Page 34 - Drumul_socialismului_1972_01

i m ■■ w z x m s e trz m z m v s n
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 295 O MARŢI 18 IANUARIE 1972

şi zeci de strigături, care de pect numele unui venerabil
BOGAT PROGRAM Cine-a fost ia căluser...' care mai pline de înţelesuri, tăţii cultural-artistice de ma­
dascăl şi animator al activi­
dar parcă una le întrece pe
Plopi. Notăm ca un element
Spectacolul de la Plopi a alături de „veteranii" mai toate, pentru adevărul pe ca- să, Aurel Cerbiceanu din
re-l exprimă:
„Cine-o fost
OE EMANCIPARE A SAT constituit o adevărată reve­ multor concursuri locale sau la căluşerf Poate juca pe cu totul inedit ceea ce nu
spectatori
republicane — căluşarii din
laţie, atit pentru
ne-a fost dat să vedem pînă
tăner..."
cit şi pentru juriul festivalu­
Boşorod, Tirsa, Sxnpetru sau
acum — la Plopi căluşarul
Consemnăm cu acest prilej
lui. Afirmaţia se susţine, fn Ginţaga. Merită, de aseme­ complexitatea jocului şi teh­ se joacă de către toţi băieţii
Comuna Rapoltu Mare dis­ — spunea Ioan Filip, prima­ primul rind, printr-o semni­ nea, să fie relevate interesul nica, aproape desăvîrşită, a şi fetele care urmează cursu­
pune de o putere economică rul comunei. După ce am ve­ ficativă statistică — 15 for­ şi preocuparea organelor lo­ căluşarilor tineri din Tirsa, rile şcolii din localitate.
ce-i permite să aspire la un nit de la conferinţa pe ţară Bogăţia de idei a cuvîntărli Intelectualilor Ia. viata cultu­ maţii de căluşari, 140 de in­ cale, cadrelor didactice şi acurateţea şi omogenitatea După consemnarea acestei
loc fruntaş între comunele am stat de vorbă cu foarte secretarului general al parti­ rală şi educativă a sătenilor, terpreţi şi peste 250 de spec­ activiştilor culturali pentru celor de la Ginţaga, specta­ faze zonale, care a pus in
din judeţ — a obţinut anul mulţi oameni despre sarcini­ dului, tovarăşul Ni c o la e reuşita acestor acţiuni reali- tatori. Au venit aici cele mai prezentarea masivă, in festi­ culozitatea dansatorilor copii valoare zestrea căluşcreasră
trecut recolte de cereale din­ le ce ne revin. Ei sînt con­ Ceauşescu, rostită la prima zîndu-se desigur prin partici­ reprezentative echipe din Ţa­ val, a unui însemnat număr de la Boşorod, din rîndul că­ a Ţării Haţegului, sîntem în­
tre cele mai mari la hectar, vinşi că e nevoie s& muncim Conferinţă pe ţară a secreta­ parea activă a tuturor locui­ ra Haţegului, intr-un impre­ de formaţii din cuprinsul a­ rora s-a detaşat vătaful Cor­ dreptăţiţi să aşteptăm o afir­
o mare producţie de cartofi, mai mult, că încă n-am făcut rilor comitetelor de partid şi torilor comunei. sionant convoi al datinilor şi celeiaşi comune. De la Bo­ nel Corobea, eleganţa de ba­ mare plenară a căluşarului în
iar zootehnia şi legumicultu­ destul pentru a dovedi că pă- Un loc aparte In cadrul dez­ obiceiurilor de pe aceste me­ şorod, de pildă, au coborit lerini a feciorilor din Baru, cadrul viitoarelor manifestări
ra au aici condiţii optime de mîntul poate fi mai produc­ preşedinţilor comitetelor exe­ baterilor l-a ocupat angaja­ leaguri. Fiecare a adus cu patru echipe, în frunte cu autenticitatea copiilor şi ma­ artistice.
dezvoltare. Conferinţa pe ta­ tiv. Răspunderea pe care ne-o cutive ale consiliilor populare mentul comuniştilor — luat în sine o notă de specific şi o- primarul Ieronim Grecu, de turilor din Sarmizegetusa.
ră a secretarilor comitetelor asumăm ne face fiecăruia o comunale a fost firul roşu ce numele tuturor cetăţenilor — riginalitate, un plus de băr­ la Bretea Română tot patru, în sfîrşit, amintim cu res­ CONSTAND1N CLEMENTE
comunale de partid şi prima­ parte consistentă din sarcini­ a dominat amplele dezbateri de a răspunde cu cinste che­ băţie şi dorinţă de afirmare. cite două de la Sarmizege-
rilor a stabilit puteri şi răs­ le programului pe care ni-1 ce au avut loc cu ocazia adu­ mării Comitetului de partid şi Se cuvin cuvinte de laudă tusa şi Riu de Mori.
punderi depline organului de propunem. Trebuie să pornim nării activului de partid din Consiliului popular al comunei entuziaştilor dansatori — ti­ Am urmărit la Plopi o ma­
partid şi de stat din comună de la început la treabă. Zile­ comuna Sălaşu de Sus. Au lu­ Unirea, judeţul Ialomiţa, în neri şi vîrstnici —, activişti­ re varietate de „figuri11 şi Eleganţă şi vigoare
pentru tot ceea ce se petrece le acestea permit unele ac­ at cuvlntul un mare număr de vederea asigurării fondului lor culturali care au pus pen­ „ponturi" căluşereşti, datora­
pe raza sa, în vederea ridi­ ţiuni pregătitoare în agricul­ comunişti, deputaţi, preşedinţi centralizat al statului cu pro­ tru prima oară in scena unei te mai ales echipelor din „De multă vreme nu s-a „ponturilor" in variantele (te
cării potenţialului ei econo­ tură şi zootehnie. Va trebui al cooperativelor agricole de duse agroalimentare. întreceri de o asemenea an­ Tirsa, Ginţaga, Boşorod, Vîl- mai văzut un asemenea pro­ „căluşar“ şi „română" ale
mic şi edilitar. să ne mobilizăm chiar de a­ producţie, brigadieri, cadre di­ vergură acest joc popular de cele şi Sar mize getusa, o di­ gram la Vălişoarau, afirmau formaţiilor amintite au evi­
Adunarea activului de cum la realizarea lucrărilor dactice, ingineri agronomi, „Ne angajăm să livrăm sta­ o tulburătoare frumuseţe. A­ versitate de instrumente de spectatorii prezenţi duminică denţiat o bogăţie neîntrecu­
partid din Rapoltu Mare a de îmbunătăţiri funciare, de alţi oameni cu funcţii de răs­ tului, în acest an, 250 porci mintim aici echipele de la acompaniament, de la vioară la faza zonală a Festivalului tă a folclorului coregrafic
avut în vedere toate aceste curăţire a păşunilor. pundere de pe raza comunei. graşi, nsigurînd, în acelaşi Unciuc şi Rîu de Mori, care pină la fluier şi taragot, că­ căluşarului. Veniţi din loca­ specific Văii Mureşului.
elemente atunci cînd a alcă­ Din cuvintele rostite, din an­ timp, condiţii pentru ca în a­ au adus cu ele aerul tare măşi cusute cu amici, in şire litate şi satele din jur, aceş­
tuit şi dezbătut programul de Am răspuns chemării co­ gajamentele asumate s-a des­ nul viitor să putem livra sta­ al Retezatului, pe cele din sau motive florale, „prim- tia au avut prilejul să urmă­ Gazdele au fost reprezen­
dezvoltare a comunei. Avînd munei Unirea, din judeţul prins cu claritate hotărîrea tului cel puţin doi porci graşi vatra Ulpiei Traiana sau de burin multicolore, zdrăncane rească evoluţia unor talenta­ tate de căluşarii din Dealu
un pronunţat caracter de lu­ Ialomiţa, de a spori contri­ comuniştilor, a tuturor cetăţe- de fiecare familie. Tot în a­ pe cursul cînd învolburat, şi bîte frumos împodobite... te cete de căluşari prezente, Mare, care au oferit o varie­
cru, adunarea a scos în evi­ buţia noastră la fondul de cest an vom livra statului 500 cînd domol al Streiului, de S-au rostit aici, precedind poate ca niciodată, intr-un tate — fără bită — specifică
denţă nenumărate căi pe ca­ bovine, dintre care 420 tineret la Baru şi Bretea Română, sau însoţind „figurile", zeci număr atît de mare şi o ţi­ zonei.
re sc poate -persevera pentru bovin şi 80 bovine adulte. In nută impecabilă. Cînd prezentatoarea pro­
transpunerea în fapt a aces­ ADUNĂRI ALE ACTIVULUI DE PARTID total vor fl livrate de către gramului a anunţat că in
tui program. comuna noastră 175 tone de Comuna Certej a fost re­ continuare îşi vor face apa­
Economia comunei va tre­ DE LA COMUNE carne, 300 hl lapte, 500 miei, prezentată de echipele din riţia formaţiile de căluşari
bui să realizeze în viitor spo­ 105 000 bucăţi ouă, 6 000 kg Nojag şi Vărmaga (copii şi din Boiu şi Musariu, in sală
ruri mari la producţia cerea­ lînă, lapte de oaie, păsări, car­ tineri). S-au desprins, evident,
lieră, legumicolă şi zootehni­ produse agroalimentare al nilor din satele comunei de a ne de oaie, fructe şi alte pro­ printr-o notă aparte în exe­ s-a lăsat o linişte deplină.
că. Adunarea a dezbătut mă­ statului. Trebuie să facem pe da viaţă îndemnurilor şi in­ duse. cuţie, tinerii din Vărmaga, Vătafii Artenie Homorodean
suri concrete de redare a u­ toată lumea să înţeleagă că dicaţiilor făcute de secretarul In înfăptuirea acestui anga­ dansatori de perspectivă, a- (Boiu) şi Ioan Lupu (Musariu)
nor terenuri agriculturii (prin contractarea de animale sau general ai partidului pentru jament ne bizuim pe adîncul vind in repertoriu şi frumoa­ s-au întrecut pe ei înşişi.
combaterea eroziunilor, dese­ alte produse cu statul e a- întărirea economică a satelor, spirit patriotic, pe devotamen­ se strigături. Am urmărit cu Prin precizia şi vigoarea tie
cări* şi fertilizări), căile de vnntajoasă şi e, totodată, un valorificarea tot mal deplină a tul şi hărnicia sătenilor noş­ multă atenţie vătaful călu­ care au dat dovadă aceşu
extindere a acordului global, răspuns patriotic la grija pe bogatelor rezerve de care tri, pe experienţa lor înde­ şarilor din Bîrsău, Avram doi bărbaţi, trecuţi de 40 de
măsurile de dezvoltare a sec­ care statul o poartă popu­ dispun satele, de a le gospo­ lungată în creşterea şl îngră- Neagu, în vîrstă de 40 de ani, ani, au stîrnit admiraţia tu­
torului zootehnic etc. laţiei de la sate“. dări mai bine, a le înfrumu­ şarea animalelor' — se spune care a ineîntat prin perfec­
Locuitorii comunei îşi pro­ Răspunderile organelor co­ seţa continuu. în răspunsul la chemare. ţiunea in execuţie a figurilor turor, fiind puţin probabil
pun, printre altele, să obţină munale de'partid şi de stat Cum e şi firesc, agricultura In întărirea acestor argu­ de joc, prin marea lor va­ să-i întreacă cineva în judeţ.
în 1972 o producţie de legu­ au fost concretizate clar, în este cea spre care se cer în­ mente au luat cuvîntul ma! rietate. Alături de ei, restul dansa­
me de 1 111 tone pentru toa­ cîteva coordonate, în Rezolu­ dreptate eforturile şi atenţia. mulţi comunişti. O agreabilă impresie au lă­ torilor, fiecare în felul său
te sezoanele, să refacă siste­ ţia Conferinţei pe ţară a se­ Comitetului comunal de partid, — Vedem cu ochii noştri sat căluşarii copii din Ra­ un maestru, au reliefat preg­
mele de irigaţii pe o suprafa­ cretarilor comitetelor comu­ consiliului popular, specialişti­ sprijinul multilateral pe care poltu Mare, instruiţi cu mul­
ţă de 133 hectare, să dea o nale de partid şi preşedinţi­ lor, membrilor cooperatori le partidul îl acordă agriculturii tă pricepere de prof. Salvi- nant eleganţa şi vigoarea a­
producţie de lapte de 315 000 lor consiliilor populare comu­ revin sarcini multiple în ac­ noastre socialiste, îmbunătăţi­ na Frăţilă. Nu s-au lăsat mai cestui joc care in judeţul
litri şi o mare producţie de nale. Una dintre ele e aceea ţiunea de sporire a producţiei rii condiţiilor de viaţă ale prejos nici elevii Şcolii ge­ nostru cunoaşte o largă cir­
carne, sporind la 1 060 numă­ de a mobiliza la realizarea agricole şi animaliere, în mai cooperatorilor — arăta Andrei nerale din Foit, care au ofe­ culaţie şi o popularitate deo­
rul bovinelor în sectorul co­ programelor de emancipare a buna folosire a pămîntului, Stan, preşedintele C.A.P. Să­ rit o copie fidelă a stilului sebită.
operatist şi la 000 în cel in­ satelor toate forţele din co­ pentru ca nici o palmă de pă- laşu de Jos. De aceea şi nouă de joc căluşeresc din Boiu.
dividual. Programul edilitar mună. In comuna Rapoltu mînt să nu rămînă în afara Execuţia, cît şi multitudinea VASILE CHEVEREŞAN
ne revine datoria de a răs­
şi gospodăresc se anunţă de Mare activează un număr circuitului agricol, să nu ră­ punde cu cinste grijii partidu­
asemenea foarte bogat, cu- mare de intelectuali, cadre mînă neproductivă. La cultu­ lui. Ne angajăm să depăşim
prinzînd lucrări prin contri­ didactice, medici, ingineri, ra păioaselor, porumbului şi producţia stabilită la hectar,
buţie în bani, în muncă şi funcţionari. Potrivit celor dis­ cartofilor, In legumicultura au să livrăm mai multe produse
;n muncă patriotică în va­ cutate la conferinţă fiecare fost stabilite măsuri concre­
loare de circa 700 000 lei şi cetăţean, salariat sau coope­ te, a. căror aplicare este o către stat. Personal vot con­ Deva... ifetii la tine
alte obiective. rator care-şi desfăşoară ac­ sarcină majoră, de primă ne­ tracta cu statul doi vitei (pe 9 9
care îl voi preda în greutate
Programul acesta va pune tivitatea pe raza comunei a­ cesitate şi urgenţă pentru fie­ de 700 kg), un porc, 150 litri
în acţiune rezervele materia­ re obligaţia de a contribui care locuitor al comunei. lapte. O idee pe care ziarul nivelul îdeii), apoi cîntecele, Cornel Sava constituie o plă­
le şi umane de care dispune activ la realizarea programu­ „Pentru întărirea răspunderii — An de an în comuna nostru a mai susţinut-o, ka, Faur frfona, Qaudîa
comuna. „Mici sau mari — lui hotărît de adunarea acti­ în muncă, mobilizarea tuturor noastră s-au înfiinţat noi sec­ cîndva. în coloanele sale — momentele coregrafice şi sa­ cută revelaţie, iar împreună Gheorghiescu şi Angela Ior-
spunea Romul Ilieş, directo­ vului de partid, la înfăptui­ cooperatorilor la executarea anume aceea că, la condi­ tirice „decolează" cu o anu­ cu Negrescu şi Faur formea­ dache.
rul şcolii din Foit, va trebui rea programului multilateral lucrărilor stabilite, comitetul ţii prestatoare de servicii că­ ţia Teatrului de stat de es­ mită supleţe şi se stabili­ ză un trio de perspectivă. Cuplul comic Mihai Istrate
tre populaţie, a fost extinsă
să ne sporim contribuţia la de educaţie socialistă a oa­ de partid, consiliul popular co­ tradă Deva, spectacolele- zează într-un zbor lin, la Cu promisiuni frumoase pen­ (care deţine şi asistenţa di­
ridicarea comunei noastre din menilor muncii. In comună munal, toate organizaţiile de reţeaua unităţilor comerciale concert se dovedesc necesa­ plafonul agreabilităţii. Cîte­ tru viitor se detaşează din recţiei de scenă) şi Adrian
toate punctele de vedere". lucrează şi navetişti. Trebuie bază vor analiza periodic mo­ de la un an la altul, a sporit re şi utile pe parcursul u­ va goluri de aer mai afec­ rîndul soliştilor vocali Mari- Nicolau a impregnat specta­
„Sporurile de producţie agri­ să li se creeze şi celor ce fac dul cum se îndeplinesc sarci­ şi s-a diversificat volumul de nei stagiuni — a fost mate­ tează pe alocuri altitudinea lena Matuszewski, a cărei colului mult antrerr şi*-‘bună
colă prevăzute pentru acest naveta condiţif de a locui in nile stabilite, luînd măsuri mărfuri puse la dispoziţia să­ ealităţîi, dar, în evoluţia muzicalitate, dublată de stu- dispoziţie. Regretabil însă că
an sînt realizabile — afirma comună, iar ei trebuie să în­ concrete, eficiente în vederea tenilor — sublinia Ioan Bur­ rializată cu succes şi în re­ acestor foarte buni actori li
inginerul şef al C.A.P. Ra- ţeleagă că numai astfel con­ înfăptuirii lor întocmai" — sesc, preşedintele cooperativei centa premieră cu concer­ se rezervă şi unele texte de
„Deva... veni la tine
tul
poltu Mare, Gheorghe Fi lip. tribuţia lor la ridicarea vieţii subliniază planul de măsuri a­ de consum din comună. Toate cîntul“. Intre spectacolele umor îndoielnic.
Am început să smulgem ape­ satelor poate spori. doptat. aceste mari înlesniri vor fi şi O nouă premieră a Titularul direcţiei de sce­
lor pămlnturi. Vom continua. Adunarea a adoptat un pro­ O atenţie deosebită au acor­ mai mult dezvoltate în viitor. de revistă — ce impun am­ nă — Dumitru Cihodaru, de
Aceasta e o cale prin care gram substanţial de îmbună­ dat cei.care au luat cuvîntul Oare nu avem atunci şi noi o ple pregătiri, montări masi­ la televiziune — a subsumat
vom realiza sporuri de pro­ tăţiri funciare, de amenajare amplificării lucrărilor de îmbu­ mare datorie fată de stat? Nu ve, costisitoare — concerte­ estradei devene materialul eterogen al con­
le sînt binevenite, atît pen­
ducţie". a păşunilor. Timpul permite nătăţiri funciare. Termenul e- trebuie să contribuim şi noi la tru interpreţi, care pot să certului unei concepţii su­
„Creşterea contribuţiei co­ chiar de acum organizarea xecutărll acestor lucrăji a fost asigurarea fondului necesar abordeze un repertoriu mai ple menite să confere între­
cje produse alimentare ? Să ne
munei noastre la fondul de de acţiuni. Fiecare cetăţean stabilit pînă la 20 februarie Judecăm bine şi ne vom da larg, cît şi pentru instituţia spectacolului, dominant ră- gului spectacol pecetea agre­
produse agroalimentare al din comună trebuie să pună a.c. Amintim cîteva dintre lu­ seama că avem o mare răs­ artistică, ce poate să-şi di­ mîne agreabilul. diu şi exerciţiu, poate fi mai abilităţii. In această linie
statului — spunea Mircea mina pe unelte şi să parti­ crările ce se vor executa: ca­ versifice serviciile artistice bine valorificată. Prezenţa s-a înscris şi direcţia muzi­
Meda, ţăran cu gospodărie cipe la lucrările de îndiguire nale de desecare a „Băltii Să­ pundere. In ce mă priveşte, oferite publicului. Astfel, Ce ar fi de notat în jur­ unor compoziţii locale, apar- cală semnată de Ştefan Ră-
anul trecut am livrat statului
individuală din Boiu — cere a apelor, la desecarea unor laşului', pe o lungime de 700 litri de lapte; anul aces­ concertul în premieră dove­ nalul de bord al acestui zbor ţinînd Iui Ştefan Răduţ şi duţ, scenografia — autor
terenuri şi curăţatul păşuni­
de croazieră muzicală?
In
contribuţie mai mare şi din 2 000 metri, la C.A.P. Sălaşu deşte că se poate realiza un Ştefan Moţăţăianu, aduce în Paul Salzberzer — şî evolu­
partea ţăranilor necooperati- lor. de Sus şl Sălaşu de Jos; un ta mă angajez să livrez un spectacol reuşit, cu un nu­ primul rînd merită să se muzica spectacolului o notă ţia bună a orchestrei dirija­
vizaţi din Boiu. Planul de Adunarea activului de asemenea canal de desecare se porc gras şi o mare cantitate măr mal restrîns de realiza­ consemne efortul făcut de de originalitate. tă de George Eftici.
teatru — în urma plecării u­
contractări e lămurit pe anul partid din comuna Rapoltu va executa pe o lungime de de lapte. tori şi interpreţi, care con­ nor solişti vocali — de a Coregrafia spectacolului — Păstrîndu-ne în limitele
acesta. Se va trece la înche­ Mare a fost un adevărat sfat 1 500 metri şi la C.A.P. Rîu Cu aceeaşi adeziune, deplin stituie un agreabil interludiu semnată de T. Burducea si convenţiei propuse de spec­
ierea contractelor. Consiliul al bunilor gospodari, sfat în Alb, brigada Coroeşti | com­ unanimă, participanţii la adu­ între spectacolele de revistă. profesionaliza pe cei rămaşi D. Hanea — evidenţiază, o tacol, părăsim sala cu impre­
şi de a lansa nume noi. I­
popular ar trebui să ajute şi care se analizează critic lip­ baterea băltirilor pe o supra­ narea activului de partid au Concertul debutează cu un leana Zanche — de exemplu dată în plus, calităţile cu­ sia unui agreabil zbor mu­
acest sat la fertilizarea păşu­ surile şi se iau hotărîri te­ faţă de 490 hectare, în care adoptat textul unei telegrame prolog-pretext ce subliniază plului solistic Elena şi Tică zical de croazieră şi cu spe­
nilor cu substanţe chimice". meinice. scop se vor face canale de adresate Comitetului Central şi defineşte condiţia specta­ — cochetează deja cu con­ Hanea, remarcabil în baletul ranţa că viitorul ne va re­
diţia de vedetă, Cornel Nc-
al Partidului Comunist Român,
zerva
sporuri de altitudine
„Ne aşteaptă multă muncă ION CIOCLEI scurgere pe o lungime de 25 tovarăşului Nicolae Ceauşescu, colului — „avionul melodii­ qrescu şi Puiu Faur îşi per­ pe muzică din filmul „Love pe verticala calităţii artistice.
Story“, ca şi buna calitate
kilometri, precum şi alte a­ în care se reafirmă dorinţa şi lor" a aterizat la Deva (a- fecţionează repertoriul şi in­ a evoluţiilor de ansamblu,
semenea lucrări. hotărîrea tuturor locuitorilor terlzare fără probleme, la terpretarea. Alături de ei, susţinute de Francîscka Lu- T. ISTRATE
Vorbitorii, printre care, Va- comunei de a munci fără pre­
Contractările cu statul — sursă siu Siglsmund, Vasile Borza, get pentru aplicarea în viată
Ioan Bursesc, Ştefan Crişan, a sarcinilor izvorîte din docu­
Importantă de venituri Ioan Marica, s-au oprit pe larg mentele partidului, din cuvîn-
asupra celor mai importante tarea secretarului general şl Programul de lucru de 6 ore presupune orga­
Contractarea şi livrarea să încaseze peste 3 milioa­ treburi ale comunei, cum ar
produselor agroalimentare ne lei din predarea produ­ fi: necesitatea mai bunei gos­ Rezoluţia primei conferinţe pe
la fondul de stat constituie selor contractate din gos­ podăriri, a sistematizării şi în­ ţară a secretarilor comitetelor
una din principalele surse podăriile personale. Intre frumuseţării satelor j dezvolta­ de partid şi a preşedinţilor nizarea riguroasă a producţiei şi a muncii
de venituri ale gospodării­ altele, plnă acum, locuitorii rea şi extinderea unităţilor consiliilor populare comunale,
lor populaţiei de la sate. comunei au încheiat con­ prestatoare de servicii către convinşi că prin aceasta vor
Ca dovadă, numai In acest tracte pentru livrarea a 87 populaţie; impulsionarea în­ asigura dezvoltarea satelor, (Urmare din pag. 1) stantin Grădinaru, care condu­ căruia, îndatorirea tuturor sa­ colae Nicorici, directorul mi­
an, locuitorii comunei Ge- de porci, acţiunea aflîndu-se tregii munci politice şi cultu­ prosperitatea şi înflorirea pa­ ce o lucrare de înaintare. Pă­ lariaţilor de a munci cu dă­ nei, care zi şi noapte sînt în
lot
Am continuat discuţia
oagiu vor avea posibilitatea in plină desfăşurare. rale, în scopul ridicării con­ triei socialiste. cu un miner de vază al LJri- rerile sînt aceleaşi. ruire pentru folosirea tuturor mijlocul minerilor, îi ajută, îi
ştiinţei oamenilor, antrenarea GH. I NEGREA canlului, şeful de brigadă Con- — De la trecerea la progra­ rezervelor în scopul obţinerii îmbărbătează, le dau imbold
mul de 6 ore — ne spune noul unor rezultate superioare ce­ în muncă.
interlocutor — rezultatele sînt lor obţinute anterior. In aten­ Am ţinut, în finalul acestei
bune. Obţinem aceeaşi viteză ţia muncii politice a stat şi scurte investigaţii, să cu­
noaştem şi unele opinii ale
întărirea
stă în permanentă
de înaintare ca şi în condi­
Acordul cultura porumbului dică 1 m.l. pe fiecare schimb, disciplinei în muncă : respec­ directorului exploatării.
ţiile schimbului de 3 ore, a­
tarea riguroasă a programului
— Trecerea la programul de
' cu un avantaj în plus : acum, de intrare şi ieşire din mină 6 ore — ne-a declarat ing.
în fiecare 24 do ore înaintăm a fiecărui schimb, executarea Nicolae Nicorici — n-a fost
(Urmare din paq. 1) procentuale, avîndu-se grijă ca zarea suprafeţelor pe braţe de în galerie 4 m.l. în loc de 3 în timp a lucrărilor prevăzute pentru noi un act de sărbătoa­
unitatea să obţină şi un cîş- muncă, pentru ca din timp fie­
l ' tig net. Intr-o altă tarla, nu­ care să ştie ce are de făcut m.l. Sînt şi eu convins că da­ în grafice, aplicarea corectă a re ci un pas hotărît spre o
medie, cîte 2 000 kg boabe la mită „Din sus de cale", pe ce­ şi unde anume. Totodată, vom că se asigură condiţiile expu­ tehnologiilor de lucru, acor­ muncă mai intensă, pe care o
hectar, acordîndu-se cîte 9 nor­ le 58 de hectare s-a planificat încheia angajamente scrise în (Urmare din pag. 1) că, la finisarea lucrărilor pen­ se de ortacul meu Scorpie, fie­ darea unei atenţii neslăbite vom continua pînă cînd vom
care brigadă, fiecare sector si
normelor departamentale
de
me convenţionale la tona de să obţinem, în medie, cîtc care vom preciza sarcinile şi tru punerea în valoare deplină întreaga exploatare vor putea demonstra prin fapte că acest
produs. Deoarece valoarea nor­ 2 700 kg boabe la hectar. In obligaţiile conducerii coopera­ hectare au stat complet în- a celoi 30 de hectare care e­ realiza şi depăşi planul lună protecţie a muncii. program se identifică cu o or­
mei convenţionale s-a planifi­ acest caz pe tona de produs tivei şi ale cooperatorilor, în mlăşLinate, nedînd nici un fel rau afectate de exces de umi­ de lună. — Aportul concret al comu­ ganizare mai bună a producţi­
cat să fie 25 lei, rezultă că s-a calculat că sînt necesare final urmărindu-se să obţinem de producţie. Pe alte sute de ditate, au venit cu mic cu ma­ niştilor ? ei şi a muncii, cu o producti­
manopera pe tona de produs cîte 7 norme convenţionale. producţii cît mai mari la hec­ hectare recolta era „sufocată" re oamenii din trei brigăzi. Deci, în rîndul minerilor at­ — N-aş vrea să spun vor­ vitate mai ridicată, cu un cli­
însumează 225 Iei. Din suma Valoarea manoperei pe tona tar, iar retribuirea cooperato­ Deşi au peste 70 de ani fie­ mosferă hună, încredere, opti­ be mari, sau să folosesc for­ mat de muncă şi de viaţă mai
respectivă, 126 lei se va de produs este deci 175 lei, rilor să se facă după efortu­ din cauza excesului de umidi­ care. Roman Medrea, Alexe Co­ mism, entuziasm. Cum este mule uzate, dar adevărul este bune pentru mineri. Desigur,
— şi nu mă pot exprima alt­
acorda în bani. Iar restul în din care 98 lei în bani, 35 kg rile depuse şi rezultatele înre­ tate. Pentru a valorifica su­ sa, Ion Pop şi alţii au pus mî- întreţinut şi dezvoltat acest fel — că în modul cel mai a realiza în 6 ore ceea ce îna­
produse — 45 kg grîu şi 27 kg grîu şl 25 kg porumb. gistrate în muncă — dezide­ perior toate terenurile s-a tre­ na pe lopată sau hîrlet şi şi-au climat sănătos de muncă? inte făceai în 8 ore' nu-i un
porumb. Acordul global se a­ Cooperatorii au acceptat cu rate care sînt satisfăcute prin cut la aplicarea lucrărilor de adus partea de contribuţie la — Problemă de Ioc simplă şi justificat ne putem mîndri nu lucru uşor. Dar experienţa de
plică pînă la nivelul planului, deosebit interes forma de re­ ameliorare. La finalizarea ac­ de loc uşoară— ne-a declarat numai cu activitatea politică pînă acum ne-a demonstrat că
din depăşirea producţiei acor­ tribuire stabilită. In zilele ur­ aplicarea retribuirii în acord ţiunii, încă din primele zile valorificarea terenurilor de­ secretarul comitetului de partid dar şi cu rezultatele concrete e pe deplin posibil, rezultate­
dîndu-se cooperatorilor cote mătoare vom trece la reparti­ global. ale anului au fost mobilizaţi gradate. Alături de ei erau al minei, tovarăşul Miluţa Ru­ pe care le obţin în producţie le obţinute pînă acum — la
prezenţi pe şantier şi nume­ cei mai mulţi dintre membrii mina noastră sînt chiar cu ce­
majoritatea cooperatorilor. Din roşi tineri ca: Dorina Igna, gină. Acţiunea generalizării organizaţiei noastre de partid, va superioare faţă de perioa­
brigada pe care o conduc aş Minodora Dan, Dinu Moraru, experimentării programului re­ care în felul acesta dau acti­ da lunilor anterioare — ne
dus la fronturile de lucru din
vrea să remarc aportul coope­ Dorina Alba — pentru a amin­ subteran a necesitat şi necesi­ vităţii noastre politice o mal îndreptăţesc să credem acest
convingere.
mare putere de
lucru, să fim absolut convinşi
ti doar pe cîtiva dintre sem­
Pregătiri pentru însiminţările de primăvară ratorilor Aurelia Marian, Va­ natarii succesului înregistrat tă o muncă politică intensă Aţi stat de vorbă cu doi din­ în ceea ce afirmăm. Aceste
lentin Coşa, Iulia Brumar, A­
şi perseverentă pentru a face
tre aceştia — tovarăşii Scor­
rezultate, experienţa
dobîn-
pe şantierul de
îmbunătăţiri
lexandrina Şerban, Alexe Co-
întregul colectiv să înţeleagă
jan şi Ion Faur. funciare. importanta şi necesitatea aces­ pie şi Grădinaru — care v-au dită demonstrează că mai a­
tei măsuri, să-i dezvoltăm în­ înfăţişat aspecte din munca vem încă mari rezerve. Tre­
Una din acţiunile aflate Ia loc de frun­ tive amintim aspectele întilnite la C.A.P. lor. Aş vrea să mai adaug, buie să recunoaştem deschis
te pe agenda cooperatorilor este pregăti­ Bretea Streiului, Sîntandrel, Vaţa, Gurasa- Cu mic ou mare crederea în reuşita ei, să mo­ dintre mineri, numele lui Mi- că In ce ne priveşte pe noi,
rea încă de pe acum a unei temeinice ba­ da şi altele, unde, cu atelajele şi remorci­ Pentru a finaliza toate acţi­ bilizăm pe fiecare salariat la hai Ceucă, Ion Petreanu, Je- conducerea minei, mai avem
ze recoltei la culturile care se vor însă- le, s-au transportat în cîmp cantităţi apre­ au pus mina unile stabilite în fiecare uni­ respectarea strictă a discipli­ nică Năstase, Simion Budcscu, mult de făcut pentru a asigu­
nei. la folosirea cît mai din
mînţa în primăvară. In acest sens, pe lin­ ciabile — între 100-500 tone — de îngră­ tate agricolă în vederea ridi­ plin a utilajelor şi timpului Ştefan Neagu, Gheorghe Nis- ra condiţii optime de lucru în
gă asigurarea seminţelor necesare, de ma­ şăminte organice. De menţionat oă la fer­ pe lopată şi hîrleţ de lucru. In acest scop, am tor, Petru Gheorghiu — foţi
re importanţă este ca în flecare unitate a- tilizare se acordă prioritate terenurilor cării capacităţii productive a toate abatajele, în toate locu­
qricolă să se acorde o deosebită atenţie In apropierea locului unde pămîntului. este imperios ne­ dezbătut pe larg în şedinţe do şefi de brigăzi şi toţi numai rile de muncă din subteran.
inimă —, iar dintre tehnicieni
fertilizării unor suprafeţe cît mai mari din destinate cultivării cu legume, cartofi, sfe canalul principal se leagă de cesar ca, de îndată ce timpul partid comune cu organele de şi ingineri pe ale tovarăşilor De multe ori rămînem datori
faţă de mineri cu asistenta
terenurile destinate culturilor de legume, clă furajeră şi porumb. Cunoscînd aportu riul Mureş am întîlnit peste va permite, organizaţiile de conducere administrative, în tehnică şi cu unele materiale,
200 cetăţeni, majoritatea
ţă­
cartofi, porumb, sfeclă si «Iţele. hotărîtor al îngrăşămintelor la sporirea rani cooperatori din Gurasada. partid, consiliile populare şi adunări gene/ale ale organi­ ing. Cristian Dinescu, Pantelio cu organizarea transportului.
Pîrvu, Eftimîc Mardare,
adu­
zaţiilor de partid, .în
Ion
Intr-o scrie de cooneratîve aorlcole s-a recoltei, este de aşteptat ca astfel de ac­ Primarul comunei, inginerul conducerile C.A.P să facă o nări organizate pe schim­ Muziccscu, Stelian Gîrjoabă, Pe de allă parte disciplina —
trecut cu forţe sporita 1* materializarea u­ ţiuni să fie întreprinse în toate cooperative­ şef al C.A.P. şi preşedintele largă mobilizare a cdăţenilor buri, în discuţii individuale, Francisr Mihai, ing. Marcel care s-a îmbunătăţit mult —
nui asemenea deziderat. Ca exemDle pozi­ le agricole. acestei unităţi, Kafka David prin. staţia de radioamplifica­ Tomoin, ing, Ionică Dario şi — mai are încă fisuri. Dec» pu­
(care lucra efectiv la taluza- la executarea lucrărilor prevă­ re şi gnzeln do norefe măsuri­ rle ce nu aş spune deschis — tem mai mult, mult mai mult...
rea canalului), ne-au declarat zute. le luate, sarcinile co revin fie­ ne al tovarăşului inginer Ni­ Şi vom face I