Page 38 - Drumul_socialismului_1972_01

— i-v .-.r1 ■ -
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 296 O MIERCURI 19 IANUARIE 1972

TOATE RESURSELE DE CREŞTERE \ PRODUCŢIEI

AGRICOLE VOR Fl FRUCTIFICATE DIN PLIN

In aceste zile, In cooperativele agricole au început adunările generale ale cooperatori­
lor, care dezbat activitatea economtco-financiarfi desfăşurată în anul trecut, aleg consiliile de
conducere şi comisiile de revizie, adoptă programul de producţie pentru anul 1972 şl stabilesc
măsurile tebnico-organîzatorlce necesare Înfăptuirii lor In mod exemplar.
Adunările au o semnificaţie deosebită. In anul tn care am păşit, se împlinesc zece ani de
Ia cooperativizarea agriculturii şl In luna următoare va avea loc congresul cooperativelor agri­
cole de producţie — evenimente ce trebuie Intlmpinate cu rezultate de prestigiu pe linia va­
lorificării superioare a rezervelor de sporire a producţiei, pregătind — în lumina sarcinilor sta­
bilite de prima Conferinţă pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şl preşedinţilor consiliilor
populare comunale — executarea în Cele mal bune’ condiţii a lucrărilor agricole de primăvară
şi iniţiind ample acţiuni în scopul ameliorării terenurilor slab productive. Astfel, sub condu­
cerea organizaţiilor de partid, oamenii muncii de pe ogoare vor contribui cu întreaga lor pu­
tere şi capacitate de muncă Ia creşterea producţiei şl a productivităţii muncii în agricultură,
la ridicarea nivelului de viaţă al satelor, la propăşirea tuturor localităţilor rurale.
Oamenii satelor se sfătuiesc, ce no! nu ne-am realizat obli­ funciare şi ale dezvoltării sec­ a fost subliniată şi de Ioan Analiza bilanţului activităţii pararea utilajelor, la finaliza­
chibzuiesc ca buni gospodari gaţiile către stat, statul s-a în­ torului zootehnic au fost cu Brumă, şeful miliţiei din Ro­ depuse în anul trecut de către rea acţiunilor de îmbunătăţiri
şi hotărăsc. îndemnul secreta­ grijit de noi, asigurîndu-ne co­ maturitate dezbătute şi de mos, de Serafim Mihăileanu, cooperatorii din Cristur a pri­ Adunări generale funciare".
rului general al partidului la muna, numai în cursul anului către Opreana Iurian, Ioan Va- oficiant sanitar, de mulţi par­ lejuit constatări deosebit de Aceste idei au fost susţi­
prima Conferinţă pe tară a se­ trecut, cu produse industriale slescu, Aurel Oprişa, Nicolae ticipanţi la dezbateri. înainte de a lua drum ul îmbucurătoare, ei putîndu-se nute şi de cooperatorul Furca
cretarilor comitetelor de partid şi alimentare în valoare de Sicrleru, Gh. Urîţescu şi Iosif întreaga adunare a fost o şantierelor dc construcţii, tu ­ mîndrl cu producţiile dbţinute în C.A.P. Sigismund, care a cerut consi­
fabricate
premo,
burile
la
şi preşedinţilor consiliilor 5 200 000 lei. Putem spune că Todor. Iar dorinţa comunişti­ analiză matură a problemelor I.P.B. Bircca, fac un ultim în sectorul vegetal şi în zoo­ liului de conducere să între­
populare comunale le-a înflă­ ne-am făcut datoria faţă de lor de a răspunde îndemnului majore pe care partidul le pu­ popas In depozitul întreprin­ tehnie. Astfel, la grîu preve­ prindă măsuri pentru mobili­
cărat inimile, i-a făcut 6ă-şl stat ? Această stare de lucruri de a contribui la crearea fon­ ne în faţa oamenilor de la sa­ derii. derile planului s-au depăşit, în tă depăşirii producţiilor stabi­ zarea largă a cooperatorilor Ia
analizele cu responsabilitate ne face să ne gîndim cu toată dului central de produse agro- te. Ea a adoptat în unanimita­ medie, cu 770 kg Ia hectar, lite, Unitatea a putut livra ameliorarea terenurilor slab
munca, să analizeze ce măsuri seriozitatea la sublinierea fă­ alimentare a fost şi aici, la te planul de măsuri ce se ce­ la porumb cu 100 kg, la drz mai multe produse la fondul productive, prin efectuarea lu­
trebuie luate pentru ca sar­ cută de secretarul general al Romos, exemplu. Inginerul re înfăptuit în acest an. Toc­ cu 165 kg, la trifoliene cu 200 de stat şi a încasat venituri crărilor de îmbunătăţiri fun­
cinile majore ale dezvoltării partidului privind obligaţiile Aurel Ghigu, Ioan Zahârle, Ni­ mai de aceea comuniştii s-au kg, la sfeclă furajeră şi fîna­ mai mari, ceea ce a permis ca ciare, fiind posibil ca unitatea
multilaterale a satelor să-şi gă­ ca ne revin. colae Ivaşcu, Chirilă Popa, Io- angajat să participe cu dărui­ Acordul ţuri naturale cu 1000 şi res­ şi ciştigurile cooperatorilor să să realizeze un spor aprecia­
sească împlinirile aşteptate. Gu Aceasta a fost atmosfera în sif Todor, Gh. Urîţescu şi alţii re şi abnegaţie la realizarea pectiv 300 kg la hectar. In fie mai ridicate decît cele sta­ bil de recoltă. Cooperatorul
chibzuială şi maturitate s-au care s-au desfăşurat dezbate­ s-au angajat în adunare să lui, propunîndu-şl sarcini spo­ ceea ce priveşte sectorul zoo­ bilite iniţial. Faţă de 25 Iei Soos Anton, după ce a eviden­
sfătuit şi comuniştii de la Ro- rile de la Romos. Analiză ma­ contribuie la fondul centrali­ rite privind dezvoltarea agri­ tehnic, efectivul de bovine a planificaţi Ia norma conven­ ţiat aportul decisiv al mecani­
mos în adunarea activului de tură, critică, constructivă şi zat cu produse animaliere, ma- culturii şi zootehniei : prin fost mai mare declt cel pla­ ţională, s-au dat cîte 33,80 lei, zatorilor la sporirea recoltelor,
partid al comunei. fertilizarea terenurilor, reda­ nificat cu 30 de capete, iar la din care 16 lei în bani. Evi­ a insistat asupra necesităţii ca
Informarea prezentată de to­ rea suprafeţelor în circuitul fondul de stat s-au livrat su­ dent, aceasta reflectă rolul sti­ în viitor tractoarele reparti­
varăşul Zevedei Stănilă, se­ Adunări ale activului de partid agricol, mecanizarea lucrărilor, plimentar, peste prevederile mulativ al aplicării acordului zate secţiei care deserveşte
cretarul comitetului comunal să realizeze, în cele patru contractuale, mai mult de global, hotărîrea cooperatori­ această cooperativă să nu mai
de partid, a făcut o analiză C.A.P., producţii cuprinse în­ (Urmare din paq. 1) 6 000 kg carne şi 1 700 1 lapte. lor de a susţine prin fapte fie deplasate în alte unităţi,
profundă a activităţii politice de la comune tre 2 000—-2 200 kg/ha la grîu, Căror factori se datoreşte politica înţeleaptă a partidului deoarece astfel se produc de­
desfăşurate de activul de par­ 1 800—2 650 . kg/ha la porumb, obţinerea unor asemenea re­ nostru, măsurile luate pentru reglări în procesul de produc­
tid pentru înfăptuirea sarcini­ 12 000—12 500 kg/ha Ia car­ animale. Pentru normele reali­ zultate? Răspunsul la între­ ridicarea nivelului de viaţă al ţie, se întîrzîe executarea lu­
lor economice şi social-cultu- chemare. „Nn am fost întot­ nifestîndu-şl adeziunea faţă de tofi, 115—125 tone legume. In zate, calculate în funcţie de bare a fost dat cu claritate de ţăranilor cooperatori. crărilor stabilite.
rale. O anaiiză-îndemn, ade­ deauna la înălţimea sarcinilor sarcinile majore ce le au de domeniul îmbunătăţirilor fun­ producţia de lapte şi numărul darea de seamă şi de partici­ Brigadierul Pavel Furca sub­ Dezbaterile fructuoase care
vărată chemare la muncă, în sectorul zootehnic pentru înfăptuit locuitorii satelor. ciare, comuniştii au hotărît ca de viţei obţinuţi, am cîştigat, panţii la discuţii. linia faptul că : „Printr-o or­ au avut Ioc în cadrul adunării
„Avem mufite de făcut şi tîn- că n-am lucrat cu destulă tra­ Comuniştii s-au simţit în­ în acest an să efectueze lu­ în medie, peste 13 000 iei a­ — Sîntem mulţumiţi cu toţii ganizare temeinică a muncii generale au reliefat necesita­
tem hotărî ti să nu ne ferim de gere de Inimă, n-am ştiut să demnaţi să se angajeze cu crări de desecări pe 164 ha, nual. de felul cum s-a muncit în şi generalizarea acordului glo­ tea întăririi, în continuare, a
eforturi, ci dimpotrivă — spu- preţuim animalele — spunea răspundere la munca de gos­ să execute canale pe o lungi­ Ion Fagu: In anul care a anul trecut în cooperativa a­ bal se pot valorifica la un ni­ disciplinei în muncă, a creş­
neat secretarul comitetului co­ inginerul Aurel Ghigu, de Ia podărire şi înflorire a aşeză­ me de 17 km pentru a com­ trecut, de la lotul de vaci pe gricolă — spunea cooperato­ vel superior rezervele de spo­ terii răspunderii faţă de soarta
munal de partid. Pentru GA..P. Vaidei. Pentru anul a­ rilor în care trăiesc, să con­ bate băltirea apelor pe 160 ha, care-1 îngrijesc am obţinut 10 rul Ştefan Lovas. Fiecare a rire a prdducţieî agricole. Iată avuţiei obşteşti şi ridicării
cetăţenii satelor noastre se cesta avem sarcini mari pri­ tribuie prin exemplul personal să consolideze maluri pe o viţei şi peste 17 500 litri lapte. ştiut ce lucrări are de făcut, de ce trebuie ca încă din a­ conştiinţei socialiste a ţărani­
cheltuiesc prin bugetul comu­ vind îmbunătăţirile funciare, la transpunerea în viaţă a lungime de 3 km, să realize­ Felul cum am fost retribuiţi ce producţie să realizeze şi cît ceste zile să pregătim minu­ lor cooperatori, în lumina sar­
nal 1 479 000 lei, din care cea spre a folosi aceste terenuri programului educaţional elabo­ este bun şi-l vom menţine în va dştiga. Rezultatele aplică­ ţios începerea lucrărilor agri­ cinilor stabilite de plenara
mai mare parte o reprezintă pentru fînaţuri, pentru a creşte rat de partid. „In satul Ro­ ze decolmatări pe 11,8 km. continuare. Am socotit că da­ rii acordului global s-au evi­ cole de primăvară, să trecem C.G. al P.C.R. din 3—5 noiem­
fondurile alocaite de stat, ceea animale mal multe. Rezultate­ moşel se va construi un maga­ Viitorul portret al satelor a că de la fiecare vacă din lot denţiat cu prisosinţă. Datori- la fertilizarea ogoarelor, la re- brie 1971. Astfel, se vor crea
ce constituie un efort însem­ le vor depinde de noi toţi, zin nou — dar la înălţarea lui fost prefigurat aici, oamenii obţinem cîte un viţel, fără a premise favorabile ca întregul
nat căruia trebuie să-i răs­ pentru că toţi sîntem chemaţi sînteţi chemaţi să puneţi cu holărînd să participe în acest mai calcula şl sporul la pro­ potenţial de producţie al coo­
pundem prin muncă însufleţi­ să punem umărul, dar în pri­ nădejde umărul — spunea Sa­ an Ia construirea căminului ducţia de lapte, cîştigăm în perativei agricole să fie fruc­
tă şi dăruire. Realizările din mele rindurl va trebui să fim bin Dan. In Romos vom ame­ cultural din Romoşel, a podu­ plus peste 800 lei. Avem deci tificat cu maximă eficienţă, ca
anul trecut au dovedit ce se noi, comuniştii, cu hărnicia şi naja un bufet şi vom studia lui peste rîu, la terminarea posibilitatea ca, muncind mal producţiile să satisfacă în mă­
poate obţine prin munca uni­ dragostea noastră de muncă, împreună cu conducerea con­ drumului Vaidei —Pişchinţi, bine, să cîştigăm mai mult. REALIZAREA sură tot mai mare cerinţele e­
tă, dezinteresată a populaţiei cu exemplul nostru". siliului popular posibilitatea la electrificarea cătunului Deal, In ceea ce priveşte metodo­ conomiei naţionale şi nevoile
noastre, române şl germane. Problema gospodăririi pă- construirii a două magazine la lucrări edilitar — gospodă­ logia de calcul, Inginerul Ioan cooperatorilor, ceea ce se va
Mărturie stau producţiile mari mîntului a fost larg dezbătută. săteşti". „Femeile din comuna reşti a căror voloare se ridică Iurian ne-a furnizat cîteva de­ reflecta favorabil în ridicarea
de grîu de la C.A.P. Romoşel „E timpul să-l facem să ro­ noastră şi-au dovedit deseori la peste 1 200 000 lei. talii. Astfel, fiecare îngrijitor permanentă a nivelului dc
şi PIşchinţi (la Romoşel s-a dească, să nu-1 mai ţinem în hărnicia şl spiritul de iniţia­ Şi după ce au chibzuit cu complex a avut în primire cîte INVESTIŢIILOR viaţă al satelor, în consolida­
depăşit cu 660 kg/ha produc­ părăsire" (N. Ivaşcu, brigadier tivă. Gu atît mal mult o vor maturitate, comuniştii din ac­ 13 vaci. S-a planificat să se rea economico-organizatorică a
ţia planificată), la sfecla fura­ zootehnic, Romos). „Fiecare face-o acum cînd îndemnul tivul de partid al comunei Ro­ obţină, în medie, cîte 1350 C.A.P.
jeră (60 200 kg/ha, depăşin- utecist va fl mobilizat să par­ partidului le-a mobilizat mai mos au răspuns chemării ţă­ litri lapte pe cap de vacă şi,
du-se la Romoşel cu 35 200 ticipe la această amplă şi ma­ mult ca oricînd să facă dova­ ranilor din comuna Unirea, de la întreg Iotul, 10 viţei. (Urmate din pag. 1) noi, solidtînd foarte multe
kg/ha), la porumb (C.A.P. Ro­ re acţiune, Iar rezultatele le da hărniciei şl în munca la judeţul Ialomiţa, angajîndu-se Tariful pe normă s-a calculat condifil pentrn soluţionarea ei
mos a realizat o depăşire de vom închina apropiatei ani­ cîmp şi pe linia educaţiei" —- să livreze în acest an statului la 23 lei. Trecîndu-se Ia calcu­ din cauza gerului, lucrăm îa optimă. Principala problemă,
761 kg/ha), la orz (peste 2 000 versări — semicentenarul sublinia Valeria Basarab, pre­ 500 porci, 349 bovine şi tine­ larea numărului de norme de montajul elementelor de răci­ adică modul de a construi, ne
kg/ha Ia C.A.P. Romos). Şi tot U.T.G.* (Della Nistor, secreta­ şedinta comitetului comunal ret bovin, 210 ovine şi tineret categoria I, a reieşit că revin re în cuvă şi a elementelor de aparţine. Ea rezidă în creşte­
munca de anul trecut a do­ ra comitetului comunal al al femeilor. ovin, 400 hl lapte de vacă şi pe un Îngrijitor 584 norme protecţie la gîtul furnalului. rea continuă a capacităţii de
vedit că acolo unde nu s-a U.T.C.). „In tarlaua din locul Problema educaţiei a fost a­ 30 hl lapte de oaie, 7 000 kg (1x365x1,6=584). Ga urmare, Cu oamenii disponibili facem lucru la acest obiectiv, în spe­
acţionat cu notărîre, unde or­ zis „Pucioasa", datorită exce­ nalizată temeinic de Nicolae lînă, 90 tone fructe, 170 000 bu­ fondul anual de retribuire se transportul de construcţii me­ cial Ia‘ lucrările de construc­
ganizaţiile de partid, comuniş­ sului de umiditate, a rămas pă- Ştef, directorul Şcolii genera­ căţi ouă, 2 tone carne de pa­ ridică la 13 432 lei (584x23 = talice şi pregătim subansam- ţii propriu-zise.
tii, cadrele de specialitate n-au mînt nelucrat din 1963 pînă le din Romos, care sublinia săre. 13 432). Din fondul anual s-a blele pentru platforma din fa­ Intrucît montajul a intrat în
întreprins măsurile ce se ce­ In 1970. N-am obţinut nici o printre cauzele deficienţelor La Romos a fost o adunare repartizat 50 la sută pentru ta cauperelor. faza hotărîtoare, noi am con­
' reau, rezultatele nu au fost producţie. Iar în anul trecuţ, din munca de educare şi cul­ de lucru, în care comuniştii în producţia de lapte (respectiv Deşi, după cum se vede, am. turat toate problemele legate
cele scontate. E vorba de pro­ deşi am făcut numai nişte ca­ turalizare a maseloF, navetis- dorinţa lor de a grăbi mersul 6 716 lei), 20 la sută pentru ridicat mult furnalul propriu- de montaj, creîndu-ne condi­
ducţia de cartofi de la nale de scurgere a apei, am mul cadrelor didactice: „Dacă spre înflorirea satelor au vor­ realizarea indicelui de natali­ zis şi instalaţiile aferente, ne ţii să ne dezvoltăm pe verti­ Fruntaşi la
Pişchinţi, de cea de orz de la realizat o producţie de 5 000 kg dintre 8 profesori de la ciclul bit deschis, s-au sfătuit cu tate (respectiv 2 686 lei) şi 30 mal aşteaptă încă un volum cală. Cu alte cuvinte, în pre­
Romoşel, de pierderile la re­ porumb la ha. Dacă vom con­ doi, 7 fac naveta, e normal să competenţa bunilor gospodari Ia sută pentru îngrijire (res­ foarte mare de lucru. Gu toa­ zent sîntem oarecum în re­ încheierea contrac­
coltatul şi depozitatul furaje­ tinua lucrările cu toată serio­ întîlnim o astfel de situaţie", şi au hotărît. Iar ghid în în­ pectiv 4 029 lei). Tariful de te acestea, convingerea noas­ gulă, urmînd ca în continua­
lor, situaţie care se răsfrînge zitatea vom putea scoate mult (nu e totuşi normal, ceea ce făptuirea hotărîrilor le este plată pe litrul de lapte a fost tră este că furnalul va putea re constructorii să asigure telor cu sfatul
negativ în sectorul creşterii mai multă producţie" — sub­ impune ca Inspectoratul şcolar de 0,38 lei (6 716: 17 550 = 0,38), fi pus în funcţiune la termen, conform graficului sau în de-
Angajamentul cetăţenilor
animalelor. Producţia de lapte linia cu convingere Eugen Lă- judeţean să intervină — n.ri.). îndemnul înflăcărat Al secreta­ iar pe un viţel au revenit 268 ba chîar şi cu un avans de vans front de lucru pentru comunei Blăjeni în ceea ce
montori şi celelalte speciali­
a fost realizată numai la C.A.P. zăresctt, inginer şef la C.A.P. Necesitatea impulsionării muti­ rului general al partidului. lei (2 686:10 = 268). Acordul mai multe zile. Sîntem bine tăţi.
Romos şi, ca urmare, nu am Romos. cii de educaţie, în lumina do­ global s-a aplicat pînă la ni­ pregătiţi pentru acest lucru. Din punctul nostru de vede­ priveşte contribuţia Ia asi­
livrat 340 hl de lapte. In timp Problemele îmbunătăţirilor cumentelor elaborate de partid LUCIA UCIU velul planului, Iar din depăşi­ Cerem însă ca, în perioada re am luat măsuri să ne în­ gurarea fondului centralizat
re s-a plătit îngrijitorilor 50 la următoare, să ni se asigure cadrăm în termenele interme­ al statului cu produse agro-
sută, în bani. Retribuirea s-a conform graficului toate con­ diare şi, finalmente, să res­ alimentare este: livrarea a
calculat în bani şl în natură. fecţiile, ^ construcţiile metalice pectăm termenul de punere în 260 porci în greutate de pe­
In cazul cînd îngrijitorul şi-a şi utilajele, astfel ca să pu­ funcţiune. Singurul factor ce ste 100 kilograme fiecare,
CONTIHUlND TRADIŢIILE DE MUNCII Şl îndeplinit planul, el a reali­ tem să lucrăm intens la mon­ condiţionează încă această cer­ 220 capete bovine, miei, lînă,
zat 584 norme convenţionale, taj. titudine o constituie aprovi­ lapte şi alte produse.
pentru care a primit: 2 365 kg O părere asemănătoare este zionarea, respectiv livrarea Primii cetăţeni din comu­
d e lu p t a a l e în a in t a ş ilo r grîu, 2102 kg porumb şi 584 exprimată şi de maistrul in­ cărămizilor refractare, a con­ nă care au încheiat contrac­
kg cartofi, reprezentînd suma stalator Cristei Iohan : fecţiilor, construcţiilor meta­ te sînt : Avram Lazăr, din
— Noi, spunea maistrul, am
de 5 042 lei. Restul părţii din concentrat echipele conduse lice, a utilajelor şi aparatu­ satul Blăjeni — Vulcan —
1 retribuţie —^ 8390 lei — s-a de Aurel David şi Petru Bold rii. Aici există încă serioase pentru livrarea unui porc
Tineretul hunedorean acordat în bani. la execuţia instalaţiei de ră­ puncte nevralgice. Din cauza II, din Criş — un porc şi
şi a doi viţei ; Rusu Avram
Ne dăm seama însă că me­
todologia folosită conţine une­ cire pe furnal, la conductele lipsei de cărămizi, spre exem­ un viţel ; Ion Cioflica, din
plu, sîntem pe punctul de a
de insuflat aer şi în canal.
Plai — un porc, lin viţel
le Imperfecţiuni pe care ne Toate lucrările sînt în grafic. sista înzidirea cauperelor. U­ şi un miel ; Gheorghe Fun­
intimpină semicentenarul vom strădui să le înlăturăm.. Intrucît activitatea noastră nele construcţii metalice, cum dul, din Grosuri — un porc,
De asemenea, avînd în ve­
rulare a
este ansamblul de
dere rezultatele înregistrate este strîns legată de cea a schipului, nu au nici acum un viţel şl un miel.
montorilor, credem că pînă Ia
Exemplul lor este urmat
în sectorul vegetal, în acest urmă succesul muncii noastre clarificate termenele de livra­ de tot mai mulţi cetăţeni
U. T. C. an vom generaliza aplicarea la furnal va depinde de mo­ re, deşi lnna viitoare ansam­ din satele comunei noastre
acordului global şl la cele­
blul respectiv va trebui mon­
dul cum se asigură condiţiile
încheie
solicită să
care
lalte culturi prăşitoare, avînd
concordanţă cu graficul
de
ferma convingere că astfel de execuţie. tat. Livrări foarte tîrzii, în ne- contracte cu statul pentru
Am pus în faţa tovarăşului
vom obţine producţii sporite, ing. Alexandru Ciorogaru, di­ montaj, sînt şi Ia unele uti­ livrarea de porci, bovine,
„Fiecare tînăr, un model în muncă ceea ce va permite să asigu­ rector tehnic al I.C.S. Hune­ laje. alte produse.
răm o bună retribuire a mun­ doara, părerile culese de pe In această situaţie rămîne
cii cooperatorilor şi un aport şantier. Am consemnat urmă­ să ne descurcăm într-un fel, AVRAM CIOFLICA
şl activitatea de organizaţie'' rare chimică a apel de la T erm ocentrala Mintia. mai de seamă la constituirea torul răspuns : astfel ca termenul final să nu primarul comunei Blăjeni
GigantLsm şl complexitate — atributele modernei staţii de epu­
Foto: V. ONOIU fondului centralizat de produ­ — Furnalul este, într-ade- fie afectat. Oricum, nădăjduim
BRAD. Infcr-o consfătuire de lucru, oe a avut loc cu se agricole al statului. văr, o mare problemă pentru că Ministerul Industriei Meta­ Volum sporit de
activele U.TIC. din şcolile şi întreprinderile din locali­ lurgice, Centrala industrială mărfuri penfru
tate, s-a năskrut o valoroasă Iniţiativă. Ea s-a făcut cu­ Hunedoara, Trustul de con­
noscută sub titlul: „Fiecare tînăr, un model în muncă strucţii siderurgice Bucureşti săteni
şi activitatea de organizaţie'. E o Iniţiativă ce incumbă şi ceilalţi factori, ne vor spri­
o mare responsabilitate fiecărui membru al U.T.C. ca­ jini eforturile pe care colec­ In anul 1971 către popu­
re, angajat îln această întrecere pentru o conduită Ire­ !e Frântului Unităţii Socialiste - tivul nostru este hotărît să le laţia din satele comunei Bo-
proşabilă In muncă şi activitatea de organizaţie, să depună pentrn a asigura da­ şorod au fost vîndute măr­
facă dovada uîior înalte calităţi profesionale şi morale. rea în producţie la timp a fur­ furi in valoare de peste
nalului. 4 000 000 Iei, revenind în
medie
Aceeaşi convingere a fost
produse în valoare
Fler vechi penfru mefal nou exprimată şi de tovarăşul Cor­ de 1 250 lei pentru fiecare
SIMERIA. 25 de tineri utecişti de la depoul din lo­ catalizatoare sie iniţiativsler creatoare nel Covaliov, secretarul comi­ locuitor.
calitate au organizat o acţiune voluntar-patriotică la tetului de partid al I.C.S.H. i Pentru anul în curs *e
colectarea fierului vechi. Orele de muncă, presărate — Colectivul nostru, în pri­ prevede o şi mai bună a-
cu cîntece şl voie bună, s-au încneiat cu un bilanţ (Urmare din pag. 1) zaţiilor competente, deputaţi­ niştilor, a tuturor cetăţenilor le judeţene ale oamenilor mul rînd comuniştii, nu con­ provizlonare a magazinelor
frumos: 4 000 kg de fier vechi, cu destinaţia „G.S. Hu­ lor şi cetăţenilor să-şi aducă importante atribute. îndruma­ muncii de naţionalitate ma­ cepe altfel punerea în func­ din satele comunei, ceea ce
nedoara, pentru metal nou". deţean de a pune în dezba­ maxima contribuţie la gospo­ te de către organele de par­ ghiară şi germană, Consiliul ţiune a furnalului decît cel va duce la o satisfacere
Şi tinerii de la uzinele mecanice de material rulant tere publică principalele pro­ dărirea şi dezvoltarea localită­ tid, consiliile locale ale Fron­ judeţean al Frontului Unităţii mai tîrziu la termenul prevă­ mai deplină a cerinţelor să­
din localitate ca şl cel de la liceu au ţinut să participe iecte de hotărîrl care urmează ţilor noastre. Lansînd acest tului Unităţii Socialiste din ju­ Socialiste a organizat o serie zut. Avem pe şantier cei mai tenilor.
la ampla acţiune de colectare a deşeurilor ce sa des­ să se adopte în sesiuni, cetă­ apel, am urmărit să concen­ deţul Hunedoara au acordat şi de acţiuni pentru întărirea buni constructori, montori,
făşoară In toată ţara. Tinerii de la liceu âu reuşit să ţenii putîndu-şi spune deschis trăm atenţia spre nişte pro­ acordă o mare atenţie proble­ prieteniei dintre poporul ro­ instalatori, electrotehnicieni,* „De c i n-avem
colecteze 400 kg de hîrtie, iar cei de la U.ELM.R. părerea şi veni cu sugestii bleme importante, spre nece­ melor privind educaţia şi for­ mân şi naţionalităţile conlo­ maiştri şi ingineri de care dis­ petrol?"
180 kg de hîrtie. pentru îmbunătăţirea conţinu­ sitatea stimulării unor iniţia­ marea omului nou, deşi, în a­ cuitoare, pentru ridicarea ni­ punem. Echipele, Ioturile, şan­
tului acestora. Au fost cazuri, tive obşteşti. Rezultatele sint ceastă privinţă, socotim că se velului cultural al cetăţenilor. tierele lucrează cu răspunde* Locuitorii satului Cîmpuri
Moment semnificativ spre exemplu, cînd la un sin­ semnificative. Cetăţenii Jude­ putea face mai mult. Din Ini­ Au avut loc peste 30 de întîl- re, se depun eforturi mari; de Sus, comuna Gurasada,
mai ales în aceste zile. Comi­
gur proiect de hotărîre — ca­
ţului au executat lucrări prin
Comitetului
ţiativa biroului
sau
niri ale unor scriitori
ILIA. Tinerii de la şcoala de şoferi an avut ca invi­ re se referea Ia deservirea muncă patriotică în valoare de judeţean de partid şi a Consi­ poeţi romani, maghiari şi ger­ tetul de partid şi conducerea: semnează o scrisoare pe ca­
re am primit-o de curînd Ia
tat la manifestarea închinată sărbătorii din Această populaţiei şl prestaţiile de ser­ aproape 224 milioane • lei. Este liului judeţean al Frontului mani cu oamenii muncii din întreprinderii, organizaţiile de redacţie şi în care se spu­
primăvară pe tovarăşul Viorel dianu, secretar al Comi­ viciu — s-au făcut peste 100 cel mai semnificativ bilanţ Unităţii Socialiste, în locali­ diferite localităţi, simpozioane, partid de pe şantiere au sta­ ne : „Satul nostru încă n-a
tetului judeţean al U.T.G. Invitatul a vorbit celor pre­ de propuneri şi observaţii îna­ obştesc obţinut vreodată în tăţile Pui şi Şoimuş a fost expuneri şi alte acţiuni. bilit toate măsurile ce se Im­ fost electrificat. De aceea,
pun, există o mobilizare se­
zenţi despre crearea Uniunii Tineretului Comunist, inte ca el să fie dezbătut în judeţul nostru, bilanţ în care organizat un sondaj de opinie Subliniind cîteva dintre pre­ rioasă şi dorinţa tuturor ca* mai folosim lampa cu pe­
moment de Importanţă deosebită în Istoria mişcării sesiune. Apreciind pozitiv a­ s-au materializat multe iniţia­ pe tema educării oamenilor ocupările şi activităţile noas­ acest mare obiectiv al side­ trol. O folosim, vorba vine.
revoluţionare din România. cest lucru, consiliul popular a tive şi multă muncă. muncii, Isondaj la care au con­ tre, socotim că este necesar să Pentru că Ia magazinul din
organizat, cu ajutorul cetăţe­ Anul 1971 a fost nu numai tribuit specialişti de la Insti­ rurgiei româneşti să producă
nilor, o serie de studii şi son­ tutul de mine din Petroşani şi se precizeze însă un lucru. la data stabilită. Cîmpuri Surduc — de unde
Spectacolul brigăzilor artistice daje deosebit de utile pentru un început de nou cincinal, de Ia Centrul de cercetări so­ Comparativ cu sarcinile pe Imaginea şantierului, pulsul ne aprovizionăm — găsim
dar şi anul unor efervescen­
DEVA. Cinci brigăzi artistice de agitaţie din munici­ rezolvarea unor probleme eco­ te căutări ale ^conducerii de ciologice pentru problemele care partidul Ie-a pus în faţa viu al muncii, în pofida tim­ foarte rar petrol. Gestiona­
consiliilor locale ale Frontului
rul Laurean Lugojan zice că
pului friguros, optimismul con­
piu s-au întîlnit într-un spectacol pe scena duhului nomice şi sociale. partid pentru "soluţionarea u­ tineretului. In pesle 20 de lo­ Unităţii Socialiste, am făcut structorilor hunedorenî prefi­ nu ştie de ce n-avem pe­
Consiliul judeţean al Fron­
sindicatelor din localitate. Spectacolul, organizat de tului Unităţii Socialiste a spri­ nor importante probleme ale calităţi rurale s-au ţinut con­ încă puţin. Este necesar să gurează, desigur, numeroase' trol în lămpi. Oare cine ar
consiliul municipal al sindicatelor, comitetul municipal jinit şi stimulat asemenea societăţii noastre, pentru di­ sultaţii cu tema: „Măsuri de insistăm mai mult asupra ac­ certitudini de viitor. Pentru putea şti ?".
pentru cultură şi educaţie socialistă şi comitetul mu­ namizarea ritmurilor cu care îmbunătăţire a condiţiilor de ţiunilor care pot contribui la ca aceste prefigurări să devi­ Noi zicem că pe Ia
nicipal al U.T.C. s-a vrut o trecere în revistă — pre­ preocupări, care au ca scop păşim spre comunism. Răspun- trai ale membrilor C.A.P.", la educarea şi formarea omului nă realitate, întregul organism U.J.C.C. Imposibil să nu
ludiu pentru apropiatul concurs. Brigăzile artistice de mobilizarea maselor la reali­ zînd sarcinilor trasate de Con­ care au participat peste 3 000 nou, la stimularea iniţiativelor al şantierului trebuie să-şi ac­ cunoască cineva amănunte.
zarea progresului multilateral,
agitaţie de la Centrala termoelectrică Mintia, Oficiul Ia înfăptuirea politicii partidu­ gresul al X-îea, conducerea de ţărani cooperatori. Pe a- bune. Avem datoria să mobi­ celereze ritmul de lucru, iar Dacă nu ştiu momentan să
P.T.T.R., I.P.B. Bîrcea, I.M.C. Bîrcea şi întreprinderea lui. In primăvara anului tre­ partidului a elaborat un măreţ ceenşi linie se înscriu acţiu­ lizăm toate forţele, toate ener­ factorii de răspundere să so­ le dăm răgaz să se mai
de panificaţie Deva au avut astfel primul dialog cu cut/ bunăoară, Consiliul jude­ program de îmbunătăţire a ac­ nile organizate pentru dezba­ giile, astfel îneît să realizăm luţioneze prompt problemele gîndească...
tivităţii ideologice şi de edu­
publicul. Membrii formaţiilor artistice au participat ţean al Frontului Unităţii So­ caţie socialistă, care sinteti­ terea publică a legilor adopta­ neîntîrziat societatea socialis­ nerezolvate, pentrn ca la ter­
te anul acesta.
apoi la o seară distractivă organizată pentru ei. cialiste a lansat o chemare zează o vastă experienţă pu- Antrenînd instituţiile cu tă multilateral dezvoltată. A­ menul prevăzut din acest an Rubrica realizata de
prin care s-a adresat organi­ nînd, totodată, în faţa comu­ caracter educaţional, consilii­ ceasta este o mare sarcină, uriaşul agregat siderurgic GH. I. NEGREA
dar şi o mare datorie-sdcială.
să-şi facă debutul industrial.