Page 28 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 28
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 292 • VINERI 14 IANUARIE 1972
S E C V E N Ţ E INTERNAŢIONALE SECVENŢE
încheierea reuniunii de ia India este gata Forţele de eliberare
din Laos au cucerit
Bruxelles în problema să înceapă
baza Long Cheng
securităţii europene negocieri pres). — Drapelul Forţelor ar Accidente rutiere
(Ager
XIENG QUANG 13
cu Pakistanul matei populare de eliberare Două persoane şi-au pier
BRUXELLES 13 (Agerpres). Adunări Naţionale, Constanta din Laos flutură asupra bazei dut viaţa, iar alte 20 au
de la Long Cheng, informea
fost rănite într-o serie de
La Bruxelles au luat sfîrşit, Crăciun, Eugen Jebeleanu, vi ză agenţia Khaosan Pathet accidente rutiere survenite
joi la amiază, lucrările reu cepreşedinte ăl Biroului Exe NEW YORK 13 (Agerpres). Lao, adăugind că, după victo pe autostrada „Serenissi-
niunii consultative a repre cutiv al Consiliului National Reprezentantul permanent ai riile pe care le-au repurtat la ma", între oraşele Verona
zentanţilor opiniei publice din al Frontului Unităţii Socialis Indiei la O.N.U., Samar Sen, Sam Thong, zdrobind sistemul şi Veneţia, datorită dificul
27 lări europene, consacrată te, Gyorgy Kovacs, membru a adresat secretarului general de apărare exterioară al Long tăţilor provocate circulaţiei
examinării problemelor secu al Consiliului Naţional al al Naţiunilor Unite, Kurt Cheng-ului, forţele patriotice de un strat foarte dens de
rităţii şi cooperării pe conti Frontului Unităţii Socialiste, Waldheim, o scrisoare prin au atacat, la 12 ianuarie, am ceaţă.
nent. George Ivaşcu, directorul re care India informează pe plasamentele „forţelor specia Poliţia italiană a precizat
Intr-o scrisoare adresată vistei „România literară", Pe membrii Consiliului de Secu le" de mercenari ale lui Vang că peste 30 de automobile
participanţilor, ministrul do tre Dascălu, membru al Con ritate că este gata să încea Pao din interiorul acestei ba s-au tamponat. Ceaţa a fost
externe belgian, Pierre Har- siliului Central al U.G.S.R. pă negocieri cu Pakistanul a ze. Ele au ocupat succesiv ae atît de deasă incit perso
mel, urînd succes lucrărilor supra retragerii tuturor forţe rodromul şi centrul Long nalului salvării i-au fost
Comitetul de iniţiativă a a
reuniunii, s-a pronunţat pen doptat o declaraţie în care lor armate din- zona de vest Cheng-ului. necesare cîteva ore pentru
tru ..necesitatea îmbinării e propune convocarea la Bruxel a conflictului, inclusiv din Forţele patriotice au zdrobit a putea veni în ajutorul
forturilor desfăşurate de că les, în zilele de 2-5 iunie Jammu şi Kaşmir. toate încercările de ripostă ale răniţilor.
tre guverne şi diverse perso a.c., a unei noi adunări a re Samar Sen a cerut secreta inamicului, stîrnind panica în
nalităţi europene în scopul prezentanţilor opiniei publice VIETNAMUL DE SUD. In zona eliberată din Vietnamul de sud se dezvoltă o literatură si rîndul trupelor tailandeze şi al „Bucătăria
realizării unei atmosfere pro din tarile europene consacra rului general al O.N.U. să artă m ilitantă. Depăşind toate dificultăţile, activiştii culturali din această zonă îşi aduc contribuţia
pice penii u începerea marii tă problemelor securităţii şi transmită scrisoarea tuturor la rezistenţa Îm potriva duşmanii lui, la salvarea naţională. „forţelor speciale" ale lui majorchiană"
dezbateri privind securitatea membrilor Consiliului de Se In fotografie: Membrii an samblului de cîntece şl dansuri Eliberarea, In mijlocul soldaţilor Vang Pao, amplasate pe înăl
europeană". cooperării. Ţelul acestei ini curitate. p« front. ţimile din această zonă şi în Cartea care cunoaşte in \
In cadrul reuniunii, a fost ţiative este de a contribui la centrul Long Cheng-ului. prezent cel mai mare suc- i
familiarizarea opiniei publice
hotărîlă constituirea unui Co ces în librăriile din Palma J
mitet internaţional de iniţia cu problemele actuale ale or de Majorca este „Bucătă- \
tivă şi a unui secretariat, în ganizării conferinţei europene Lovitură de stat în Ghana U.R.S.S. sosirea noului an în case de tip „Polski Fiat", produc ria majorchiană" concepu- l
componenta cărora au fost a pentru securitate şi cooperare, noi. Acest tînăr oraş al Iu ţia anuală urmînd să creas tă de Mada Coloma, în i
virstă de 12 de ani, care 1
leşi reprezentanţi din toate la mobilizarea tuturor acelora ACCRA 13 (Agerpres). — de ofiţeri superiori, în frunte In anii puterii sovietice au goslaviei a fost construit lin că în expresie valorică de
ţările participante. Din partea care doresc să-şi unească e Locotenent-colonelul Mike A- cu generalul Abrefa Afrifa. fost create universităţi în gă vechiul Milanovaţ, înte la 10 la 13 miliarde zloţi. Se nu ştie nici să scrie şi nici \
României, in comitet au fost forturile pentru făurirea unui champong a anunţat, la postul In urma alegerilor desfăşurate toate centrele republicane meiat în urmă cu 150 de ani prevede, totodată, ca, pînă să citească. Reţetele gus- l
aleşi Traian fonaşcu, preşedin viitor mai bun şi paşnic al de radio Acera, că un grup de în august 1969 şi cîştigate de ale U.R.S.S. şi în unele ora pe malul Dunării. Construc la sfîrşitul cincinalului în toaselor bucate au fost \
tele Comisiei juridice a Marii continentului. şe mari, numărul lor ajun- curs, producţia de „Fiaturi"
ofiţeri şi civili a preluat pu Partidul progresului, a avut gînd la 51, uimînd să fie în ţia oraşului Doni-Milanovaţ scrise de o altă persoană \
terea în Ghana, în urma unei loc trecerea la puterea civilă; fiinţate şi în acest an alte 4 a fost determinată de apari poloneze să se dubleze în la explicaţiile bătrinei gos- ^
lovituri de stat care a avut loc funcţia de prim-ministru al ţia mării artificiale în a- raport cu cea actuală. podine.
în noaptea de miercuri Pspre tării, în septembrie 1969, a fost universităţi.
După alegerile generale joi. Fostul premier, Kofi Bu- preluată de Kofi Busia. * .. R. P. BULGARIA Brazilia — cea mai
sia, a fost înlăturat din func
ţie. După cum relevă agenţii l i p i IU IMUL! SOCIALISTE La şantierele navale „Ghcor- mare producătoare
le de presă, Kofi Busia se a ACCRA 13 (Agerpres). — ghi Dimitrov" din Varna a
anticipate din Finlanda fla la Londra, pentru trata Locotenent-colonelul Mike A- Şcoala superioară sovieti monte de hidrocentrala de la început, în acest an, con de cafea
ment medical, in momentul champong, comandantul brigă că dispune de un mare po Porţile de Fier, care a inun strucţia primului cargou cu
loviturii de stat. zii I de infanterie a armatei dat oraşul vechi. un deplasament de 38 000 to Brazilia continuă să fie
HELSINKI 13 (Agerpres). — landeze caută acum să defi Mike Achampong a declarat ghaneze, care a preluat pute tenţial tehnic şi ştiinţific. La ne care urmează să fie rea cea mai mare producătoa
După alegerile generale anti nească fizionomia viitorului că tara va fi guvernată de a rea în Ghana, în urma lovitu catedrele universităţilor şi R.P. POLONA lizat în Bulgaria, iar în vii re de cafea din lume. A
institutelor lucrează 348 000
cipate, desfăşurate la 2 şi 3 guvern — anunţă ziarul fran cum înainte de un Consiliu al rii de stat militare, a anunţat de profesori şi cercetători tor şantierele urmează să
ianuarie, cercurile politice fin- cez „Le Monde", publicînd o redeşteptării naţionale, com că preşedintele tării, Edward ştiinţifici. De asemenea, Uzina de autoturisme din lanseze la apă tancuri pe proximativ jumătate din
corespondentă din Helsinki. pus din reprezentanţi ai ar Akufo-Addo, a fost demis din 600 000 de studenţi participă Varşovia a produs în 20 de troliere de cîte 100 000 tone. producţia mondială (48 la
matei şi lideri civili. Totoda funcţiile sale — Informează ani de existentă 500 000 de sută) revine acestei ţări.
Totuşi, subliniază ziarul, ^lide agenţia France Presse. la efectuarea unor cercetări In anul 1971, constructorii Potrivit ultimelor date sta
rii evită să se pronunţe prea tă, el a menţionat că repre- ştiinţifice necesare economi automobile, printre care de nave din Vama au rea
J Zentanli ai sindicatelor, fermi Intr-o proclamaţie radiodi ei naţionale. 100 000 de autoturisme pur- lizat 14 nave cu un deplasa tistice} în anul 1971 Brazi
Conl clar înaintea reuniunii direc obşteşti vor face parte din no fuzată, Mike Achampong a a- R.S.F. IUGOSLAVIA alizate în ultimii patru ani. ment total de 107 000 tone, lia a exportat 18 milioane
erilor şi ai unor
organizaţii
tînd marca „Polski Fiat" re
nuntat, de asemenea, dizolva
ţiunilor partidelor lor. învin
rea Adunării Naţionale. Planul uzinei pe anul 1972 care navighează în prezent de saci de cafea — un sac
gătorii s-au exprimat — prin ul organism, cu titlu de con sub pavilion bulgar sau stră fiind egal cu 60 de kilo
bilaterale intermediul secretarului parti silieri. de agenţia France Presse, a Mllanovat au sărbătorit prevede fabricarea unui nu in. grame — alte 9 milioane
Postul de radio Acera, reluat
Toţi locuitorii oraşului Doni-
automobile
măr de 59 000
Aceasta este cea de-a doua
m f i M jH gi dului, K. Sorsa, — în favoa lovitură de stat care are loc comunicat, pe de altă parte, că fiind consumaţi în ţară.
mmm
rea formării ungi guvern de
în Ghana, după cucerirea in toate funcţiile administrative
KHARTUM 13 (Agerpres). — centru-stînga, cit mai larg po dependentei în anul 1957. In în Ghana vor fi exercitate, Negocieri în tre S.U.A. Situaţia grea a Viitorul ţigărilor
provizoriu, de către comandan
Secretarul general al Uniunii sibil, care să răspundă formu tre 24 februarie 1966, data la sintetice
Socialiste Sudaneze, coman lei „frontului popular" ce a care a fost răsturnat de la pu ţii militari regionali. negrilor din Republica
dantul Mamoun Awad Abou servit drept platformă guver tere fostul preşedinte, Kwawe şi Piaţa comună In aproximativ trei ani,
Said, a primit miercuri la N’Krumah, şi 30 august 1969, Sud-Africană fumătorii nu se vor mai
Khartura pe Charles C. Diggs, namentală după 1966. tara a fost condusă de un grup Simpozion în BRUXELLES 13 (Agerpres). conomice din S.U.A. şi în spe teme de pericolul gudronu
membru al Congresului ame Membrii Comisiei pentru căi cial a nivelului ridicat al şo lui din tutun. Ei vor fuma
rican, care a sosit într-o vizi problema utilizării şi mijloace a Camerei Repre majului. Conducătorii grupu ADDIS ABEBA 13 (Ager ţigări sintetice, care nu vor
tă în capitala sudaneză. In zentanţilor a S.U.A., care se lui, John Byrnes (republican) pres). — Situaţia a peste mai conţine gudron. Afir
cursul întrevederii consacrate maşinilor electronice află într-o vizită de informa şi Al Ullman (democrat), şi-au cinci milioane de negri, care maţia aparţine unei autori
!n special situaţiei din Orien re la Bruxelles, au anunţat, manifestat ostilitatea faţă de trăiesc în rezervaţiile din Re tăţi in materie, Donald
tul Apropiat, Mamoun Awad de calcul miercuri, în cadrul unei con politica protectionistă promo publica Sud-Atricană, este Gallagher, vicepreşedinte al
Abou Said a expus interlocu ferinţe de presă, că au cerut vată de Piaţa comună, îndeo deosebit de critică şi se agra societăţii „l.C.l .-America",
torului său poziţia Sudanului MOSCOVA 13 (Agerpres). reprezentanţilor Pieţei comu sebi fată de restricţiile impu vează ca rezultat al politicii filiala americană a socie
fată de conflictul din aceas La Moscova s-au încheiat ne „să fie mai rezonabili şi se la exporturile S.U.A. spre de strămutare, cu forţa, în re tăţii engleze „Imperial Che
tă zonă, referindu-se, de ase lucrările unui simpozion în ţările membre ale CEE, susţi- zervaţii a populaţiei africane, mical Industries", care a
menea, la relaţiile Sudanului problemele utilizării maşi să dea dovadă de solicitudi nînd că menţinerea lor ar pu politică promovată de guver precizat că. în prezent, fir
cu S.U.A. Secretarul general nilor electronice de calcul ne", faţă de produsele ameri tea forţa Statele Unite să ia nul de la Pretoria, se arată ma pe care o reprezintă
al Uniunii Socialiste Sudane in dirijarea producţiei, la cane datorită dificultăţilor e- măsuri similare. într-un document al i\V ini
ze, relevă agenţia France care au participat ingineri lor Unite difuzat la Adc..s A- experimentează un produs
Presse, a precizat congresma sovietici şi specialişti din beba. Raportul intitulat „Nive denumit mN.S.M.u (New
nului american că poziţiile partea firmei vest-germane Opoziţie împotriva aderării lul de viată al africanilor din Smoking Material — nou
Washingtonului şi Kharlumu- „Siemens" . R.S.A." relevă că situaţia produs pentru fumat), ce
lui fată de principalele pro Simpozionul a fost orga Angliei la Piaţa comună populaţiei de culoare, care
bleme politice se răsfrîng a nizat în conformitate cu trăieşte în oraşele din Repu ar putea fi amestecat cu
supra relaţiilor sudanezo-ame- acordul de colaborare teh- LONDRA 13 (Agerpres). — rare la Piaţa comună, atît timp blica Sud-Africană, nu se de tutun natural pentru dimi
ricane. nico-ştiinţifică intervenit Opoziţia laburistă a hotărît, cit textul complet al acestui osebeşte cu nimic de cea a nuarea efectului nociv al
★ recent între Comitetul de miercuri seara, să procedeze tratat nu va fi fost prezentat negrilor care populează rezer gudromdui.
BEIRUT 13 (Agerpres). — stat pentru ştiinţă şi tehni la o nouă acţiune, de ultimă spre aprobare Parlamentului. vaţiile.
Premierul libanez Saeb Salam că al U.R.S.S. şi firma a- oră, menită să împiedice gu James Swail — ^
a avut; la Beirut, o întreve mintită. vernul Heath să semneze tra
dere cu preşedintele Comite „Siemens“ , menţionează tatul de aderare a Angliei Ia Conferinţa anuală a parlamentarilor inventatorul orb \
tului Executiv al Organizaţiei agenţia TASS, livrează în Piaţa comună.
pentru Eliberarea Palestinei Uniunea Sovietică aparataj In acest scop, liderii labu Unul din cei mai fecunzi \
(O.L.P.), Yasser Aralat, în ca pentru tratamentul şi diag rişti au formulat o moţiune ce din ţările membre ale C.E.E. inventatori canadieni, care \
drul căreia au fost evocate re nosticarea bolilor, utilaj va fi suspusă dezbaterii Came lucrează in „Consiliul Na- \
laţiile dintre autorităţile liba R. P. BULGARIA. Uzina de maşini agricole „BuUashtnost" din pentru întreprinderile in rei Comunelor la 20 ianuarie, HAGA 13 (Agerpres). — La Conferinţa, ale cărei lucrări
neze şi organizaţiile palesti Chirpan este echipată cu utilaj de înaltă productivitate. In pre dustriei constructoare de exact cu două zile înaintea Haga se desfăşoară conferinţa vor continua pînă la 14 ia ţional pentru cercetări", (j
niene de comando staţionate zent, aici se produc in serie se m ănători tip „SZ-S.fi'L O parte din maşini, chimice şi alimen semnării la Bruxelles a acor anuală a parlamentarilor din nuarie, va examina, în mod este inginerul orb James i
pe teritoriul Libanului, anunţă producţia dc sem ănători va fi exportată in U.R.S.S. şi Cuba. tare, achiziţionînd in dului de aderare. ţările membre ale Pieţei co deosebit, rezultatele primului Sxoail. Ultima sa invenţie .
agenţia France Presse. La sfîr- In fotografie: Secţia dc asam blare a sem ănătorilor. schimb tehnică medicală, mune şi cele 18 slale africane an care a trecut de la apli este un detector de obsta- J
şitul convorbirilor, Saeb Sa strunguri, materii prime. Moţiunea cere guvernului să asociate la C.E.E. In calitate carea convenţiei de la Yaoun-
lam şi Yasser Arafat au fă nu semneze Tratatul de ade de oh^orvalori, la lucrări par de, prin care tarile africane cole pentru cei lipsiţi de 1
cut presei declaraţii în care ticipă reprezentanţi din Ke semnatare au prelungit cu vederet care funcţionează \
au relevat că „reuniunea s-a nya, Uganda şi Tanzania, tari pe bază de ultrasunete. \
desfăşurat într-o atmosferă asociate la CE.E. în baza a încă cinci ani perioada aso
cordială". cordului de la Arusha. cierii lor la Piaţa comună.
Referindu-se la recentele in CANALUL PANAMA - PATRIMONIU
cidente de la Beirut, dintre
politia libaneză şi membri ai
organizaţiei de rezistenţă Sai- NAŢIONAL AL POPORULUI PANAMEZ NEW YORK. - Se majorare a preţului, de apro
ka, Saeb Salam a declarat că cretarul general al ximativ unu la sută, de cos
cele două parii depun toate e O.N.U.. Kurt Waldheim, CADRAN tul echipamentului de secu
forturile pentru a se ajunge la Pe întreg teritoriul Repu a avui o întrevedere cu ritate suplimentar al noilor
o soluţionare a diferendului în blicii Panama au avut loc. în care se adaugă, evident, şi ve va milioane în plus, precum şi riene nord-americane de In Gunnar Jarring, repre modele.
niturile suplimentare
nedate
o „comisie mixlă" care urma
Rio Hato, aderarea la princi
interesul Libanului şi al re aceste zile, ample manifestaţii publicităţii. In acelaşi timp, să administreze zona Canalu piul extinderii apelor terito zentantul său special în BRUXELLES. — „Germi
zistenţei palestiniene. La rîn- populare prilejuite de împlini guvernului panamez îi revin lui. Numai că în această co riale Ia 200 mile (problemă Orientul Apropiat. nai0. săplămina! al Partidu SAN FRANCISCO. — Ne
dul său, preşedintele Comite rea a 8 ani de cînd un grup — şi aceasta numai din. 1957 misie panamezii erau... în mi viu disputată între S.U.A. şi Cei doi interlocutori, lui Socialist Belgian, ' înfiin gocierile dintre Sindicatul
tului Executiv al O.L.P. a de de tineri panamez] au plătit — mai puţin de 2 milioane noritate. „In asemenea împre precizează agenţia AP, ţat în anul 1949, şi-a încetat docherilor americani de pe
nunţat Incidentul din noaptea cu preţul propriei lor vieţi de dolari, cu titlul de rede- jurări — declara secretarul ge ţările la l ino-americane), şi au făcut o trecere în apariţia incepînd din luna ia coasta californlană a Paclfi-
prin refuzul de a accepta, în
de 31 decembrie spre 1 ianu gestul simbolic al înălţării vente. Statisticile arată. de neral al C.C. al Partidului Po vederea reînnoirii acordului, revistă d situaţiei din O nuarie. [n mesajul adresat cului şi armatori s-au sus
arie, de la Beirut, dintre for drapelului naţional în zona altfel, că numai în 50 de ani, porului din Panama — mişca „tranzitul liber" al trupelor rientul Apropiat şi au cititorilor, „Germinai" expli pendat, miercuri, fără să se
ţele libaneze de ordine şi Canalului Panama, aflată sub S.U.A. au oblinut beneficii de rea populară a trecut treptat nord-americane pe teriloriul stabilii sarcinile ime că raţiunile dispariţiei sale, înregistreze vreun progres —
membri ai organizaţiei Saika, jurisdicţia S. U. A. 2.630 miliarde dolari, plătind la ofensivă, îndreptîndu-şi ac panamez. diate ale misiunii lui menţionînd „creşterea conti anunţă agenţia UPI. William
subliniind că „nu vom admite Pentru această tară, anul Republicii Panama... 20 mili ţiunile împotriva controlului Jatring. nuă a preţului hîrtiei, repor Piercy, conducătorul organi
„Actualele negocieri dintre
niciodată lezarea intereselor care s-a încheiat marchează oane dolari. colonialist al S.U.A. şi a ten Panama şi Statele Unite ale tajelor, fotografiilor, desene zaţiei locale a sindicatului, a
Libanului şl nu vom abuza de 0 etapă cu profunde semnifi Ceea ce nemulţumeşte, în dinţei imperialismului nord-a Americii cu privire la Cana lor. Lipsa publicităţii, care declarat că datorită acestei
ospitalitatea sa", relevă agen caţii în negocierile cu S.U.A. să, în cea mai mare măsură merican do' a impune, în ca lul şi Zona cu acelaşi nume afectează toate săptămînale- situaţii, docherii intenţionea
ţia France Presse. privind statutul Zonei şi al poporul panamez esle prezen drul trai divelor, acorduri ca au un pronunţat caracter po MOSCOVA — Preşedinte le, agravează şi mai mult ză să reia greva cît ma! cu-
★ Canalului Panama, de la limi ta în zona Canalului a. Coman ve să permită continuarea o* litic" — menţiona ministrul le Prezidiului Sovietului Su dezechilibrul financiar". De- rînd posibil.
CAIRO 13 (Agerpres). — tate paleative economice, la damentului de sud al trupe cupării unei părţi a teritoriu panamez al afacerilor externe, prem al U.R.S.S., Nikolai plîngînd încetarea revistei
Rudolf Wernei, membru de rlobîndirea deplinei suverani lor S.U.A. de pe continent, lui nostru şi uzurparea, pe Juan Antonio Tack. „Poziţia Podgornii, l-a primit, la 13 „Germinai", mai mulţi zia LUSAKA. — La Lusaka an
frunte al opoziţiei creşlin-de- tăţi asupra acestei părţi a te precum şi existenta a 9 baze mai departe, a Canalului — noastră esle foarte dară. Ce ianuarie, pe ministrul aface rişti atrag atenţia asupra di început lucrările sesiunii
mocrate din Parlamentul vest- ritoriului naţional. militare. patrimoniu naţional al poporu rem restituirea întregului te rilor externe al R.P. Polone, ficultăţilor croseînde, de or Parlamentului Zambiei. In
german, care se află într-o vi lui panamez". ritoriu ocupat şi acceptăm ca, Ştefan Olaszowski, care face din material, pe care le cu tr-o cuvîntare rostită la des
a
Din 1903, Washingtonul
In ultimul deceniu, sub pre
zită la Cairo, a avut o între impus Republicii Panama, cu siunea unui puternic curent Negocierile, întrerupte în 19(37, pentru o perioadă limitată, o vizită oficială în U.R.S.S., noaşte presa belgiană. chiderea sesiunii, preşedinte
vedere cu secretarul general ajutorul infanteriei marine de opinie, care revendică a au fost reluate la 29 iunie Statele Unite să administreze la invitaţia guvernului sovie le Keneth Kaunda a declarat
al Ligii Arabe, Abdel Khalek americane, un simulacru de nularea acestui tratat ce sfi 1971, dar.de această dată, gu în continuare calea interocea- tic. WASHINGTON. — Princi că acordul dintre Londra şl
Hassouna. După cum relatea tratat ale cărui clauze nu au vernul panamez, prezidat de nică. Acordurile semnate cu palele trei concerne de auto Salisbury, referitor la soluţio
ză agenţia MEN, cu această fost negociate, de fapt, nicio dează independenta şi suvera generalul Omar Torrijos, a Statele Unite, a spus el, au NICOSIA. — La Nicosia a mobile din S.U.A. au primit narea diferendumului Inter
ocazie au fost abordate pro dată. De altfel, aşa se şi ex nitatea tării, principiile rela considerat vechile oferte nord- soluţionat unele probleme se fost semnat protocolul pri autorizarea guvernului pen venit după proclamarea uni
ţiilor între state, autorităţile
bleme privind eventualitatea plică faptul că acest tratat a americane ca inacceptabile. A cundare, dar au lăsat intact vind schimburile comerciale tru a proceda Ia o nouă ma laterală a Independentei Rho-
convocării unei sesiuni extra cordă Statelor Unite „dreptul panameze au solicitat guver ceastă poziţie a fost reafirma tocmai aspectul esenţial: drep dintre Republica Socialistă jorare a preturilor Ia mode desiel de către regimul lui I
nului nord-american angajarea
ordinare a Consiliului Ligii A să folosească, să ocupe şi să de negocieri bilaterale. tă de cei doi reprezentanţi tul statului şi poporului pana România şi Republica Cipru lele de automobile ce le vor Ian Smith, a creat în regiu
rabe în vederea discutării re controleze cu loată autorita In 1964, cind au avut loc panamezi la aceste negocieri, mez asupra întregului său te în anul 1972. lansa în acest an. Ford, nea de sud a continentului
luării relaţiilor diplomatice tea şi puterea, pe timp neli puternice manifestaţii de pro care, într-o scrisoare adresată ritoriu. De asemenea, dezvol Protocolul prevede o ma Chrysler şi General Motors african „o siluatie explozi
dintre o serie de state arabe mitat zona, în suprafaţă de test soldate cu numeroşi morţi ministrului de externe al Re tarea naţiunii noastre a fost jorare a acestor schimburi au justificat această nouă vă".
şi R.F. a Germaniei. 1 400 kilomerti pătraţi, aflnlă şi răniţi, Statele Unite au re publicii Panama, declarau i serios afectată de agresiunea cu 20 la sută fată de anul
După cum se ştie, relaţiile de o parte şi de alia, pe în dus negocierile la un schimb „Vom da glas cu toată olari\ şi intervenţia trupelor străine, precedent. România va ex
statelor arabe cu Bonnul au treaga lungime a Canalului de note protocolare şi la ad tatea sentimentului naţional de strangularea economică si porta în Cipru tractoare, ma-
fost rupte în anul 1965. în ur care leagă Atlanticul de Pa miterea temporară a unor ce rezumat în lozinca : „Panama de presiuni diplomatice". şini-unelte, diverse maşini, MOSCOVA. — La Dub na a avut loc
ma unei hotărîri a Ligii Ara cific. Or, acest „tratat" este reri de majorare nesubstan- — o singură naţiune, un sin Deşi, pînă în prezent, nu produse chimice, produse din nuală a Comitetului reprez entanţilor sesiunea a-
be. Intre timp, Iordania, Repu considerat, aşa cum sublinia tiala a redeventelor datorate gur steag de la o frontieră la s-a ajuns la un noii acord de lemn. bunuri de larg con împuterniciţi al
blica Arabă Yemen, Algeria şi şi preşedintele tării, Demetrîo pentru exploatarea Canalului, alta\n. principiu, partea panameză a sum, materiale de construc statelor membre ale Institulu lui unificat de cercetări nucle-
Sudanul an restabilit relaţiile Lakas, „un act colonialist, con ocolind adevăratul motiv al Afirmarea intereselor naţio reafirmat de nenumărate ori ţii etc. şi va importa citrice, are. La şedinţă au participat împuterniclti al Bulgariei,
Cehoslovaciei. R.P.D, Coree ne, R.D. Germane, Mongoliei,
diplomatice cu R.F. a Germn stituind o violare n suverani conflictului „prezenta unui nale majore ale popoarelor că ,Zona Canalului este te piei, minereuri, produse tex Poloniei României, Ungariei, U.R.S.S. R D Vietnam. Din
nieî. Guvernul de la Bonn are. tăţii tării". guvern slrăin pe teritoriul pa latino-americane, care se face ritoriu naţional şi, în conse tile, diverse produse manu partea guvernului Republicii SnMali'ip România, la lu-
de asemenea, relaţii diploma Statele Unite realizează o- namez în aşa-numita zonă a simţită tot mai categoric pe cinţă, ea va fi apărată la a facturate, lînă şi alte produ
tice cu Libia Maroc şi Tuni nual, prin exploatarea Cana Canalului". După trei ani de continent, s-a tradus, în cazul ceste tratative cu orice preţ" . se. crări a participai o delegaţie condusă de orof, loan Ursu,
sia, relaţii caie nu au fost lului, 114 milioane dolari — negocieri, între 1964 şi 1967, Republicii Panama, prin cere preşedintele Comitelului de Slai pentru energia nucleară.
rupte în 1965. cifră declarată... oficial ! — la Washingtonul a acceptat cîte rea de restituire a bazei ae LEONARD MEHEDINŢI
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. Dr P. Groza nr 35. Telefoane nr. 123 17 si 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.