Page 31 - Drumul_socialismului_1972_01

■WN.—:: SBi.
DRUMUL SOCIALISM ULUI® Nr. 5 294 ® DUMINICA 16 IANUARIE 1972
....................................... I , ------______ , I

NOSTALGIA IERNII Revizii tehnice

pentru

începuse să ningă de di­ ...Erau tare frumoase ierni­ voi duce în sat la mama (la autoturismele
Intr-adevăr, isteţe fete are
Două scrisori - bufetul Expres, din Hunedoa­ mineaţă. Se întunecase şi în­ le acelea, iernile copilăriei! oraş gospodarii se pregătesc „Dacia"
de doi ani şi sînt în stare să
ra. Foc, nu alta. Dar iată ce Isteţele fete că tot ningea. Eram in patt Cu zăpadă multă, îngheţată, înlăture nămeţii cît ai bate
s-a întimplat : silindu-mă să adorm, dar ghi­ de scirţia sub picioare. Sînt din palme, oricît de mari ar Pentru posesorii autoturis­
dul la drumul de-a doua zi,
ani de atunci! Dar şi acum,
docum ent str. Horia, nr. 89, a păşit în pină la şcoală, nu-mi da pa­ dc cind prind să cadă frun­ fi). Mă şi simt alături de ea melor „Dacia", cooperativa
Ioan Viaiconi,
din Haţeg,
numitul local, în ziua de 9 de­ de la Expres ce. Mama intră în casă. Ve­ zele toamnei, abia aştept să pj scăunelul de lingă sobă. meşteşugărească „Mureşul”
Cind vom depăna firele din
se
nise de la grajd, unde
vină iarna, şi zilnic, în fie­
La puţin* zile după insu­ cembrie 1971, orele 10,00, îm­ străduise să închidă bine, pe­ care dimineaţă privesc pe caierul cu amintiri, din ochii execută, prin staţia „Auto-
recţia de la Petrograd, N. D. preună cu un prieten. Au co­ geam să văd dacă nu ninge. ei calzi şi blînzi, două bobiţe service" Deva, revizii teh­
Cocea adresa lui V. I. Lenin, mandat la casă şi au plătit sesizări se află pe aici ? — dicâ şi i-au trimis omului o ste tot, să nu intre frigul. Era Aşa am făcut şi anul trecut, nice, în termen de garanţie,
în numele Asociaţiei interna­ clte o ţuică fiartă. Barmana au mai întrebat oamenii. scrisoare şl mai încărcată de încărcată de omăt. Se scutu­ cind o iarnă întreagă am dus ca de mărgăritar se vor pre­ cu aparatură de specialita­
ţionale pentru informarea pre­ le-a pus ţuica rece. Şi oame­ Culmea 1 LI s-a dat condi­ insulte şi injurii, de data a­ ră, şi-mi zise. dorul zăpezii. Aşa fac şi a­ linge uşor pe obrajii brăzdaţi te modernă. Lucrările sînt
sei muncitoreşti din America, nii au îndrăznit: ca. Dar abia peste cîteva zile ceasta nu numai la adresa lui, — Măi George, mîine tre­ de truda anilor. Voi sorbi bo- efectuate de muncitori cu
Franţa şi Anglia o scrisoare — Nu vă fie cu supărare. avea să-şi dea seama Ioan ci a întregii familii 1 cum. cind e luna lui gerar biţele, voi săruta obrajii dragi, înaltă calificare, speciali­
prin care solicita un ijiterviu. Noi plătirăm vinars cald... Viaiconi de ce au fost atlt de Să recunoaştem, o aseme­ buie să-ţi pui în picioare col- şi zăpada nu vine. Parcă e mi­ şi apoi voi zbughi-o afară in zaţi de Uzina de autoturis­
La 10/23 noiembrie 1917, Le­ Parcă au picurat-o cu ceară „amabile" salariatele. Aveau nea... isteţime în a-şi bale joc ţunii ăi noi. Dacă o ţine aşa, nată de cine ştie cine in ce nămeţii de zăpadă, ca şi a­ me Piteşti.
nin a răspuns: „Către Asocia­ pe barmană. S-a repezit cu... nevoie de adresa consumatori­ de oamenii care îndrăznesc să dimineaţă neaua e de-un ge­ hăuri, ţintuită pe piscuri tunci... Prin această măsură, po­
ţia internaţională pentru in­ insultele şi injuriile pe capul lor pentru a-şi bate joc de ei î critice lipsurile n-am mai vă­ nunche. începu să bată şi inalte. O aştept şi acum ca Oare mi-o fi păstrat mama sesorii de autoturisme „Da­
formarea presei muncitoreşti oamenilor de nu mai nime­ La cîteva zile după această zut. Şeful bufetului „Expres", în anii copilăriei şi adoles­ cia" din Deva pot să efec­
din America, Franţa şl Anglia. reau bieţii uşa să iasă. întîmplare, poştaşul aducea o conducerea T.A.P.L. Hunedoa­ vintu, iar cu colţunii ăia colţunii ?... tueze reviziile tehnice fără
Sînt gata să răspund la între­ Pe clnd s-a mai potolit fo­ scrisoare acasă la Ioan Viai­ ra au datoria să analizeze cu vechi o să-ţi fie frig. cenţei. O chem mereu, îi duc De-ar ninge... să se deplaseze în alte lo­
bările dumneavoastră o dacă-mi cul din gura barma.nei, cei doi coni, expediată de „cineva din toată seriozitatea comportarea Mie imi părea bine că nin­ dorul dar... ea nu vine. De-ar calităţi din judeţ.
daţi o garanţie cu totul for­ clienţi au întrebat de res­ largul ţării care nu-1 va da ui­ barmanei ce era de serviciu ge. Aşteptam de mult. In fie­ veni! O, ce n-aş da pentru GEORGE ASOFIEI
mală şi precisă în primul rînd ponsabil. tării". Ce se întîmplase? Bar- în ziua de 9 decembrie 1971. o clipă de viscol cu zăpadă.
că veţi informa întreaga pre­ — N-avem I Ieşiţi I mann şi casiera bufetului Ex­ Fapta ei nu poate rămine ne­ care dimineaţă mă uitam pe Să simt fulgii cum îmi intră
să muncitorească, adică de a­ — O condică de sugestii şi pres au luat adresa din con- sancţionată. geam, înainte de a mă da jos lă, lucruri casnice. Deva, Cu-
semenea organele de presă de din pat, să văd dacă nu a ve­ in ochi, pe nări, pe gură, cum za Vodă, 7 A, telefon 12273.
tendinţă internaţionalistă, în nit iarna. Acum insă imi fă­ imi biciuiesc obrajii. ★
al doilea rînd că răspunsul ceam planuri şi mă gindeam Poate că, totuşi, azi, miine Pierdut autorizaţie de con­
meu va fi reprodus fără nici Armele va ninge. Nu cred ca şi iarna ducere pod rulant m acara. E-
llbcratâ de Metrdlogla Sibiu
o schimbare, adică dumnea­ cum voi răzbi prin nămeţi pe num ele Şerban Tltu. O de­
voastră aveţi dreptul de a nu pină la drum. Era greu pină aceasta să nu ne aducă măcar Vînd D ada 1100, stare foarte clar nulă.
publica răspunsul meu, dar, ne intilneam cîţiva inşi, că cîteva zile de omăt. Privesc bunft, satul Nftlaţl, nr. 17 Ha­ ★
dâfcă-1 veţi publica, n-aveţi de foc apoi prindeam curaj. înotam zilnic cerul, uneori cu nori ţeg. Vînd casă urgent (2 cam e­
★
dreptul de a schimba nimic alb-plumburii, nori „nehotă- Vlnd urgent convenabil re şl dependinţe) ocupabllă 1-
din textul meu. Cine este res­ La noi, armele de foc au a­ prin zăpadă pină la briu şi Moskvlci 408 stare bunft, Ha­ m edlat, Deva, str. 7 Noiem­
ponsabil aici, la Londra, la părut pe la începutul secolu­ eram tare mindri că am des­ rîţi(t. Poate se vor hotărî to­ ţeg, str. Emlnoscu, 28. brie, 3.
New York şi la Paris, ca re­ lui «1 XV-lea. Intr-o scrisoare chis noi pirtia. Ajungeam la tuşi. Şi va ninge. O zi, două, ★ +
Vlnd casă, Călan, str. 23 Au­
prezentant al "Asociaţiei inter­ trimisă braşovenilor în 1432­ şcoală cu obrajii ca focul şi trei, să fie nămeţii mari, Vlnd casă, încălzire gaze, gust, 22.
naţionale a dumneavoastră ? 1433, Vlad Dracul arăta : „Deci de-un genunche. Atunci mă confort I. De asemenea, m obi­
Lenin". vă rog, ca pe nişte fraţi ai care mai de care ne lăudam
Iată şi răspunsul Jui N. D. mei, pregătiţi-mi o sută de cum ne-am croit drum prin
Cocea prin care acesta se an­ puşti cu toate cele de trebu­ nămeţi.
gaja să se conformeze întru inţă, şi cu arguri, cu săgeţi, Seara, la gura sobei, mamei
totul cerinţelor formulate de cu scuturi, cît veţi putea mai
Lenin. (Se păstrează originalul multe". Mai tîrziu cu zece îi era tare drag să-i citesc CINEMA • RADIO
în Arhivele sovietice): ani, acelaşi domnitor scria poveşti şi poezii. In seara a­
„Cetăţene Lenin. Dau în braşovenilor: „Vă rog dar să ceea i-am citit poezia lui Coş- 16,00 F ilm serial pentru Uneret:
DEVA:
Floarea
cactus
dc
scris garanţia mea personală, ne ajutaţi cu arcuri şi săgeţi buc „Iarna pe uliţă" şi mă („Patria"); Cortul roşu, seriile Dunării; 12,00 De toate pentru Planeta giganţilor;
toţi; 13,00 Radiojurnal. Sport ;
formală şi precisă, că prin şi cu puşti şi să ne daţi şi mîndream spunindu-i că şi I- II („A rta"); SIIYlEltlA: Căpi­ 13,15 M iniaturi Instrum entale în 16,50 Publicitate;
intermediul asociaţiei noastre silitră, ca să ne facem praf". tanul Fiorian („M ureşul"); HU­ interpretarea compozitorilor Gra- 16,55 Campionatele europene de
patinaj artistic. D em onstra­
. Informa toată presa mun­ In Moldova, se cunoaşte noi am înotat şi am făcut NEDOARA : N-am cîntat nicioda­ nados, Casado, Grieg, Krels- ţiile laureaţilor;
tă pentru tata („Slderurglstul") ;
ler; 13,30 O rchestra de muzică
citorească, adică şi organele faptul că în lupta de la Vas­ mătănii prin zăpadă. Sprijiniţl-1 pe şerif („Construc­ populară a Radiotelevlziunli. So­ 19.00 Vetre folclorice: M ehedinţi;
presei muncitoreşti cu ten­ lui (1457) Ştefan cel Mare a­ torul") ; Romanticii („Arta") ; lişti Ileana Constantinescu, Ion 19.20 1001 de seri — Aventurile
celor doi căţel ;
dinţe internaţionaliste şl în vea 20 de tunuri. Făcînd pla­ CALAN: îngerii negri — se­ Cristoreanu şl Florea Cloacă ; 19,30 Telejurnalul de seară;
14.00 Unda veselă; 14,30 La mi­
riile I-II („11 Iunie"); TELIUC:
special această presă. nul bătăliei împotriva oastei Şarada („M inerul"); GHELAR: crofon Lulgl Ionescu, Mie Na- 20.00 R eportajul săptăm lm li;
Cortul roşu, seriile I-II („Mi­ kao şl Dallda; 15,00 Buletin de 20.20 Film artistic : Bancnota de
La fel, dau garanţia mea turceşti condusă de Soliman nerul") ; PETROŞANI : Oli- ştiri; 15,05 Concert de muzică un milion de lire sterline.
că răspunsul dumneavoastră (120 000 de oameni, din care ver, seriile I—II („7 Noiem­ populară cu: Ioana Cristea, Fe- Cu G regory Peck, Ronald
Squire, Joyce G reufell;
va ff reprodus fără nici o făceau parte şi ostaşii lui La- brie") ; Bătălia de pe Neret- liclan Fârcaşu şl Stanclu Si- 21.50 Alo, Sofia. Em isiune reali­
schimbare şi că, dacă cumva iotă, faţă de numai 40 000 de va, seriile I-II („Republica"); LU- m lon; 15,30 Recital de operetă zată In colaborare cu te-
Ion Dacian şi Hllde Gueden ;
ţările aliate vor voi să facă moldoveni), Ştefan a hotărît PENI: Simon Bollvar („Cultu­ 16.00 Estrada dum inicală; 17,00 levlzlunile rom ănă şl bul­
ral") ; Ccaikovski, seriile I—II
gară;
tăieturi, se va refuza să se chiar şi numărul de lovituri („M uncitoresc"); LONEA: Start Serial radiofonic pentru tinerii 22.50 Telejurnalul de noapte.
publice interviurile pe care la m oştenire („M inerul"); ANI- ascultători. „Caterina Varga", de
8-lea
Vlaicu Blrna (Episodul II); 19,00
N'OASA: Al
(„Muncito­
veţi binevoi să-mi daţi. de fiecare tun : şapte. Cronica resc"); PAROŞENI: Mexic ’70 Radiojurnal; 20,00 Tableta de LUNI 17 IANUARIE
La Petrograd eu mă ţin tot notează că tirul a fost atît de („Energia"); PETRILA: Parada seară de George Ivaşcu; 20,40 ’ K
timpul la dispoziţia dumnea­ „năpraznic" Incit, „ienicerii se circului („M uncitoresc"); VUL­ M eridiane melodii; 22,00 Radio­ 16,00­17,00 Lecţii pentru luorftto-
voastră şi mă consider pe de­ aruncau cu faţa Ia pămînt". CAN: Omul orchestră („Mun­ jurnal. Buletin meteorologic ; rli din ag ricu ltu ră;
22,10 Panoram ic sportiv;
citoresc");
22,30
URICANI: îngerii
plin responsabil, la Paris ce- negri, seriile I-H („7 Noiem­ Aplauze pentru Josephlne Ba­ 18,00 Ecranul — Emisiune de
Inform aţie şl critică cine­
tăţeana T. Daniel, strada Bas- brie"); BARBATENI: Cîntecele ker şl Glcâ Petrescu; 22,50 Mo­ m atografică;
sano 54, la Washington cetă­ m ării („6 A ugust"); ORAŞTIE: m ent poetic. De dragoste. Emi­ 18.30 Aplauze pentru rom ănl;
ţeanul Couch£, Newstreet B.23, Vmăforeşfi Tick... Tlck... Tick... („Flacăra"); nesciene; 28,00 Muzică de dans; 18.50 Stop-cadru; 3
19,15 Publicitate;
GEOAGIU-BAI: Fantasm e; HA­
24.00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00
şi la Londra E. Nelfort, Hote­ ŢEG: Prim ul curier („Popular"); Estrada nocturnă. 19,20 1001 de seri — Avânturile
lul Statelor Unite. N. D. Co­ Orologli rare în colecţia ceasornicarului Rudolf Fogel, din Deva. BRAD: Cum am declanşat al celor doi căţel;
cea'*. • In flecare an, vtn&torii din II- lea război mondial, seriile 19.30 Telejurnalul de seară;
ţara noastră consumă peste şap­ I—II („Steaua roşie"); GURA- DUMINICA 16 IANUARIE 20,10 Roman foileton : Davld
te milioane cartuşe de vlnătoare. BARZA : Steaua fără nume Copperfleld (V);
N um ărul pieselor îm puşcate este („Minerul"). 8,15 Gim nastica pentru toţi; 21,00 Program ul făuririi conşti­
Î N A I N T E d e d r u m pentru o piesă. Dar n-am auzit 8,30 Cravatele roşii; ente a viitorului. Politica
estim at cu -aproximaţie la 2,5 m i­
Deci, cam trei cartuşe
lioane.
pină acum un vînfttor să nu spu­ PROGRAMUL I: 6,00 Buletin 10.00 Viaţa satului; externă a României, o po­
nă că şi-a doborît vlnatul de la de ştiri; 6,05 Concertul dim ineţii; 11,10 Să înţelegem muzica. Ci­ litică pătrunsă de spiritul
Ancorată în cabluri de oţel peste 1 200 de constructori de constructori „ sînt plecaţi deja prim ul foc... 7.00 Radiojurnal ; 7,45 A vanpre­ clu de educaţie muzicală concepţiei m aterialist-dia­
suspendate între cer şi pă- la energomontaj au rămas Ia la Rovinari, alţii s-au oprit în • Pescarii sportivi din întreaga m ieră cotidiană; 8,00 Sum arul prezentat de dirijorul Leo- lectice a partidului şl sta­
mint, Termocentrala de la Min­ Mintia numai 200, dar şl a­ satele de pe malurile rîului ţară lasă anual, în bălţi, lacuri presei ; 8,08 Ilustrate muzicale; n&rd B ernateln; tului n o stru ;
9.00 Ora satului;
10,30 Parada
tia arde în cazane gigant pă­ ceştia sînt pe picior de ple­ Someş, să dureze şi acolo ce­ şl rîurl aproxim ativ 10 milioane cîntecului cu Doina Badea» Ana 12.00 De strajă patriei; ÎI,35 Steaua fără num e;
duri milenare. .Şi din copa- care. Funcţionarii care îi în­ tăţi de lumină. Curîrtd, foarte de clrlige. Altă răzbunare peştii ştefok şl Masslmo R anleri; 11,00 12,30 Emisiune în limba m aghia­ 22,35 Din ţările socialiste — R.P.
n-au...
cii-cărbune aprinşi se adună soţesc întocmesc situaţii şi curînd, funcţionarii vor scrie Buletin de ştiri; 11,05 Intîlnirc ră; Ungară — M lskotc;
cu medodia populară şl interpre­
lumina stelelor ce au strălu­ statistici, fac socoteli, încheie şi aceste localităţi în cărţile o Oraşele Bucureşti-Braslila ar tul preferat; 11,50 Cotele apelor 14.00 Postm erldlan j 22,80 Telejurnalul de noapte.
prln-
putea fi legate între ele
cit cîndva, care apoi spălată cărţi de muncă şi expediază lor de muncă I tr-un fir dacă s-ar Înnoda cap la
în aburul născut din apa Mu­ corespondenţe. In multe din Tuturor le urăm acum, îna­ cap toate firele de nylon folosite
reşului este trimisă prin fire cărţile de muncă ale con­ inte de drum, să culeagă într-un an de către pescarii spor­
de oţel spre localităţile ţării. structorilor, unde sînt trecute aceleaşi succese. Gîndurile tivi din ţara noastră.
îndrăgostiţi de termocentra­ localităţi cu renume : Doiceşti, noastre de respect şi de re­ • Intr-un an, magazinele
lă. îi iubim şi pe ziditorii ce­ Brazi, Borzeşti, Iernut, Luduş, cunoştinţă vor fi mereu vii, A.G.V.P.S. desfac m ărfuri în va­
tăţii de lumină. Şi ne pare funcţionarii au mai scris si asemeni luminii ce aleargă loare de cca. 28 milioane lei. Dacă
presupunem o medie de num ai
rău că ne părăsesc. Din cei Mintia-Deva. O parte dintre de la Mintia, spre ţară, pe 100 lei pentru flecare cum părătu­
liniile aeriene de oţel. ră pe care o fac vlnâtorll sau
Drum bun şi la bună vede­ pescarii sportivi, reiese că anual
au loc cca. 280 000 dc... discuţii în
re, copil ai lui Prometeu. sinul familiilor acestora.
Discuţiile nu sînt chiar „vlnâ- La I.P.B. Deva, curba accidentelor de munca
N. PANAITESOU toreştl".
V I O A R A să o facem să descreascâ în continuare!
Prima vioară, In înţelesul Antonio Stradivarius, din
de azi, a fost confecţionată în' Cremona, a realizat prima In afară de aceasta contac­ nulască utilaje pentru care
Italia în secolul XVI. Inven­ vioară pe cind avea 13 ani şi C onducătorii produefiei tul nefăcîndu-se bine între­ nu sînt calificate. Se cunosc
tatorul este considerat Gaspa- era ucenic în atelierul lui Nic- ruperea curentului poate o­ astfel de cazuri Ia tensiona­
ro Duiffoprugara, originar din colo Amati. Ultima vioară, au obligajii sporite pe linia pri un utilaj într-o poziţie rea cu presele Max-Paul, la
Bologna. La sfîrşitul secolului Stradivarius a confecţionat-o care periclitează pe cei din manipularea grinzilor rulan­
trecut au fost identificate în 1737, cind avea 93 de ani. jur. te (în atelierul de armături).
cinci viori aparţinlnd lui Duif­ Din cele aproape 3 000 de protecţiei muncii Se mai folosesc la vibra­ Gei care încuviinţează şl cei
foprugara. Cea mai veche, din viori construite de către a­ rea betonului în tipare vi­ ce fac astfel de manevre se
1 510, a fost executată pentru cesta, se cunosc azi 1 000. bratoare de tipar fără acce­ expun la amenzi şl expun
regele francez Francisc I, ale Un alt mare lutier a fost Şefii de secţie şi de ate­ utilizarea dispozitivelor de soriile protectoare împotri­ pericolului viaţa altor tova­
cărui coroană şi iniţiale sînt Giuseppe Guarneri. O vioară lier, mecanicii şefi de secţie, protecţie la organele de ma­ răşi de muncă.
desenate pe spatele viorii. construită de acesta a nime­ maiştrii şi şefii de echipă şini în mişcare — ca vibra­ va electrocutării. E bine ca O primă condiţie ca mun­
Tot din această serie, una din rit din întîmplare în mîinile din întreprinderea de prefa­ toarele de tipar, oprirea ac­ muncitorii oare lucrează cu citorul să cunoască normele
viori poartă un desen repre- lui Paganini. Vioara se păs­ bricate din beton Deva — ca cesului persoanelor neauto­ aceste utilaje să ştie pe care trebuie să le res­
de altfel din oricare altă între­
zentind-o pe Madona cu prun­ trează la primăria oraşului prindere — sînt conducători rizate Ia instalaţii cu folo­ că se expun unui pericol pecte pentru a fl ferit de
cul, aparţinînd lui Leonardo Genova. De cîte ori oraşul sire nesupravegheată, cum mare datorat neglijenţei sau
S.U.A. La centrul naval de cercetare şl exploatare subacva­ direcţi ai procesului de pro­ sînt posturile trafo, tablouri­ accident e ca el să fie in­
tică dLn San Dicgo, , a fost realizat un subm arin care prin inter­ da Vinci. O vioară datînd din găzduieşte un violonist de ducţie. Obligaţiile lor de a le de comandă, cade, de ase­ comodităţii. struit temeinic şl la timp. In
mediul unei căngi speciale poate culege diferite obiecte de pe fun­ 1 517 are drept ornament ca­ seamă, acesta este invitat să asigura ca munca să se des­ menea, în sarcina conducăto­ Normele de protecţia şi depozitul de produse finite
dul oceanului. Acesta este prim ul subm arin din lum e care are bo­ pul lui Duiffoprugara, cu bar- cînte la vioara legală de cele făşoare fără pericol de acci­ rilor producţiei. tehnica securităţii muncii In­ prefabricate nu întotdeauna
tul din sticlă. bişon şi jabou. două nume celebre : Paganini dente sînt sporite. Pentru a­ Ei trebuie să se mai îngri­ terzic cu desăvîrşire ca per­ se face acest lucru temeinic
In fotografie : In 'timpul veri flcărllor noului subm arin. şi Guarneri. ceasta el trebuie să vegheze jească de s soanele neautorizate să mî- şi Ia timp.
fn permanenţă la respectarea — reducerea sub limitele
cu stricteţe a normelor de admisei a efectelor zgomote­
„BUCUREŞTiUL ANULUI 2000" tehnica securităţii muncii ori lor, vibraţiilor, radiaţiilor ca­ Tovarăşi m uncitori!
lorice ;
de cîte ori:
— se efectuează
lucrări
— existenţa
Iluminatului
speciale sau la mare Înălţi­ de siguranţă pentru cazuri Utilizarea unor scule 9 îndepărtarea, avarierea
me ; de avarie sau evacuare ; care nu corespund normelor sau omiterea montării dispo­
Bucureşliul zilelor noastre le şi imaginaţia urbanistică au Âlergînd pe autostradă, in­ şi de recreere — întreaga por­ — se folosesc tehnologii — depozitarea şi stivuirea de tehnica securităţii mun­ zitivelor de protecţie pe a-
se înscrie cu personalitatea sa prefigurat astfel proiectul unei trăm în Bucureşti, aproape pe ţiune a rîului Colentlna, de la sau substanţe noi ; corectă a materiei prime, a cii ; gregâte, maşini, utilaje şl in­
în rîndul marilor oraşe ale îndrăzneţe schiţe de sistema­ neaşteptate. Oraşul se înalţă Buftea pînă la Cernica este — se lucrează ou instalaţii produselor finite, semifabri­ 9 Folosirea necorespunză­ stalaţii ;
lumii, fremătînd de o viaţă in­ tizare a Bucureştilor generaţi­ masiv, ca o cetate de beton. acoperită cu întinse oglinzi de de sudură ori cu lămpi de catelor şi ambalajelor ; toare sau neîntreţinerea în ,61 Nefoloslrea dispozitive­
tensă, îndrăgit de locuitorii ilor viitoare, proiect care a A rămas acelaşi ca întindere, apă, mărginite pe ambele ma­ benzină, cu instalaţii meca­ — semnalizarea şi averti­ bune condiţii a utilajelor, a- lor şi echipamentului cb i
săi, admirat de numeroşii vi­ fost supus unei ample anali­ dar a crescut în înălţime. E- luri de parcuri, baze sportive, nice de orice fel» cu reci- zarea despre locurile de paraturll, sculelor, dispoziti­ protecţie şl de lucru prevă­
zitatori. Monumentelor împo­ ze a comisiilor de deputaţi, a dificil maiestuoase, clădiri Înal­ dotări de odihnă şi turism. pienţj sau cu conducte în muncă periculoase. velor sau verificatoarelor, zute în norme şi normative.
vărate de vreme păstrate fără cetăţenilor oraşului. Acestui te cu 25-30 de etaje străjuiesc Dezvoltarea oraşului impune care circulă fluide sub pre­ In sfirşit, tot conducători­ precum şi solicitarea acesto­ Toate acestea sînt fapte care
ostentaţie, bucureştenil le a­ proiect, bucureştenii i-au adus, bulevarde, conturează pieţe: extinderea traseelor generale siune (ciment, apă, abur, aer lor direcţi ai producţiei ară­ vă expun, pe dumneavoastră
daugă altele, în viziunea arhi- prin sugestiile şi propunerile monumente "înconjurate de de circulaţie şl a legăturilor comprimat etc.). taţi mai sus le revine sarci­ ra în procesele tehnologice şi pe alţii la accidente. Iar
tacturii contemporane româ­ formulate, peste 3 000 de îm­ grădini, fîntîni cu jeturi în­ dintre zonele de locuit şi lo­ Aceşti conducători ai pro­ na de a declara şi cerceta peste limitele de folosinţă la constatarea lor atrag după
admise ;
neşti*. bunătăţiri. spumate, magazine cu firme curile de muncă, în scopul ducţiei trebuie să se îngri­ cauzele accidentelor de mun­ sine amenzi. Evitaţi 9ă că­
Ansamblurile de locuinţe Cum va arăta oraşul atunci colorate îneîntă privirile. A­ reducerii la maximum a dis­ jească cu toată răspunderea că, de a acorda, în confor­ 61 Ungerea, reglarea, veri­ deţi în astfel de greşeli şl
co-şi profilează siluetele zvel­ cind schiţele, machetele vor nimaţia străzilor conferă ima­ tanţelor de transport, realiza­ ca agregatele, maşinile, uti­ mitate cu legislaţia în vi­ ficarea agregatelor, maşini­ veţi fi feriţi de multe situa­
te, noile fabrici şi uzine, con­ deveni realitate palpabilă ? ginea de centru politic, admi­ rea de pasaje rutiere denive­ lajele, instalaţiile şi dispozi­ goare, echipamentul de pro­ lor, instalaţiilor şi utilajelor ţii neplăcute sau chiar tra­
cepute în spiritul cerinţelor Iată-ne călători, pe autostra­ nistrativ, social-cultural, uni­ late, construirea canalului na­ tivele de protecţia muncii să tecţie, de a efectua la timp în timpul funcţionării; gice.
unei industrii puternic dezvol­ da dintre Carpaţi şi Dunăre, versitar şi artistic al ţârii. Dar vigabil Bucureşti—Dunăre, dez­ fie in permanenţă gata de şi corespunzător instructaje­
tate, impunătoarele edificii so- străbătînd cîmpia verde, la o­ oraşul este în acelaşi timp şi voltarea navigaţiei pe lacuri­ a fi puse în funcţiune fără le de proiecţia muncii.
cial-culturale, bulevardele mo­ rizontul căreia se zăreşte un un mare centru economic. Se­ le Capitalei. O substanţială îm­ pericol de accident. E bine să se ştie că nc- Prevederi ce trebuie respectate
derne, marile parcuri şi gră­ oraş. Să fie oare Capitala? Un colul 21 marchează în peisajul bunătăţire cunoaşte transpor­ Montarea, exploatarea, în­ conformarea ia toate acestea
dini dau Bucureştiului de azi panou mare ne lămureşte: bucureştean o viguroasă dez­ tul în comun, bazat pe o re­ treţinerea şi repararea corec­ atrage după sine pericolul
ui plus de atractivitate, ofe­ Buftea — 15 km. Este una din voltare a industriilor de e ţea de metro de mare capaci­ tă a echipamentelor şi insta­ dc accident, iar la constata­ de m uncitorii din seefia de
ră imaginea unei metropole în localităţile satelit ale Bucureş- lectronicâ, electrotehnică, me­ tate şl viteză în subteran, de laţiilor electrice trebuie, de rea deficienţelor, vinovaţii
plin proces de modernizare. liului, aşezare ultramodernă, canică fină, optică, aparate dc tramvaie şl autobuze la su­ asemenea, urmărite cu aten­ sint sancţionaţi cu amenzi fabricare a grinzilor
înfăptuirile urbanistice ale o mică stea în galaxia urbană, măsură, maşini de calcul, bu­ prafaţă. ţie de conducătorii produc­ între 300 si 1 000 lei, ceea
ultimelor decenii au darul de concepută într-un sistem pre­ nuri de larg consum. ...Imaginea acestui oraş al ţiei. ce, desigur, nu doreşte ni­
n inspira edililor altele, mai orăşenesc, în care au fost In­ Cei aproape 2,5 milioane do viitorului pare îndepărtată. Obligarea muncitorilor la meni. cu seefiune T
Vndr.^Hieţe, mai pline de ima- cluse Urzicenl, Olteniţa, Giur­ locuitori al Bucureştiului din Dar ea este mult mai aproa­
girfaţie şi optimism. Aşa s-a giu, Alexandria, Brăneşti, Vi­ anul 2 000 beneficiază de lo­ pe de noi. Contururile sale au După ungerea tiparului e de un muncitor Instruit spe­
născut imaginea Bucureştiului dele. Unităţile acestui sistem curi moderne de muncă, judi­ început a fi trasate încă din interzis a mai circula pe el. cial, care va executa numai
în perspectiva următorilor 30 urban cuprind fiecare o popu­ cios amplasate pe întreg teri­ acest an. Bucureştenil salută C îteva practici nepermise Pericol de alunecare. această operaţie.
de ani, la dimensiunile epocii laţie de pînă la 150 000 de lo­ toriul oraşului, de locuinţe soluţiile îndrăzneţe care vor
pe care o trăim. Peisajul a­ cuitori. Artere de circulaţie confortabile, cu un indicatoi face din bătrînul oraş o mo­ observate la I.P.B. Deva Introducerea corzilor va fi Vibratorul nu se introduce
cestui oraş al viitorului este rapidă şi linii de cale ferată, de 14-15 mp suprafaţă a în­ dernă metropolă, demnă de dirijată de şeful de echipă. în zona corzilor.
rodul gîndirii a mii de arhi­ canalele navigabile Cernica — căperilor pe locuitor, cores­ epoca socialismului biruitor. In timpul tensionării oţe­ In timpul tăierii corzilor
tecţi, ingineri constructori, to- Mostiştea — Dunăre şi Mos- punzător principiului : „Fami­ Cu braţul şi cu mintea lor, ei Din grabă, din neglijenţă la prizele de curent direct lului, se interzice circulaţia nu se vii circula Ia capete­
pografi, statisticieni, econo­ liştea — Ialomiţa — Şiret a­ lia şl apartamentul, persoana modelează acum personalita­ sau din comoditate % unii e­ prin cablu, fără a folosi şte- în zonă. le liniei unde corzile sini
mişti, sociologi, medici — ei sigură legături nemijlocite în­ şi camera", de teatre, cinema­ tea de mîine a Capitalei pa­ lectricieni sau chiar munci­ cnere. Modul acesta de ra­ Manipularea şi montarea fretate. Pericolul de accidenţ
înşişi locuitori ai Capitalei. tre aceste oraşe-satelit cu me­ tografe, magazine universale, triei. tori cu altă calificară fac ra­ cordare prezinlă pericol de furtunelor de alimentare, a se menţine pe o rază de 10
In mai bine do un milion de tropola şi cu alte localităţi restaurante, pieţe moderne. O­ cordări de aparate şi utilaje accident prin electrocutare. vibratoarelor cu aer se face m.
ore de muncă asiduă, studii­ ale ţării. raşul are întinse spaţii verzi MIRCEA BUMBAC
i