Page 30 - Drumul_socialismului_1972_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 294 ® DUMINICĂ 16 IANUARIE 1972

Valorificarea deplinâ a tuturor ' '

existente—atribut esenţial al noii etape

de dezvoltare a comunelor patriei

Atmosferă de dezbatere, de profil industrial, lărgirea ga­ spre profesiuni care să slu­ sul dat chemării lansate de
aprobare unanimă a documen­ mei de prestări de tervicii jească viaţa efervescentă a comitetul de partid şi consi­
telor de partid din Iulie şi către populaţie, mal buna a- satului de azi. liul popular ale comunei U­
noiembrie 1971, a prevederilor provlzionare a magazinelor de Tot ceea ce participanţii la nirea, judeţul Ialomiţa. Locui­
primei Conferinţe pe tară a consum. Aceste neceeităţi ale adunare au sintetizat în cu- torii comunei Baru s-au an­
secretarilor comitetelor de comunei au fost enunţate de vîntul lor, tot ceea ce au pro­ gajat să livreze statului, în
partid şi a preşedinţilor con­ mai mulţi vorbitori, între care pus şi pentru care s-au an­ acest an, 195 porci graşi, 202
siliilor populare comunale din Eugenia Necş, Gheorghe Ba- gajat este util şi posibil, dar bovine, 1 330 hl lapte de va­
21-23 decembrie, spirit com­ lea, Petre Mara, Trandafir Ra- realizabil numai prin voinţa că, 115 hl lapte de oaie, 5 500
bativ şi analitic — iată para­ hotă, făcîndu-se propunerea, şi dăruirea colectivă a popu­ kg Iînă, 39 000 kg fructe de
metrii la care s-a situat adu­ de către ultimul, ca viitorii laţiei, numai printr-o' condu­ pădure şi alte produse. Prin-
narea activului de partid al lucrători pentru cooperaţia de cere chibzuită a tuturor tre­ tr-o muncă ordonată, susţinu­
comunei Baru, tinută zilele tă, prin efortul colectiv al lo­
trecute. In Informarea prezen­ cuitorilor comunei, prin valo­
tată de tovarăşul Teofil Vlal- rificarea deplină a tuturor re­ Vlorel Popa, operator la Term ocentrala Mintia, urm ăreşte cu atenţie funcţionarea generatorului nr. 1. Fotot V. ONOIU
cu, secretarul comitetului co­ Adunări ale activului de partid de la comune zervelor şi resurselor locale,
munal de partid, şi în cuvlntul comuna Baru îşi poate realiza
participanţilor la discuţii a re­ sarcinile mari ce-I stau în rSTŢTl
venit frecvent hotărîrea co­ consum şi meşteşugărească să burilor comunei, prin înţele­ fată în acest al doilea an al
muniştilor de aici, a tuturor fie recrutaţi din rîndul co­ gerea şl aplicarea consecventă cincinalului.
locuitorilor, de a acţiona cu piilor cooperatorilor din loca­ de către secretarii de partid In încheierea adunării, în-
întreaga capacitate de mun­ litate, după absolvirea şcolii şi preşedinţii consiliilor popu­ tr-o atmosferă de satisfacţie şl
că şi de gîndire pentru trans­ generale. In felul acesta se va lare comunale a competenţe­ ataşament, a fost adresată o
punerea In viată a prevederi­ reduce navetismul, se va asi­ lor sporite ce le revin în ur­ telegramă Comitetului Central
lor partidului pentru înfrumu­ gura o deservire oportună, ci­ ma conferinţei din decembrie.
seţarea şi ridicarea pe noi vilizată. O atenţie deosebită trebuie a­ al Partidului Comunist Român, comitetului de partid de la Exemplul minunat al săteni­
trepte de progres a comunei, Referitor la lichidarea na- cordată conservării şi apără­ tovarăşului Nlcolae Ceauşescu, Se va dezvolta continuu C.A.P., Aurel Băcean, au fost lor din Slînceşti a fost ur­
a tuturor satelor care o com­ vetismulul, în discuţii s-a con­ rii fondului funciar, îmbună­ In care locuitorii comunei Ba­ primii care au încheiat con­ mat de cel din Stînceşţi-Ohn-
pun. Conştienţi de multiplele semnat asigurarea unor con­ tăţirii şi întreţinerii pajiştilor ru îşi exprimă recunoştinţa şi tracte cu statul pentru livra­ ba, care, în frunte cu secre­
sarcini ce le revin în actualul diţii optime de viată intelec­ şl păşunilor naturale, sporirii rea cîte unui porc. Exemplul tara organizaţiei de partid, Fi-
cincinal, locuitorii comunei tualilor satului, Incit nimic să producţiei vegetale şi animale. încrederea nestrămutată în zestrea comunei lor a fost urmat de toţi cetă­ ruca Băcean, şi deputatul Moi-
Baru aruncă priviri optimiste nu-i diferenţieze de colegii lor Satul întreg trebuie mobilizat partid, în conducătorul său ţenii satului. Grăitor este e- se Simoc, au încheiat într-o
peste vreme, ştiind că eman­ de la oraş. De asemenea, sînt la asemenea acţiuni, ştiut fi­ iubit, îl asigură pe secretarul Prima Conferinţă pe ţară a folosintă pînH la 1 septembrie Kemplul lui Aurel Băcean, In singură zi 15 contracte pentru
ciparea spirituală a satului, necesare, au spus alţi parti­ ind că numai astfel se asi­ general al partidului despre secretarilor comitetelor comu­ a.c. a trei săli de clasă In livrarea de porci la fondul
creşterea nivelului de trai al cipanţi la adunare — Ion Ceu- gură sporirea avuţiei naţiona­ hotărîrea lor fermă de a nu-şi nale de partid şi a preşedinţi­ noua şcoală din satul Tîrsa şi vîrstă de 70 de ani, care a centralizat al statului.
ţărănimii muncitoare depind ţă, \Tănase Medaru, Petru Go­ le, satisfacerea nevoilor de lor consiliilor populare a con­ două săli de clasă la şcoala încheiat contracte pentru un
în cea mai mare parte de ei lea, .Petru Andraş — mai bu­ consum ale populaţiei locale. precupeţi eforturile pentru în­ stituit un larg schimb de ex­ din Prihodişte ; ridicarea la porc şi două capete tineret ADRIAN COSTA
— slujbaşii ogoarelor —, de na gospodărire şi înfrumuse­ Dorinţa comună a locuitori­ făptuirea prevederilor confe­ perienţă pentru toţi partici­ roşu a celor două cămine cul­ bovin. primarul comunei Dobra
modul în care se mobilizează ţare a comunei, grăbirea lu­ lor din Baru de a materializa rinţei pe ţară privind dezvol­ panţii. Cuvîntarea secretarului turale din satele Boşorod şi
la toate treburile pa care le crărilor la căminul cultural, neabătut politica partidului, general al partidului, rostită Chitld; încasarea integrală a
pune satul, de puternică ali­ înfiinţarea unei brutării, a u­ amplul plan de măsuri — tarea materială şi spirituală a la încheierea lucrărilor confe­ sumelor din contribuţia cetă­
anţă cu muncitorii, alianţă ci­ nei ciroitorll şi a unei secţii punctat în date, cifre şi res­ satului, modernizarea şl în­ rinţei, rezoluţia adoptată con­ ţenilor pentru electrificarea
mentată în anii de luptă grea, de coafură în Baru, dotarea ponsabilităţi concrete —, pe frumuseţarea sa. stituie un important îndemn satelor Luncani, Cioclovina şi —- Frumoasă muncă do te­
eroică. Şi, la Baru se poate corespunzătoare a atelierelor- care l-au aprobat In unanimi­ de muncă pentru prosperitatea Alun şi electrificarea acestor — Aveţi biscuiţi ? ren or fi făcînd merceologii
vorbi de asemenea alianţă şcoală şi orientarea elevilor tate, s-a reflectat şl în răspun- DUMITRU GHEONEA vieţii comunelor şi satelor pa­ sate prin munca patriotică a — N-avem nici un fel de O.C.L. Alimontdra Deva...
pentru că pe raza comunei îşi triei. cetăţenilor j realizarea a 55 dulciuri...
O
desfăşoară activitatea o fabri­ In calitate de primar şi re­ de obiective, cu o valoare de Un asemenea dialog s-a — V-nş ruga un caiet pen­
că de produse refractare care, prezentant al cetăţenilor din 606 000 lei, iar la lucrări de purtat din 20 decembrie 1971, tru aritmetică, unul pentru
pînă în 7 Ianuarie 1972 la ma­
anul trecut, la aniversarea u­ comuna Boşorod mi-am dat îmbunătăţiri funciare ne-am dictare, un maculator, echer,
nei Jumătăţi de secol de e- Preocupări ale Comitetului seama că rezultatele obţinute propus să executăm lucrări gazinul alimentar nr. 79, din compas...
existentă, a realizat prevede­ în ultimii ani prin participa­ de apărare împotriva inunda­ Băcia. De fapt, să nu greşim. — Ceretimi orice, numai
rile planului anual cu 12 zile rea la muncă patriotică a ce­ ţiilor — desecări, înlăturarea Bomboane, biscuiţi, ciocolată,
înainte de termen. tăţenilor au întărit şi îmbogă­ băltirii apelor de pe culturi şi alte sortimente de dulciuri rechizite şcolare, nu. Comanda
— In anul 1971, în comuna municipal de partid Deva ţit zestrea comunei cu noi o­ consolidarea malurilor prin n-au fost mal de mult, ultima depusă la Centrul de librării
noastră s-au obţinut realizări biective social-culturale şi plantări de pomi, lucrări a că­ comandă neonorată fiind cea din Deva la data de 3 decem­
brie 1971 încă nu a fost ono­
superioare anilor trecuţi, atît edilitar-gospodăreşti. Au fost ror valoare se ridică la 134 000 din 20 decembrie 1971. In di­ rată — ne lămureşte Maria
la producţiile vegetale cît şl xnombre do partid. TrAs&turlIe po- sirea acestui cadru propice de electrificate satele Boşorod, lei. mineaţa zilei de 7 ianuarie Meiner, gestionara magazinului
la cele animale — a subliniat tn centrul Iltlco-ldeologice, moralo şl profe­ activizare a m em brilor săi, de c- Chitld şi Bobaia, a fost con­ Tpate acestea nu satisfac a.c., I.C.R.A. din Deva s-a gîn-
tovarăşul Virgil Radu, inginer sionale ale comuniştilor". Intîlnl- xercltare a muncii colective. struit un magazin universal cu însă cerinţele şl posibilităţile dit să trimită cîteva cutii cu produse industriale nr. 33, din
şef al O.A.P. Livadia. Dar se atenţiei — calitatea reva va fl urm ată de vizionarea bufet, în satul reşedinţă de comunei noastre. Consultîn- bomboane şi la Băcia. Băcia. Dacă, în general, la ce­
unul film educativ.
poate lucra mal mult, mal bi­ Pianul de măsuri comună s-a construit o şcoală du-ne cu membrii de partid, O lelalte depozite, se manifeslâ
interes pentru a ne
trimite
ne. Conferinţa pe tară a se­ noilor comunişti Comisia economică generală de S ani, iar în sate­ deputaţii şi ţăranii cooperatori — O sticlă de ţuică, rachiu, ceea ce cerem, de la depozi­
cretarilor comitetelor de partid Conduclnd m unca de prim ire in privind îmbunătăţirea le Luncani. Alun şi Bobaia din comună, împărtăşindu-le rom, turt... tul de librării pur şi simplu
şi a preşedinţilor consiliilor partid, tn oul Coinltetulul municipal în acţiune s-au ridicat şcoli de patru ani, din experienţa altor comune w— N-avem nici un fel da nu pot scoate marfa necesară.
populare comunale defineşte de partid Deva urm ăreşte cu res­ In atenţia comisiei economice activităţii politico- au fost construit! 4 000 mp tro­ ale patriei noastre am hotărît băuturi spirtoase...
ponsabilitate ca toate organizaţi­
cu maximă justeţe potentele ile de partid să acorde o deose­ a comitetului municipal de p ar­ tuare, în satul Boşorod, peste să studiem toate posibilităţile Tot cam de-o lună se duce Elevii satului trebuie să mear­
actuale ale satului românesc, bita atenţie pentru ca cel care tid stă progTamul de autoutUare Ideologlce se 200 m.l. dig, în satul Chitid, 15 de rezolvare şi a altor obiec­ şi un asemenea dialog, pe di­ gă la SImeria, la Deva ori la
îi trasează cu precizie coor­ soUcltă şl 11 se acordă calitatea a Întreprinderilor, domeniu în ca­ poduri de beton. tive pe raza comunei. verse voci, la numitul maga­ Călan pentru a-şl cumpăra un
caiet sau un creion.
re se preconizează ca rcalizArilc
donatele de viitor. Dar nu de m em bru al P.C.R. sA răspun- din 1972 să fie de 3 ori mal m ari materializează In anul 1971 am început Pentru mal buna servire r zin. Ultima comandă, cea din — Merceologii de teren cum
dA Înaltelor cerinţe ce trebuie s&
vom reuşi ceea ce ne-am pro­ le întruchipeze un comunist, ce­ declt cele din anul trecut. Biroul comitetului municipal, de construcţia a două cămine cul­ cetăţenilor . din satele noastre 20 decembrie 1971, încă n-a vă sprijină — întrebăm, aşa,
Pentru sprijinirea acestei acţi­
pus — şi în această adunare rinţe m agistral definite In expune­ uni de Im portanţă naţională au partid a introdus practica dc a turale, unul în Boşorod, cu trebuie să avem în vedere fost onorată. de curiozitate.
ne-am propus destul de multe rea tovarăşului Nlcolae Ceauşescu fost trimise două colective din elabora, pe baza planului de m ă­ 200 locuri, altul în satul Chi­ construcţia unui complex de o
la plenara Comitetului Central al
lucruri de înfăptuit — dacă partidului din noiem brie anul tre­ cadrul comisiei Ia E. IVI. Deva şi suri privind Îm bunătăţirea activi­ tid, cu 150 locuri. De aseme­ unităţi prestatoare de servicii, — Cel de la fierarie mai
tăţii educaţionale (adoptat In ple­
nu ne vom uni toate puterile, cut. Prim irile care s-au f&cut In I.P.B. Blrcea. Ele au acordat nara din septem brie anul trecut nea, au fost începute lucrările ca : frizerie, cizmărie, tricota­ Dacă tot ne-am apucat de vine din cînd în cînd. Despre
alţi merceologi n-am auzit de
sprijin tn studierea posibilităţi­
dacă nu vom acţiona cu ho- ultim ul timp oglindesc creşterea lor ca Întregul necesar de piese şl completat in lumina documen­ de construcţie a două şcoli je, blănărie, brutărie, artiza­ dialoguri, să mai redăm unul, cînd îs aici — precizează ges­
exigenţei faţA de calităţile noilor
cel purtat cu gestionara uni­
tărîre şi exigenţă în toate m em bri de partid. Aşa de exem ­ de schimb să se asigure pe plan telor plenarei din noiembrie a generale în satele Tîrsa şi nat. Cetăţenii s-au angajat că tionara.
C.C. al r.C .R. şl ale primei con­
local sau prin cooperare cu alle
sectoarele de activitate. Nu şa plu, organizaţiile do partid de la unităţi din Judeţ, precum şl in ferinţe pe ţară a secretarilor do Prihodişte. vor contribui prin muncă pa­ tăţii, MInodora Cheivan i
— Cum vi se aprovizionea­
I.P.B. Blitcea şl şantierul 1 con­
mai admit rămîneri în urmă, strucţii au prim it In partid In ul­ rezolvarea unor probleme de partid şl preşedinţilor consiliilor triotică şl contribuţie bănească ză magazinul ? Nici nu se putea să se lase
compromisuri. Cred că putem tim a iun A m uncitori şl tehnicieni mică mecanizare. E. M. Deva şl-a populare comunale), program e ca­ Pentru anul 1972, în fata or­ la realizarea obiectivelor ne­ mal prejos merceologii de la
lendaristice de lucru lunare cu
prevăzut să realizeze In acest an
duce la capăt ceea ce discu­ cure partflclpă direct In producţia piese de schimb In valoare de acţiunile polltlco-ldcologlcc şl cul­ ganelor locale de partid şi de cesare servirii corespunzătoa­ — II închid şi iau drumul O.C.L. produse industriale De­
materialA $1 au un nlveJ de cul­
tăm şi hotărîm azi, dar nu­ turii generală corespunzător sau 1,5 milioane lei, Iar I.P.B. Blrcea tural -educative ce vor fl organi­ stat din comuna Boşorod, în re a populaţiei, ridicării co­ Devei. Caut prin depozite, mă va, fată de cei de la O.C.L.
mai cu condiţia enunţată. In form are : Ion Dugacl, lăcătuş — de 600 000 lei. zate, cu responsabilităţi concrete. urma analizelor făcute, au fost munei pe cele mal înalte trep­ rog în dreapta şi-n stînga... Alimentara. Şi Băcia îi, totuşi,
la doi paşi de Deva...
Comisia economică acordă spri­
Program ul activităţilor care au
Importanţa realizării sarcini­ şl Manole Tuga, instalator, ur- jin unităţilor şl In vederea gene­ Ioc sau vor avea tn continuare stabilite pe linia activităţilor te de civilizaţie şl bunăstare, De bine de rău scot cîte ceva.
iar
liceal,
meazA lnv£ţăm lntul
lor izvorîte din conferinţa pe Vasile Marc şl Simlon Dudaş, ralizării schimbului II şl extin­ in această lună prevede acţiuni obşteşti acţiuni de o însemnă­ în anii ce vin. Numai băuturi şl dulciuri nu O
derii schimbului III
(la I.I.L.,
ţară, necesitatea mobilizării tehnicieni ţ-au absolvit. Au mai cele două unităţi (le m ateriale de educative cu pionierii („Pagini tate deosebită pentru dota­ rousesc să aduc nici în ruptul Apropo. Băcia avea şi un
generale conştiente a popu­ fost prim iţi recent în partid In construcţii de la Blrcea), Iar la din trecutul de luptă al clasei rea comunei cu noi obiecti­ IERONIM GRECU capului... bufet ce ţinea de T.A.P.L. De­
cele două rtnllăţl mecanicul Şte­
muncitoare®, „Cunoaşteţi această
laţiei de la sate pentru elimi­ fan Antonie, m uncitoarea de Ia mină pentru organizarea lucrului Romănle pitorească" etc.), popu­ ve : Terminarea şi darea în primarul comunei Boşorod — închideţi şi mergeţi după va. Cum? îl mai are! S-ar
narea neajunsurilor şl obţine­ arm ături Ec&terina Milik, parche­ în patru schimburi. întreprinde­ larizarea legilor şl a norm elor de marfă ? Ştiam că merceologii putea, dar mulţi dintre locui­
rea de Industrie locală este aju ­
tam ! Andrei Plăcintă şl alţi m un­
rea unor însemnate sporuri la citori. tată în diversificarea sortim ente­ etică socialistă (Regionala C. F., O.C.L. Alimentara Deva au o- torii satului nu ştiu unde
E.M. Deva, C.T. Mintia), mese ro­
pToducţie — condiţie a creş­ Ce se va întreprinde In conti­ lor In vederea creşterii eficienţei tunde, dezbateri, seri de Întrebări bligatîa să cunoască necesarul funcţionează, funcţionează ori
terii nivelului de trai — au nuare pentru educarea lor parti­ economice, accentul principal pu- şi rAspunsuri privind reducerea unităţii, stocurile depozitelor ba, ce orar are... In schimb
nindu-sc pe produsele din mase
nică ?
fost accentuate şl de alţi vor­ Tovarăşul Iosif Nelega, secre­ plastice, agregatele grele pentru consum urilor specifice. In Între­ Recent a avut loc în satul vlnd contribuţia lor la reali­ şi, în funcţie de necesităţi, să ştiu că gestionara acestuia
prinderi, Instituţii, C.A.P. se va
bitori. Ridicarea standardului tar al com itetului municipal de construcţii, mobilă. organiza o acţiune perm anentă, Slînceşti, din comuna Dobra, zarea fondului central al sta­ vă asigure marfa... deschide şi închide cînd
Form area de colective din comi­
de viaţă al ţărănimii, reduce­ partid, ne lnfoirmează că In cu- sia economică (şl din celelalte cu sprijinul Juriştilor, pentru cu­ o adunare populară la care tului. — Merceologii ? Is de 16 vrea... Noi am căutat-o acasă.
noaşterea de către oamenii m un­
rea distanţei satului de oraş rlnd va avea loc o lntllnlre a comisii), trim iterea lor In între­ cii a legilor şl actelor norm ative. au participat comuniştii, de­ La terminarea adunării, se­ ani gestionară şi încă nu mi-a Cineva ne-a spus că-i plecată
(ca nivel de viată)^ (Sînt con­ m em brilor de partid primiţi re­ prinderi şl pe şantiere, consultă­ Sînt, de asemenea, In curs de putaţii, un mare număr de cretarul organizaţiei de partid fost dat să mă bucur de pre­ la Simeria să facă nişte ana­
constituire şl instruire 4 brigăzi
diţionate şi de crearea în me­ cent cu secretari al comitetului rile periodice ce nu loc dovedesc pentru desfâşuraren propagandei săteni. Au fost dezbătute sar­ din sat, Traian Ghiara, depu­ zenta lor în magazin. Ies la lize. I-o fi analizat cineva...
preocupare (lin parlea organului
diul rural & unor unităţi cu municipal pe tem a: „Calitatea de munlclpaj de partid pentru folo- atclst-ştllnţlfice. cinile ce revin cetăţenilor pri- tatul Cornel Gerge, secretarul pensie şi n o să-i văz... stilul de muncă ? 1
ţia să-l dea publicităţii tn această for­
ÂSTEREÂ LUCEIFARULUI P0 scrise şi publicat pentru prima dată de
mă în care a ?fost găsit printre manu­
Ion Scurtu in 1904.
Pentru cercetătorul avizat, ca şi pen­
tru cititorul anonim acest roman ră-
mine un ilustrativ document al preocu­
părilor din perioada începuturilor lite­
rare ale poetului, fixate sub semnul e-
xaltării romantice din tinereţe, dar şi
un indiciu elocvent al orientării ideolo­
giei social-politice a tinărului înclinat
spre evocarea unor cruciale momente
fecţiunii, dorinţă prefigurată atît de te la o seamă de încleştări singeroase in din istoria neamului său.
arzător în repetata chemare : „Cobori care-şi pierde pentru totdeauna priete­ In înflăcărată perioadă a tinereţii,
in jos, luceafăr blind, / Alunecînd pe-o nul. întors la Cluj, după revoluţie, află spre revoluţia din Transilvania l-au a-
că Poesis murise şi că-l înşelase doar
rază, I Pătrunde-n caâă şi in gind / Şi „Tot mai citesc mă carte, tras cu siguranţă şi numeroasele date,
viaţa-mi luminează ! 9 pentru a-şi putea întreţine tatăl. Deza­ informaţii şi evocări făcute de priete­
De aceea, 15 ianuarie a fiecărui an măgit, el cutreieră Europa şi-n urma an­ nii săi, aflaţi la studii la Viena, in min­
(ziua naşterii lui Eminescu) constituie gajărilor sale conspirative sfîrşeşte prin tea cărora persista viu ecoul faptelor
un „memento" cu rezonanţe miraculoa­ deportarea in Siberia. de arme săvirşite de părinţii şi bunicii
se ce ne învăluie sensibilitatea şi ne în­ Deşi ţi-o ştiu pe dinafară..." Scris la virsta de 19 ani, romanul es­ lor cu 20 de ani in urmă. Probabil, din
toarce gîndul asupra geniului ce-a tur­ te construit pe o schemă tipic romanti­ gura aceloraşi prieteni a auzit Emines­
nat „in formă nouă limbă veche şi-nţe- că, abundînd in episoade de lirism ex­ cu crlmpeie din tragedia lancului ce-şi
leaptă" pentru a da glas simţirii şi cu­ „Ui Eminescu" de Al. Vîahuţă cesiv. purta incă jalea prin ţinuturile Zaran-
getului unui întreg popor insetat de lu­ Ceea ce constituie meritul tinărului dului.
mină şi dreptate. prozator este cutezanţa de a surprinde Sensibilitatea şi intuiţia lui Eminescu
Oriclt de scurt ar fi popasul glndului marea scenă istorică a Transilvaniei din nu puteau rămine indiferente la trage­
asupra marelui Eminescu acum, ca şi in zguduitorul an 1848. Pe lingă scenele dia eroului ce-şi consuma zguduitorul
altă dată, el ne convinge de perenitatea de un fantastic halucinant în care sînt epilog in timpul studiilor sale in capi­
acestei strălucite şi fascinante moşteniri ştiinţă artistică a marelui poet le-a în­ toarcă cu aproximativ 125 de ani in zugrăvite atrocităţile şi masacrele din tala împăratului ce se purtase atît de
literare ancorată adine in eterna com­ credinţat tiparului şi posterităţii, se află urmă, in perioada cînd înaintaşii noştri, acest moment al singelui tnfierbintat, odios şi ingrat cu lancu şi poporul său.
plexitate a vieţii ne artificializate şi-a un uriaş şantier literar şi o titanică trăitori pe aceste meleaguri, erau cu­ Eminescu ne oferă tablouri de o rară
Gîndul poetului a poposit, poate ade­
ttlcurilor sale nebănuite, cristalizate in muncă pusă in slujba gindului şi a cu- prinşi in marile convulsii social-politi- plasticitate din peisajul situat pe sea şi îndelung, asupra celui ce fusese
imagini ce-ţi dau senzaţia tulburătoare vintului „ce exprimă adevărul". Mul­ ce ale anului 1848. Este vorba de ro­ cursul Mureşului, care pentru noi au o Craiul munţilor, iar acum era doar o
a inefabilului: „Nu e carte să înveţi / ţimea corecturilor, a ştersăturilor, a re­ manul „Geniu pustiu" . sporită rezonanţă şi semnificaţie : „As­ umbră ce colinda munţii şi înfiora su­
oate, fără să-şi dea seama, Vlahu-
P sale Ca viaţa s-aibă preţ — f Ci trăieşte, nunţărilor şi reluărilor din manuscrisele fie încadrat ciclului „Naturi catilinare,t , cuns in maluri dormea Mureşul, pe el fletele prin drama întregii naţiuni pe
să
La crearea acestui roman, sortit
ţă generaliza in stihurile
trosnea de căruţe podul de luntri, pe
variantelor care preced forma definitivă
chinuieşte / Şi de toate pătimeşte '[ Şi-ai
care o simboliza şi o trăia atît de pro-
un permanent şi imens act de
a antumelor sînt dovada concludentă a
Nu intimplător criticul Oeorge Căli-
cultură declanşat tfe apariţia operei e­ s-auzi cum iarba creşte9 . / vastului şi complexului laborator încarc Eminescu a lucrat încă din anul 1868, care-l trecui şi eu... De departe se ve­ fitnd şi de mişcător. la sorocul
deau munţii mei natali, uriaşi bătrlni
cind se afla la Bucureşti, continuindu-l
Popasul glndului nostru
minesciene care se-nscria de-a pururi nescu, copleşit de grandoarea şi farme­ apare marele artist. npoi în 1869 şi-n anii următori, după cu frunţile de piatră spărgind nourii şi naşterii marelui Eminescu ne poartă
pe orbita marilor valori naţionale şi cul neasemuit al cintecului eminescian, Imaginea integrală a universului de contactul cu studenţii transilvăneni luminind ţepeni, suri şi slabi asupra aşadar prin destinul său complex şi cu­
universale. Nesfirşitul număr al celor încheia povestea vieţii lui Eminescu in simţire şt gîndire eminesciană se com­ aflaţi la Universitatea din Viena, de la lor". prinzător, prin firele sale multiple şi
ce se apleacă asupra operei lui Emines- termeni de admiraţie fără margini, la pletează cu poeziile postume, cu poeme­ care a aflat numeroase şi interesante Peisajul montan devine insă neguros nebănuite, spre destinul marelui erou
cu — de la cercetătorul specializat şi scara întregii noastre naţiuni: „Ape le dramatice, cu proza artistică şi cu amănunte cu privire la revoluţia din şi aspru, secondind, parcă, starea de spi­ naţional Avram lancu, de la stingerea
meticulos, la anonimul adult însetat de vor seca in albie, şi peste locul îngro­ nenumăratele articole scrise incepind din Transilvania. rit a moţilor care vin sub steagul lui căruia se împlinesc la 10 septembrie
frumos şi-nţelepciune, sau la micul pării sale va răsări pădure sau cetate, perioada studiilor la Viena şi pină in Acţiunea romanului se desfăşoară in lancu. 1972 o sută de ani.
şcolar ce se iniţiază în taina slovelor şi cite o stea va veşteji pe cer in depăr­ ultimii ani de activitate publicistică. Transilvania. Toma Nour, fiul unui Făcind dovada unei înţelepte şi pă­ Sărbătorirea acestui centenar al anu­
recitind cu dulceaţă şi gravitate : — tări, pînă cînd acest pămint să-şi st rin - Dacă, alături de poeziile antume, vtr pietrar din Apuseni, îl cunoaşte la Cluj trunzătoare înţelegeri a caracterului so­ lui 1972 va constitui un nou şi minunat
„Codrule, codruţule ..." — se înmulţeşte gă toate sevele şi să le ridice in ţeava şurile postume au devenit tot mai mul pe tînărul romantic Ion, îndrăgostit de cial şi naţional al revoluţiei din Tran­ prilej de consolidare a sentimentelor de
subţire a altui crin de tăria parfumuri- cunoscute marelui public prin editarc< silvania din 1848, tînărul poet demasca
necontenit sub vraja tulburătoare a şi comentarea lor, proza eminesciană a Sofia, fata unui violoncelist sărac. Sofia dragoste şi admiraţie faţă de trecutul
celui ce-a devenit nepieritor şi strălucit lor sale*. 4 moare, iar Ion pleacă în munţi şi devine in mod necruţător propaganda şovinistă istoric al poporului nostru, de întărire
luceafăr al cuvîntului românesc. O rămas încă destul de îndepărtată de cu­ tribun în rîndurile lăncerilor lui lancu. a grofilor şi a nemeşilor făcută „in nu­ şi creştere a conştiinţei tuturor oameni­
noaşterea largă a publicului cititor.
Izvorilă dintr-o adincă şi neistovită Opera lui Eminescu nu se reduce însă Toma Nour, îndrăgostit şi el de Poesis, mele poporului maghiar, care, bun şi lor muncii din patria noastră socialistă,
Fără a ne propune să analizăm cau­
dragoste pentru tot ceea ce este nobil numai la cele 89 poezii antume, atlt de zele acestei vitregiri a prozei lui Emi sora Sofiei, descoperind legăturile iubi­ blind, cum sînt toate popoarele, pînă-n la temelia căreia stau marile acte de
marginile unde nu le-au ameţit, părea
tei sale cu nişte tineri bogaţi, părăseşte
şi înălţător, poezia lui Eminescu este binecunoscute marelui nostru public. nescu, sau valoarea acestui epos lirico- predestinat să trăiască in pace şi-n fră­ patriotism şi marile jertfe ale înaintaşi­
profund ancorată in marile probleme La rădăcinile „acestui crin şi a parfumu- Clujul, trece pe la casa tatălui său din ţie cu românii lor, atît de mult admirate de marele
ale vieţii omului veşnic însetat de idea­ rilor sale", dincolo de aceste puţine fantastic adeseori, intenţionăm. doar să munţi, apoi pleacă în căutarea lui Ion, Eminescu nu şi-a considerat romanul Eminescu.
atragem atenţia cititorilor asupra unei
aflat în tabăra revoluţionarilor români
lul fericirii, al cunoaşterii şi al per­ poezii pe care înalta şi exigenta con­ proze eminesciene în măsură să ne în­ din Apuseni. lnlîlnindu-l pe Ion, ia par­ finisat şi n-avea nici ve departe inten­ Prof. DUMITRU SUSAN