Page 29 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 29
...
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! _ M>$pijg|g M M I a i w
Igerpres relateaza
Pentru îmbunătăţirea
w
0 I li
w ■ w fl
ocrotim sanataţu
In planul de cercetare al piilor şl tinerilor, perfecţio
Academiei de Ştiinţe Medi narea continuă a calităţii
cale pe anul 1972 au fost medicamentelor etc.
înscrise aproape 180 de teme O parte din activitatea u
izvorîte din actualele acţiuni nităţilor Academiei de Şti
întreprinse pe plan central inţe Medicale şi Ministerului
pentru îmbunătăţirea conti Sănătăţii este consacrată u
nua a ocrotirii sănătăţii. nor cercetări în colaborare
Studiile, avînd o arie lar cu instituţii ştiinţifice simi
gă de investigaţii, se referă lare din alte ţări. Alte cer
la medicina muncii, geneti cetări slnt efectuate în co
ca şi imunologia bolilor laborare cu Organizaţia
cardio-vasculare, dezvoltarea
fizică şi neuropsihlcă a co Mondială a Sănătăţii.
Pregătiri în vederea campaniei
agricole de primăvară
ANUL XXIV. Nr. 5 294 DUMINICA 16 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI
In pregătirile pe care le Apropierea campaniei de
fac pentru campania de pri primăvară, volumul mare de
lucrări ce urmează a fi exe I
Concentrare masivă de forţe mecanizarea agriculturii şi-au cutate şi posibilităţile de e
măvară.
staţiunile
pentru
xecutare a unor lucrări în
concentrat activitatea la re
vizuirea şi repararea trac cîmp, chiar în perioada se
toarelor şi utilajelor agrico zonului rece, Impun asigura
le. Măsurile luate din timp rea tuturor condiţiilor pen
şi mijloace pentru piese de schimb şi buna or tru terminarea urgentă şl de
cu
aprovizionarea
pentru
bună calitate a reparaţiilor
ganizare a muncii în atelie
re au făcut ca în nnele ju întregului para de tractoare
deţe să se obţină rezultate şl maşini agricole.
In staţiunile
satisfăcătoare.
REALIZAREA E X E M P L A R Ă din judeţele Constanta, Vîl-
cea şl Bihor, bunăoară, mal
mnlt de trei sferturi din nu
mărul tractoarelor şi maşi
nilor agricole au fost revi PENTRU 24 ORB
A INVESTIŢIILOR zuite şi reparate, fiind gata Vremea ne m enţine frlgu-
încă de pe acum să fie puse
în stare de funcţionare.
roajft, cu nopţi geroase. Cerul
va fl variabil, m al m ult Benin.
Pînă Ia mijlocul lunii Ia Vin tul va sufla slab din nord-
Programul de Investiţii ce drepturile sale. Asa este ca 20 de procente, volumul lu împus de sarcinile de plan. nuarie, potrivit datelor mi est. Tem peraturile m inim e
revine judeţului nostru în a zul la C.S. Hunedoara, U.V. crărilor executate nu este co Un rol hotărîtor în realizarea nisterului de resort, în sta slnt cuprinse Intre m inus ÎS
şl minus 13 grade. Iar m axi
cest al doilea an al cincinalu Călan, F.C. Orăştle, „Viacoza" respunzător. La I.G.S.H. Hune acestui deziderat revine or ţiunile pentru mecanizarea mele tntro minus 8 şl minus
lui pune în faţa beneficiarilor Lupeni, Regionala de căi fe doara şi T.G. Deva, spre e ganelor şi organizaţiilor de agriculturii din întreaga ţară, 5 grade.
şi constructorilor sarcini deo rate Deva, Consiliul popular xemplu, acest volum reprezin partid de pe şantiere. Dato tractoarele au fost reparate PENTRU URMĂTOARELE
sebit de mobilizatoare. Ele se judeţean şi unele unităţi agri tă numai 1,36 şi respectiv 1,57 ria acestora este să urmăreas în proporţie de aproape 60
exprimă prin construirea şi cole de stat, care prezintă ră- la sută din planul anual, ceea că permanent pulsul muncii le sută, semănătorlle de ce DOUA ZILE
punerea în funcţiune a unor mîneri în urmă sub raportul ce este puţin în raport cu pe şantiere, să intervină cu reale păioase şi porumb în
mari obiective industriale, de creării condiţiilor de execuţie. sarcinile mari şi potenţialul toată fermitatea ori de cîte proporţie de 68-70 la sută, Vremea continuă să fie fri
majoră însemnătate pentru e Pentru unele obiective nu real al celor două unităţi. Un ori se constată ritmnri ne cele de legume de 85 la su guroasă. cu corul m al m ult
senin. La sflrşitul intervalului
conomia naţională, dezvoltarea s-au elaborat sau nu sînt a insuficient volum de lucrări satisfăcătoare de lucru, să tă, maşinile de plantat car cerul dovino schim bător. Vln-
şi modernizarea unităţilor e probate studiile tehnico-econo- s-a executat şi Ia T.G.M.M. şi* mobilizeze colectivele de con tofi şi cele de răsaduri în tul va sufla slab din nord-est.
xistente, prin ridicarea unor mice, iar pentru un număr Şantierul 71 C.F. Petroşani. structori la accelerarea exe proporţie de 75 la sută, Iar T em peratura se m enţine c o ho
numeroase şi importante o însemnat de lucrări nu s-au Datele vădesc faptul că nu cuţiei lucrărilor. grapele cu disc şi sapele ro rită, apoi creşte uşor la sflr-
biective social-culturale. predat proiectele de execuţie peste tot în judeţ şantierele Realizările de prestigiu ob tative de 90 la sută. şltul Intervalului.
Necesitatea respectării rigu necesare. AUi beneficiari n-au au reintrat în activitatea nor ţinute în domeniul investiţi
roase a termenelor de punere pus încă la dispoziţia con mală. Invocarea dificultăţilor ilor în primul an al cincinalu
în funcţiune şi a realizării u- structorilor amplasamentele pricinuite de timpul friguros lui, experienţa vastă, compe
neî eficiente economice ma necesare Începerii lucrărilor. nu-şi are rost şi temeinicie. tenţa şl responsabilitatea be Prin autoutilare
xime din fondurile angajate, Faţă de cerinţe şi posibilităţi, Conducerile şantierelor sînt neficiarilor, constructorilor şi
solicită la maximum efortul C.S. Hunedoara, U.V. Călan, obligate să asigure toate con proiectanţilor hunedoreni, tre BIRCEA. La întreprinderea de prefabricate din beton de
şl competenţa tuturor factori I.P.B. Deva, „Marmura” Si- diţiile pentru desfăşurarea buie să-şi găsească grabnic la Blrcea, acţiunea de autodotare şi autoutilare se desfăşoa
lor, asigurarea celor mai bu meria, Direcţia judeţeană de largă a forţelor şi mijloacelor, un corespondent real în rea ră cu amploare sporită. Prin forţe proprii în întreprindere
ne condiţii de realizare a in industrie locală, nu au contrac să organizeze şi să conducă lizarea exemplară a programu Furnallştll do la Cfilan, preocupaţi sft demareze In condiţii au fost concepute utilaje pentru vibrarea chesoanelor pre-
vestiţiilor. Raportată la aces tat încă un important volum ferm procesul de execuţie lui de Investiţii ce revine Ju optime producţia pe 1972, asigură furnalelor o funcţionare conti comprimate, a stîlpilor electrici şi a elementelor de pLanşeu,
te cerinţe esenţiale, stăruitor de utilaje, fapt care generea pentru ca ritmurile zilnice de deţului Hunedoara în al doi nuă şl Intensivă. Pe această oale el au realizat supUmentar 150 iar recent a fost amenajat un spaţiu adecvat reparaţiilor
subliniate în indicaţiile con ză dificultăţi în aducerea la lucru să se ridice la nivelul lea an al cincinalului. tone de fontă. Foto: V. ONOIU auto.
ducerii partidului şi oglindite timp a acestora pe şantiere. Pentru anul în curs, acţiunea de autoutilare prevede con
în însăşi Legea pentru adop Existenţa acestor deficienţe fecţionarea de echipamente pentru paletizarea transpor
tarea planului de stat pe 1972, în pregătirea Investiţiilor, tului, sisteme şi dispozitive pentru vibrarea şi finisarea
activitatea beneficiarilor şi într-o perioadă cînd trebuiau Producţii ş i ven sporite prefabricatelor, instalaţii pen tru îmbunătăţirea condiţiilor
constructorilor din judeţ co deja finalizate, impune condu de muncă.
respunde în mare măsură. cerilor unităţilor beneficiare
Concură la această concluzie să acţioneze grabnic, cu toa
experienţa valoroasă dobîndi- tă energia şi competenţa la v Pregătirea Instructorilor
tă în anul trecut, cînd planul. forurile, tutelare^ .proiectanţi $i prin aplicam acordului g h ta i
de investiţii a fost depăşit furnizori pentru a soluţiona de formaţii artistice
substanţial, Iar toate obiecti integral problemele nerezol
vele au fost puse în funcţiu vate şi a crea constructorilor In anul care a trecut, co în medie, un îngrijitor reali stabilirea tarifului de plată a DEVA. Timp de o săptămî- cale şi-au desfăşurat cursu-
ne la termen şi în devans, condiţii normale de execuţie. operatorii din Orăştie şi-aa zează anual 653 norme con muncii vom asigura o rezer nă aid s-au desfăşurat, sub a- rile sub conducerea unor
precum şi faptul că pentru Răspunderi deosebite revin subordonat eforturile valorifi venţionale. In acest caz, cîşti- vă de 15-20 la sută la chel uspicille Centrului de îndru- specialişti: Alexandru Jeles,
înfăptuirea programului de şantierelor de construcţii. A cării superioare a potenţialu gul anual al îngrijitorului res tuieli pentru a avea certitu mare a creaţiei populare şi Vasile Chevereşan, Vasile
investiţii pe 1972, au fost cestora li se pretinde o ma lui de producţie al unităţii. Ca pectiv a fost de 16 450 lei ţi- dinea că vom putea acorda a mişcării artistice de masă, Bota, Aurellan Sîrbu.
create condiţii mai bune decît ximă concentrare a eforturi o pîrghie de mare eficacitate nînd seama că valoarea nor plata integrală a muncii for cursurile şcolii populare de Cursurile şcolii populare
în anii anteriori. Cu toate lor, evitarea dispersării poten in ansamb' Iul măsurilor între mei convenţionale s-a stabi maţiilor de lucru şi coopera artă destinate pregătirii in- de artă sînt eşalonate de-a
acestea însă, atît la benefi ţialului, organizarea raţională prinse pentru a-i stimula şi lit să fie de 25 lei —, reve torilor. structorilor de formaţii artis- lungul a doi ani, desfăşu-
ciari cît şi la constructori se a producţiei, pentru accelera mobiliza pe cooperatori la rea nind o retribuire medie luna Sîntem convinşi că prin *- tlce din judeţ. Au participat rindu-se în continuare c1te
manifestă numeroase lacune în rea ritmurilor de construcţii- lizarea sarcinilor economico- ră de 1 370 lei. Pentru depă plicarea formei de retribuire instructori de la aşezămin- 3 săptămlni vara şi o săp-
pregătirea şi materializarea lu montaj şi respectarea riguroa financiare ce au revenit co şirea producţiei planificate s-n în acord global în acest an tele culturale, profesori, în- tămînă iarna. Scopul lor:
crărilor de investiţii. Obser să a graficelor de execuţie şi operativei agricole s-a înscris acordat îngrijitorilor, în bani, vom reuşi să obţinem rezulta văţători, coordonatori ai ac- ridicarea calitativă a mişcă-
vaţia vizează în primul rînd a termenelor de punere în şi introducerea retribuirii pe 30 la sută din valoarea pro te superioare în toate sectoa tivltăţilor culturale. Cele pa- „ CTlltural.artIstiCe de ma.
conducerile unităţilor benefi funcţiune. Or, sub aceste as baza acordului global. ducţiei realizate suplimentar, rele de activitate ale coope tru secţii i teatru, coregrafie, „ ,
ciare, unde condiţiile pretinse pecte, demarajul lucrărilor pe Datorită muncii desfăşurate în medie aceasta reprezentînd rativei agricole. brigăzi artistice de agitaţie să, revltalizarea unor lor-
de buna desfăşurare a lucră unele şantiere din judeţ lasă de organizaţia de partid, de peste 800 lei pe fiecare îngri MARIN ŞURCA şi dirijori de formaţii muzi- maţii artistice.
rilor nu stnt încă pe deplin de dorit. Deşi prevederile pe consiliul de conducere şi spe jitor. Unii îngrijitori care au preşedintele C.A.P. Orâştie
asigurate, nici acum după ce prima decadă au fost raporta cialişti, cooperatorii au înţe obtinut producţii cu mult su
anul 1972 a Intrat serios în te ca depăşite cu 1 pînă la les avantajele şi necesitatea perioare sarcinilor de plan, ci
folosirii noului sistem de pla Ioan JIboreanu, Nicolae Bo-
tă care asigură o legătură di şorogan, Ioan Ignat, Rafila O-
rectă între mărimea cîştigu- nău, Ioana Cisar, Sofia Popa FIECARE ZI DIN VIATA DE PIONIER,
lui, eforturile depuse şi rezul şi alţii, au reuşit să realizeze
tatele obţinute în producţie.
cîştiguri peste media amintită,
Spiritul creator vitalizeazâ proflle mijlocii şi benzi. A- Edificatoare In acest sens sînt unii dintre ei ajungînd la
Un ultim control încheie ci
clul productiv la lam inorul de
realizările înregistrate în sec
1 500-1 600 Iei lunar.
pol rulourile de bandă lam i torul zootehnic. Efectivele de Fireşte, din experienţa de 0 FAPTĂ DEMNĂ DE UN VIITOR COMUNIST-
nată la cald iau drum ul bene animale, inclusiv matca, s-au pînă acum am desprins o se
producţia de oţel ficiarilor din ţară şi la export. ducţia de lapte-marfă (indica rie de concluzii folositoare. Din Valea Jiului — locul pensionari la treburile gos Şcoala generală nr. 4. Aici
îndeplinit şi depăşit, Iar pro
Pe lîngă generalizarea retri
tor sintetic care exprimă efi buirii muncii în acord global de unde a fost lansată entu podăreşti. Daniel Păscălău, s-a lansat chemarea către
cienţa întregii activităţi a fer în toate sectoarele de pro ziasta chemare „In fiecare recent primit in rîndul toţi membrii unităţii *In
Liceu industrial mei zootehnice) prevăzute pe ducţie ale cooperativei agri zi din viaţa de pionier, o organizaţiei, a surprins o fe fiecare săptămină să se re
Prin fapte fără de număr, roase încercări şi experien
anul trecut — 2 250 hi plani
oţetarii de la secţia a Il-a a ţe pînă intr-o zi, cînd spe în construcţie ficat -r- s-a depăşit cu 36 000 1. cole, avem în vedere şi per faptă demnă de un viitor meie cînd sustrăgea din po cite o poezie sau un cîntec
şeta unei alte femei un port-
despre patrie şi partid".
fecţionarea modului de apli
combinatului hunedorean îşi ranţele au prins strălucirea Producţia medie de lapte pe care a acestei forme de pla comunist**. ne sosesc noi moneu cu bani, anunţind Şcoala generală nr. 6. Pio
demonstrează in permanen izbinzii: s-a ajuns la o nouă PETROŞANI. Constructorii cap de vacă a fost mai mare tă. Astfel, în sectorul zooteh veşti despre acţiunile între miliţia. nierii s-au întilnit cu tehni
ţă neastimpărul creator, prin tehnologie de xnzidire a oa din cadrul Grupului de şan fată de cea planificată cu 250 nic, ţinînd seama de faptul că prinse de purtătorii crava cianul electromecanic Mir-
care rezolvă o seamă de ce lelor de turnare prin utili tiere Valea Jiului al Trus litri, iar indicele de natalita o producţie sporită de lapte telor roşii. E o dovadă că Şcoala generală nr. 2. Pio cea Suba, autor a 14 inven
rinţe stringente ale produc zarea unor formaţii mici de tului de construcţii Deva te a fost de 90 la sută. Ca ur nu se obţine fără îngrijirea aceştia ştiu să-şi respecte nierii de aici au avut o in ţii. Intîlnirea a purtat un
ţiei modeme de metal. cărămidă refractară. Şi pe au atacat în aceste zile un mare a depăşirii producţiilor corespunzătoare a animaleloi cuvintul dat întocmai pă structivă şi educativă întil- nume semnificativ — „Mun
Printre multe alte proble cît de simplă in aparenţă, important obiectiv. Este planificate şi a cantităţilor de şi înregistrarea unui indice rinţilor şi fraţilor lor ^— nire cu comunistul Aron ca — satisfacţia v i e ţ i i B -
me, durabilitatea încă scă pe atît de eficientă este a vorbe de un nou complex produse livrate la fondul de cît mai ridicat de natalitate, minerii. Relatăm citeva din Cristea, ilegalist, pe tema lena Papuc a găsit un copil
zută — in raport cu pre ceastă idee materializată. al liceului industrial din lo stat, unitatea a înregistrat ve s-a stabilit ca retribuirea să se tre veştile sosite : „Trecutul şi prezentul mine de 3 ani din Vulcan, care
tenţiile vremii — o uriaşe Aplicată în practica anu calitate menit să asigure ; nituri cu peste 500 000 lei mai facă numai pentru cantitatea LUPENI — Şcoala gene rilor din Valea Jiuluiu. In s-a rătăcit în oraşul Lupeni
lor oale de turnare a oţe lui 1971, noua tehnologie a pregătirea viitoarelor cadre j mari faţă de prevederile pla de lapte realizată de la lotul rală nr. 1. Pionierii Gheor- continuare au prezentat un pe care l-a condus la mili
lului a dat multă wbătaie de ridicat media durabilităţii de specialişti necesari eco- j nului fermei zootehnice. de animale pe care-1 are în ghe Cosma, Constantin Mol- program artistic. Tot ei au ţie.
capH întregului colectiv. Şi oalelor la 13 turnări conse nomiei Văii Jiului. Ţinînd seama de condiţiile primire fiecare îngrijitor. De dovan şi Fernando Szasco confecţionat numeroase ju
aceasta pentru că viaţa re cutive — s-au atins chiar Complexul liceal este con- : concrete ale unităţii noastre, asemenea, în spiritul indica au dat dovadă de mult cu cării pe care le-au oferit in PETROŞANI — Şcoala
lativ scurtă de 7-9 turnări şi recorduri de pînă la 20 ceput ca un ansamblu de ; ţiilor primite, vom încheia an raj contribuind la stingerea dar grădiniţei nr. 2, iar pe generală nr. 2. Pionierul
consecutive, la care rezistau turnări — care situează în clădiri moderne. Se remarcă i s-a stabilit ca, de Ia cele 13 gajamente scrise între condu unui incendiu în colonie. timpul vacanţei au ajutat Dan bichianu a surprins o
în medie oalele, afecta pro acest domeniu oţelăria nr. 2 clădirea principală a şcolii, ; vaci pe care le-a avut în în cerea cooperativei agricole şi Colegii lor, Vaier iu Vichen- familii de pensionari să-şi infractoare sustrăgînd 1609
ductivitatea in oţelărie, ca a Combinatului siderurgic un cămin-internat, un corp i grijire, fiecare îngrijitor să cooperatori, în care vom sta te, Marius Furdui, Marixis depoziteze combustibilul Ia lei din buzunarul unui ce
realizeze o producţie de 24 700
litatea şi eficienţa fabrică Hunedoara la nivelurile a de aleliere, sală de sport, j litri lapte şi Cîte 10 viţei. Din bili obligaţiile şl drepturile ce Daradics, ajută familii de locuinţă. tăţean şi a anunţat miliţia.
rii oţelului, diminuind chiar tinse de cele mai bune oţe- centrală termică şi alte do- j calculele făcute a reieşit că, revin părţilor. Totodată, la
siguranţa exploatării lor. lării din străinătate. Şi tre ţări impuse de cerinţele în- j
Găsirea tonei soluţii opti buie amintit că, o dată cu vătămîntului modern şi ale
me pentru ridicarea durabi eliminarea multora din fac asigurării unor condiţii op
lităţii uriaşelor recipiente şi torii negativi care afectau time de învăţătură şi trai
înlăturarea sau atenuarea pină aci unele faze ale pro pentru elevi.
efectelor negative amintite. cesului fabricării oţelului şi
a obligat colectivul să trea calitatea acestuia, se reali
că la multiple şi adinei cău- zează pe această cale şi e
. ţări. S-a încercat la furni conomii a căror valoare a Secţie nouă de Criza politică belgiană pare
zor îmbunătăţirea calităţii nuală trece de 6 milioane
cărămizilor refractare prin lei. specialităţi
sporirea conţinutului lor de Sintelizînd in citeva cu să evolueze spre o soluţionare
alumină şi, deşi preţul de vinte această reuşită de DEVA. Vara trecută con
cost a crescut cu circa 500 prestigiu a oţelarilor, mais ducerea întreprinderii de
lei pe tona de cărămizi, la trul Victor Petroiescu, se panificaţie Deva făcea pro BRUXELLES 15 (Agerpres). valabile decît pentru anul
rezultatul scontat tot nu s-a cretarul comitetului de par misiuni consumatorilor efi După o prelungită perioadă 1972.
ajuns. Ca urmare a acestui tid din secţie ne spunea: în cadrul preocupărilor sale de incertitudini şi căutări, Textul acordului realizat
eşec în exterior, toate cău „Meritul pentru actuala teh pentru o pîine de mai bună criza politică belgiană pare va fi parafat luni, după cum
tările s-au orientat cu in nologie de xnzidire a oale calitate stă şi degrevarea să evolueze spre o soluţio transmite agenţia France
sistentă spre posibilităţile lor de turnare este, desi fabricii din Deva de pro nare. Negociatorii celor do Presse, urmînd ca apoi el să
existente in secţie. Au tre ducţia de specialităţi, prin uă partide majoritare în par fie prezentat spre examina
cut astfel prin stadiul ex gur,, în primul rînd al celor i înfiinţarea unei secţii noi. lament (social creştin şi so re instanţelor superioare ale
perimental mai multe meto doi comunişti, maiştrii Le | Promisiunea aceasta e îm- cialist) au realizat, vineri celor două partide. In ipo
de şi variante de lucru la ontin Curtean şi Dumitru ; plinită : ieri a intrat în pro- teza că nu vor interveni ele
înzidirea oalelor dar ţinta Cujnir, dar, în acelaşi timp, i be tehnologice noua secţie seara, un acord global asu mente imprevizibile, aprecia
parcă se îndepărta. Multe. el este şi al întregului co ; de specialităţi cu o capaci- pra programului guverna ză France Presse, noul gu
zUe şi nopţi de trudă şi lectiv de la turnare care, J tate de fabricaţie de 3 tone mental. Problemelor celor
frământări au consumat, cu acţionînd ca un singur om, I în 24 de ore. mai controversate nu li s-a vern ar putea fi alcătuit spre
tenacitatea comunistului, şi-a adus din plin contribu ; In cadrul unui program găsit însă decît o rezolvare sfîrşilul săptămînii viitoare,
maiştrii Leontin Curtean, ţia atît la materializarea i i de dezvoltare şi moderni temporară : atît acordul asu urmînd ca la 25 ianuarie să
Dumitru Cujnir şi. alături deii cît şi la însuşirea şi a ; zare a capacităţilor de pro- \ pra autonomiei culturale, cît se prezinte in faţa parla
de ei, şeful halei de turna plicarea ei în mod curent ; ducţie ale întreprinderii de , mentului ales după scrutinul
re, Eugen Damianoiu. mais la oţelăria noastră...41. ! panificaţie Deva, această Vară plinâ la serele de la BlntandreL M uncitoarea Florlca Faur se Îngrijeşte de buna creş şi repartizarea creditelor anticipat de la 7 noiembrie
trul Alexandru Dragată. : secţie este a doua impor- tere a castraveţilor. pentru învăţămînt nu sînt 1971.
SVfcr succedat astfel nume L DANUŢIU | fantă realizare.