   tradicţie  cu  cerinţele  noii  orîn-
            din  Haţeg  şi  altele.         Iată  de  ce  studierea  şi  apro­  multă  atenţie  şi   preocupare   muncii  cu  25  Ia  sută  faţă  de               perfecţionarea  profesională   a  mai  bine  înţelese  de  către  au­  duiri,  că  şi  aici  trebuie  să  ac­
                                                                                                                                                                                                                                                         a
                                                                                                                                                                                                                                ţionăm  pentru  înlăturarea
                                                                                                      1971  şi  în  condiţiile  reducerii
             Reliefarea  acestor  rezultate   fundarea  programului  de  edu­  pentru  îndrumarea  şi  contro­  substanţiale  a  cheltuielilor  la                 peste  700  de  salariaţi,  întărirea   ditori.  Practica  a  arătat  că  ma­
            se  impune  de  la  sine,  dat  fi­  caţie  socialistă,  a  sarcinilor   lul  din  punct  de  vedere  al con­                                          ordinii  şi  disciplinei,  a  răspun­  sele  de  oameni  ai  muncii  sînt   ceea  ce  este  perimat  şi  să
            ind  faptul  că  asemenea  acţi-   importante  ce  revin  şcolii,  vor   ţinutului  a  pregătirii  tehnico-   1 000  Iei  producţie  marfă  şi a       derii  tuturor   salariaţilor  faţă  deosebit  de  receptive  la  pro­  facem  loc  noului  care  so  n-
           .uni  sînt  preponderente  în  via­  trebui  să'constituie  şi  în  con­  productive  a  elevilor,  organi­  obţinerii  unui  beneficiu  de  a­  care  cele  conduse  de  Dumi­  de  sarcinile  ce  ne  revin.  paganda  juridică,  dacă  aceasta   firmă  cu  putere"  In  decem­
            ta  şcolii  hunedorene,  că  pre­  tinuare  o  problemă  centrală,   zării  activităţii  atelierelor  de   proape  2,5  ori  mai  maro  faţă   tru  Mihăilă,  Ioan  Trifu,  Dumi­  In  acelaşi  sens  converg  e-   îmbracă  forme  accesibile   şi   brie  1971,  poporul  nostru,  prin
            gătirea  temeinică politico-ideo-   permanentă,  a  activităţii  poli-   producţie.       de  anul  trecut.              tru  Nicula,  Avram  Cănija,  Sa­  forlurile  organizaţiei  noastre   variate,  şi  dacă  este  concretă,   forumul  său  suprem,  Marca  A­
            logică  a  tinerei  generaţii  este   tico-ideologice  din  unităţile  de   Evident,  miinca  de  educaţie   Anul  1972  va  însemna  pen­  bin  Coroi,  Constantin  Merfu,   de  partid.  Promovarea?  unor   adică  strîns  legată  de  proble­  dunare  Naţională,  a  şi  adop­
            preocuparea  de  căpătîi  a  co­  învăţămînt  de  toate   gradele   implică  perseverenţă,  exigen­  tru  noi  şi  accentuarea  diver­  Ioan  Naghl,  Elena  Neacşu,Gri-   forme  adecvate,  .şi  diferenţia­  mele  ce-i  frămîntă  pe  oameni.   tat  o  serie  de  legi  noi,  de  ma­
            muniştilor,  a  organizaţiilor  de   din  judeţul  nostru.  Pentru  a-   ţă  şi  pasiune.  De  aceea  consi­  sificării  produselor.  Pe   lingă   gore  Lovosz,  Anton  Kaiser  şi   te  în  munca  politică,  organiza­  De  pildă,  Decretul  nr.  153/1970.   re  importantă  pentru  făurirea
            partid  din  şcoli,   proocupnre   censta  este  necesar  să  se  asi­  der  necesar  ca,  în  întreaga  lor   cele  25  sortimente  existente  în   mulţi  alţii.  In  acelaşi  timp,  în   rea  dirigenţiei   muncitoreşti,   a  fost  popularizat  în  adunări   societăţii  socialiste  multilateral
            căreia  1  se  subordonează  în­  gure  în  continuare,  mai  orga­  activitate,  toate  cadrele  didac­  fabricaţie  vor  fi  asimilate  al­  atenţia  cadrelor  tehnice  a  stat   întărirea  activităţii  cultural-e-   ale  cetăţenilor,  la  toate  consi­  dezvoltate  în   patria  noastră.
            treaga  activitate  politică  şi  e­  nizat,  ,  sprijinul   membrilor   tice  să  îndeplinească,  sub  con­  tele  noi :  grinzi  din  beton  pre-   perfecţionarea   tehnologiilor,   ducative  sînt  doar  cîteva  din   liile  populare  comunale  din  ju­  In  continuare,  vor  fi  adoptate
            ducativă.  Cu  toate  acestea,  în   organelor  de partid, al membri­  ducerea  organizaţiilor  de  par­  comprimal  de  diverse  tipodi-   s-au  înlăturat  unele  puncte  de   mijloacele  prin  care   comu­  deţ,  la  cămine  culturale,   în   noi  legi.  Pentru  cunoaşterea
            ceea  ce  priveşte  preocuparea   lor   comisiei  de  propagandă,   tid,  funcţia  de  educatori  la                     strangulare  a  fluxului  tehnolo­  niştii  noştri  sînt  hotărîti  să   întreprinderi  şi   instituţii.  A   lor  profundă,  pentru  respecta­
            organizaţiilor  de  partid,  U.T.C.   învăţămînt,  ştiinţă  şi  cultură,   nivelul  nobilei  meniri  şi  sar­  mensiuni  şi  chesoane  precom-   gic  în  secţia  armături  prin  a­  determine  în  rîndul  colectivu­  fost  una  din  cele  mai  largi   rea  şi  aplicarea  lor  de  către
            şl  de  pionieri,  a  cadrelor  di­  al  lectorilor  comitetelor  muni­  cini  ce  le  revin.  prlmate  de  mare   deschidere.                         lui  climatul  necesar  unul  e­  acţiuni  pe  această  linie.  Oame­  populaţie,  Asociaţia   juriştilor
                                                                                                      Structurile  de  hale  industriale   plicarea  unor  studii  de  orga­                     nii  muncii  au  primit  cu  viu   din  judeţul  nostru  are  sarcina
                                                                                                       al  căror  acoperiş  va  fi  alcă­  nizare  ştiinţifică,  s-au  realizat   fort  conştient,  organizat   şi  interes  şi  satisfacţie  dispoziţiile
                                                                                                                                                                   rodnic  pentru  îndeplinirea  în
                                                                                                      tuit  cu  grinzi  şi  chesoane din   prin  outoutilare  o  seamă  de   cele  mai  bune  conditiuni  a   acestui  decret  şl  au  făcut  a­  de  a  le  populariza,  de  a-şî  s-
                                                                                                                                                                                                                                duce  aportul  —  în
                                                                                                                                                                                                                                                     lumina
                                                                                                      noile  tipuri,  se  vor   număra   utilaje  perfecţionate   pentru   prevederilor  deosebit  de  mo­  precieri  elogioase  cu  privire  la   noului  decret adoptat  de  Con­
                                                                                                      printre  cele  mai  moderne  so­  vibrarea  bcloanclor.      bilizatoare  pe  care  le  avem de   oportunitatea  apariţiei  Iul.  O   siliul  de  Stat  —  la  educarea
                                                                                                      luţii  de  acest  gen  din  ţară,  pu­  Colectivul  nostru  este  con­  îndeplinit  în  al  doilea  an  al   dovadă  că  munca  a  fost  efi­  cetăţenilor  în  spiritul  întăririi,
                                                                                                       ţind  concura  cu  succes  peste   ştient  că  pentru  atingerea  co­  cincinalului.      cientă  o   reprezintă  şi  faptul   ordinii  de  drept  socialiste,  ta
                                                                                                      hotare.  De  fapt,  pe  aceasta  se   telor  colitative  pe  1972  se  ce­                 că  încălcările  dispoziţiilor  din   dezvoltarea  unei  opinii  de  ma­
                                                                                                       bazează  şl  înscrierea  noastră   re  ca  deficientele  manifestate   PAUL  MARGJNEANU   acest  decret  au  scăzut  în  1971   să  în  direcţia  apărării  avutu­
                                                                                                       printre  întreprinderile  cu  sar­  să  fie  înlăturate,  să  punem în   inginer  şef  adjunct  la  cu  32  Ia  sută  faţă  de  anul  1970   lui  obştesc,  a  combaterii  ori­
                                                                                                       cini  de  export.             valoare  toate  rezervele  dc  ca­  întreprinderea  de  prefabricate   pe  raza  judeţului  nostru.  căror  manifestări  de  încălcare
                                                                                                                                                                                                   Se  ştie  că  necunoaşterea  rin
                                                                                                        Intr-un  cuvînt,  îmbunătăţi­  ro  dispunem.  In  acest  sens  ac­  din  beton  Deva     către  cetăţeni  a  legilor,  a  di­  a  normelor  de  convieţuire  so­
                                                                                                      rea  calitativă  a  activităţii  va                                                                                       cială.
                                                                                                      trebui  să  precumpănească  în
                                                                                                      toate  compar!Imentele   între­
                                                                                                      prinderii.  Este  o  cerinţă  esen­
                                                                                                      ţială  ce  ridică  multiple  şi  com­
                                                                                                      plexe  probleme,  care  ne  obli­  in  ajutorul  cabinetelor pentru  ştiinţele  sociale si centrelor  de
                                                                                                      gă  să  ne  mobilizăm  foarte  se­
                                                                                                      rios.  In  rîndul   colectivului
                                                                                                                         calitative.  documentare
                                                                                                      nostru  domină  însă  convinge­
                                                                                                      rea  că  vom  răspunde  onorabil
                                                                                                      tuturor  sarcinilor
                                                                                                      Un  prim  punct  de  plecare  îl
                                                                                                                               în  pentru activi­
                                                                                                      avem  în  experienţa  şi  realiză­
                                                                                                      rile  frumoase  pe  care  colecti­
                                                                                                      vul  nostru  le-a  dobîndit
                                                                                                      primul  an  al  cincinalului,  în­
                                                                                                                          sporirea tatea poiitico-
                                                                                                      tre  care  aş  menţiona  îndepli­
                                                                                                      nirea  planului  anual  cu  39  de
                    Incandescenţa  scintellor  provenite  la  încărcarea  cuptoarelor  de  oţel  hunedorene   Îşi  găseşte   zile  mal  devreme,
                corespondenţă  In  dăruirea  şl  abnegaţia  în  muncă  a  sutelor  de  oţclarl.
                                                                                                                                           educative
            Tineretul  hunedorean  Intîmpină  semicentenarul  U.T .C .,
                                                                                                                                         Industria  noastră   socialistă
                                                                                                                                       reprezintă,  pe   drept  cuvînt,
            continuând  tradiţiile  de  muncă  şi  de  luptă  ale  înaintaşilor                                                        pivotul  em ancipării  României
                                                                                                                                       spre  culmile  înalto  dc  civili­
                                                                                                                                       zaţie  şi  progres.  Caracteristice
                                                                                                                                       pentru  această  ram ură  con­
                                                                                                                                       ducătoare  a  economiei  naţio­
                                                                                                                                       nale  sînt  nu  num ai  ritm urile
                                                                                                                                       foarte  susţinute  de  dezvolta­
            Spre  o  participare  mai  intensă  a  tineretului  la                                         Angajamentul                tens  dc  diversificare  a  ci,  dc
                                                                                                                                       re,  ci  şi  procesul  tot  mai  in ­
                                                                                                                                       integrare  în  coordonatele  re­
                                                                                                                                       voluţiei  tehnlco-ştiinţifice  con­
            emanciparea  materială  şi  spirituală  a  satelor                                             uteJşillo;  din             tem porane.  Impetuoasă   a
                                                                                                                                         Dezvoltarea
                                                                                                           Baia  de  Gris              term inante  in  sporirea  avu­
                                                                                                                                       industriei  a  avut  Influenţe  de­
                (Urmare  din  pag.  1) * 1  ,©  Vor  fi  efectuate  de  bri­  8   Amenajarea  şi  întreţine­  BAIA  DF  CRIŞ.  Sem icente­  ţiei  naţionale,  creşterea  pro­
                                                                                                                                       ductivităţii  sociale  a  muncii,
                                          găzile  de  muncă  ale  tinerilor   rea  drumurilor  comunale  pc o   narul   U.T.C.  este  întim pinat  |   schim barea   structurii   popu­
                                                                                                       cu  entuziasm   şl  bune  rezulta-  |
            miel  şl  la  lapte  de  vacă.  Ti­  lucrări  pentru  apărarea  şi  con­  lungime  de  150  km.  tc  în  muncă  dc  către   tinerii   laţiei   ocupate,   accelerarea
            nerii  din  cele  peste  400  orga­  solidarea  de  maluri,  regulari­                     de  la  S.M.A.  Bala  dc  Criş.  In   procesului  do   urbanizare  şi
                                                                                                                                       ridicarea  nivelului  dc  trai  ma-
                                                                                                                              el
            nizaţii  din  C.A.P.,  din  I.A.S.,   zarea  albiilor  rîurilor  pe  o   ©  Organizarea  în  cadrul că­  ultim a  adunare  generală,   un  j   tcrinl  şi  spiritual  al  oam eni­
                                                                                                       s-au  Angajat  să  ridice  la
            din  satele   necooperatlvlzate   lungime  de  3  km.       minelor  culturale  a  „Cluburi­  nivel  superior  Întreaga  activi-  j   lor  muncii.
            vor  contracta  un  număr   de                              lor  pentru  tineret",  consolida­  tatc,  să  dea  dovadă  do  m aiu-   un  ritm   mediu  anual  do  creş­
                                                                                                                                                         prevede
                                                                                                                                        Cincinalul  1071-1975
                                                                                                       ritato  politică  şi  competenţă
            1 500  capete  porci.           $   Incepînd  cu  luna  Ianua­  rea  formaţiilor  artistice  antre­  profesională,  să  valorifice  su ­  tere  a  producţiei  globale  a  in­
                                          rie  se  vor  organiza  ample  ac-   nate  în  festivalurile  şi  con­  perior  experienţa  anilor  tre­  dustriei  socialiste  dc  11-12  la
                                                                                                             O  contribuţie  deosebită
                                                                                                       cuţi.
             ©   Vom  organiza   şantiere   tiuni  pentru  curăţarea  şi  între­  cursurile  artistice  iniţiate   la   şl-o  vor  aduce  in   domeniul   sută,  din  care  producţia  gru­
                                                                                                                                       pei  A  cu  11,7—13  la  sută,  iar
            ale  tineretului  în  localităţile   ţinerea  păşunilor  comunale  pe   sate.              muncii  patriotico  pc  ogoarele   a  grupei  B  cu  9,5—11  la  su-
            Ilia,  Deva,  Toteşti,   Unirea,   o  suprafaţă  de  4 000  ha.  Tineri  muncitori,  coopera­  comunei,   1a   lucrările  de  Îm­  tft.  Tn  valori  absolute  creşte­
            Bretea  Română,  Simerla,  efec-                            tori,  elevi,  Intelectuali,  func­  bunătăţiri  funciare  şl  altele  pe   rea  producţiei  în  1975,  faţS.  dc
                                                                                                       care  le  reclam ă  actuala  eta­
                                                                                                                                       planul  pc  1971,  va  fi  dc  circa
            tuîndu-se  lucrări  de  îndiguiri   $   Vom  acţiona  pentru  îm­  ţionari  şi  de  alte  preocupări   pă  de  dezvoltare  a  comunelor   200  miliarde  Ici.
            şi  desecări  pentru  a  reda  a-   pădurirea  unei  suprafeţe   de   care  munciţi  şi  trăiţi  Ia  sate!   patriei.   „Ne  angajăm   —  în   O rientările  de  bază  în  dez­
                                                                                                        cinstea sem icentenarului U.T.C.
                                                                                                                                       voltarea  industriei  in  actualul
            griculturil  o  suprafaţă  de  500   100  ha  în  fond  forestier  şi  co­  Să  contribuim  cu  mintea  şi  e­  —  să  term inăm   cu  5  zile  mal   cincinal  vizenză:  folosirea  cît
            ha,  prin  antrenarea  unui  nu­  munal.                    lanul,  cu  braţele  noastre  ia  ri­  devreme  lucrările  de  întreţi­  mai  deplină  a  capacităţilor  de
            măr  de  1 800  tineri.  Tinerii                            dicarea  nivelului  material  şi   nere  şl  reparaţii  la  maşinile   producţie  pe  scama  creşterii
                                                                                                       S.M .A.,  aducfnd  unităţii  eco­
                                                                                                                                       indicelui  dc  utilizare  a  insta­
            din  Sarmizegetusa,   Unirea,   Q)  Ne  propunem  să  execu­  spiritual  al  satelor !  Prin  mun­  nomii  In  valoare  de  8 000  lei.  laţiilor  şi  utilajelor,  a  coefi­
            Bejan,  Silvaş,  Ruşi,  Boşorod,   tăm  la  timp  toate  lucrările  do                     O  zl  pe  lună  vom  lucra   cu   cientului  dc  schim buri:  dez­
                                                                                                       economiile  realizate  la  carbu­
                                                                                                                                       voltarea  şi  rcufiiarca  unităţi­
            Teliuc,  Haţeg,  constituiţi   în   amenajare  şi  întreţinere  a  zo­  ca  ce  o  vom  depune  să  reali­  ranţi  şi  lubrif innţi.  lor  existente,  scurtarea  ter­
            şantiere  ale  tineretului,  vor  e­  nelor  verzi,  participînd  şi  la   zăm  în  anul  1972  lucrări  fi­  Angajam entul  tinerilor   dc   menelor  dc  punere  în  funcţi­
                                                                        nanţate  şi  neiinanlate  în  va­
            fectua  lucrări  de  combatere a   celelalte  acţiuni  locale  de  în­                     la  S.M.A.  Baia  de  Criş,  asu-  j   lizarea  indicntorilor   tcimico-
                                                                                                                                       une  a  noilor  capacităţi  şi  rea­
                                                                                                       mat  in  ultima  lor  adunare  ge-  :
            eroziunii  solului  pe  o  supra­  frumuseţare  a  satelor.  loare  de  peste  5 000 000  lei !   nernlă,  dovedeşte   entuzias-  •   rronom ici  proiectaţi  ;  creşte­
            faţă  de  350  ha.  Prin  antrena­                          Pînu  in  luna  martie,  cinci  vom   mul  şi  clanul  în  muncă,  ho-  i   rea  ponderii  produselor   do
            rea  a  2 200  tineri  în  localită­  8   Colectarea  unei  cantităţi   aniversa  semicentenarul   cre­  tărîrca  dc  a  intim pina  cu  rc-  ;   calitate  superioară,  în  gene­
                                                                                                                                       re!
                                                                                                                                          ridicarea  comnctitivîfAţii  si
            ţile  Geoagiu,  Deva,  Haţeg,  Si-   de  13 000  kg  fructe  de  pădu­  ării  de  către  partid  a  Uniunii   zultalo  deosebite  scmiccntena-  i   eficienţei  producţiei;  continua­
            meria,  Sîntandrei.  Orăştie  se   re  şi  plante  medicinale,   100                       rul  U.T.C.,  dc  a  sprijini  din  j   rea  şi  mai  susţinută  a  proce­
            va  asigura  terminarea  lucră­  tone  metale  vechi,  20 000  kcj   Tineretului  Comunist,  să   ne   toate  puterile  activitatea   lo-  i   sului  de  dezvoltare  arm onioa­
                                                                                                                                       să  a  forţelor  de  producţie  pc
            rilor  de  irigaţii  pe  o  suprafaţă   liîrtie  şi  00 000  bucăli  sticle  si   realizăm  50  la  sută  clin  anga­  cititorilor  comunei.   :  întreg  Icrlloriul  ţării.
            de  350  ha.                  borcane.                      jamentul  anual I
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31