Page 39 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 39
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 296 MIERCURI 19 IANUARIE 1972
Instalaţii de
confecţionat
Tuturor ne revine o mare
saltele din
vată minerală răspundere în apărarea şi
BIRCEA, La întreprin întărirea avuţiei obşteşti!
derea de materiale de
Marea Adunare Naţionali a perioară, au conferit titlului prin naştere, este o expresie a construcţii Blfcea s-a
adoptat în anul trecut Legea de cetăţean virtuţi noi. In a legăturii dintre părinţi şi copii, consemnat o noua pre Măsuri deosebite trebuie
Cu sprijinul permanent ai
cetăţeniei române. Definirea cest context, Legea cetăţeniei a continuităţii neîntrerupte pe mieră industrială. Aici organelor de partid şi de luate în sectorul silvic, unde,
prin lege a apartenenţei fiecă române este un document de pămîntul strămoşesc a genera a intrat zilele acestea în stat, pompierii militari, cei deşi s-au efectuat cele mai
ruia dintre noi la patria socia excepţională însemnătate, în ţiilor care au luptat pentru îm funcţiune o instalaţie de lalţi lucrători din domeniul multe controale, a existat to
listă, a statutului de membru care ne recunoaştem cu mîn- plinirea Idealurilor de liberta confecţionai saltele din pozei contra incendiilor, con tuşi mult formalism pe a
al marii familii a României drie şi demnitate. Toate pre te socială şi naţională. vală minerală pentru i- ducătorii de obiective, nu ceastă linie, ceea ce e dus
socialiste reprezintă concreti vederile sale sînt caracteriza Legea prevede cu claritate meroşi oameni ai muncii au la depăşirea cu mult a me
zarea — în condiţiile supe te printr-un profund umanism şi cazurile de pierdere a ce zolatii termice. reuşit ca în anul care a tre diei incendiilor din ultimii
In acest fel s-au creat
rioare ale existenţei noastre şi o înaltă responsabilitate. tăţeniei române — prin retra premisele sporirii de a cut, în condiţiile creşterii ani. Pe această linie, pazni
libere şi demne — a prevede „Cetăţenia română — se arată gere, prin aprobarea renunţă proximativ 4 ori a pro potenţialului industrial al ju cii, brigadierii şi pădurarii
rilor principiale din Constitu în primul articol al legii — rii la cetăţenie etc. Cel care ducţiei Ia sortimentul de deţului, numărul de incendii vor trebui să fie instruiţi nu
ţia ţării. r,Cetăţenii Republicii reprezintă expresia relaţiilor se abate de la idealul de a confecţii de vată minera să scadă cu peste 8 la sută, „în general", ci în mod con
Socialiste România — se ara social-economlce, politice şi sluji patria, cel care dovedeş lă. solicitate în cantităţi iar pierderile materiale să cret asupra sarcinilor ce le
tă în preambulul legii — le juridice dintre persoanele fi te — prin faptele sale — că tot mai mari pe şantie fie reduse cu peste 33 la su revin, fiind în acelaşi timp
gali trup şi suflet de glia stră zice şi statul socialist român, a uitat apartenenţa la o patrie rele de construcţii din tă fată de perioada cores făcuţi răspunzători de negli
bună, de tradiţiile şi idealuri constituind un atribut de o nu merită să mai poarte titlul ţară şi la export. punzătoare a anului 1970. jentele din sectoarele lor de
le poporului nostru, uniţi prin noare, de mare responsabilita de onoare de a fi cetă Aceasta conduce, de Etapa făuririi societăţii so activitate.
interese şi aspiraţii comune, ca te civică'. Intr-adevăr, ce poa ţean român. In acest sens, asemenea, la sporirea cialiste multilateral dezvol Un accent deosebit trebuie
fii ai aceleiaşi patrii, sînt te fi pentru un om mai pre legea arată : „Cel care, eficienţei economice a tate, în care poporul nostru să se pună pe activitatea
membri egali ai societăţii, sta- sus dec-ît ideea apartenenţei rupîndu-se de ţară, îşi calcă întreprinderii. Materia s-a angajat plenar, pune cu formaţiilor civile de pom
îndatorirea de fidelitate faţă primă de bază o consti tot mai multă acuitate Ia pieri din obiective şi locali
de patrie, trădează interesele tuie zgura expandată de ordinea zilei şi îmbunătăţi tăţi. Ele vor trebui să fie
poporului, acţionează împotri furnal furnizată de rea muncii de prevenire şi antrenate atit la activitatea
va unităţii, suveranităţii şi In Combinatul siderurgic stingere a incendiilor, ca o de stingere a incendiilor, cît
In secţia prelucrări mecanice a alelierului-şcoalâ din Vulcan,
dependenţei statului sau să- elevii depun strădanii susţinute pentru descifrarea tainelor unei Hunedoara. sarcină principală pe linia mai ales la controlul res
vîrşeşte orice alte acte duş meserii productive. apărării bunurilor materiale pectării regulilor regimului
mănoase sau de natură a ştirbi •ale poporului. Pentru a înde general de p.c.i. pe terito
bunul renume al României, plini cu cinste sarcinile ce riul lor de responsabilitate.
Trebuie
create
condiţii
devine nedemn de a purta ne stau în fată este necesar pentru ca toţi muncitorii să
tul ocrotindu-i deopotrivă, fă la un popor, la o ţară ? Iar înaltul titlu de cetăţean ro ca toţi factorii de răspunde fie instruiţi corespunzător Ia
re din obiective, şantiere şi
ră nici o îngrădire sau deose pentru noi, românii, reprezin mân". localităţi să înţeleagă că răs locurile de muncă, privind
bire pe temeiul naţionalităţii, tă o onoare, o mîndrie faptul Stabilirea drepturilor şt în pund direct de asigurarea respectarea regulilor de p.c.i.
rasei, sexului sau religiei, ori că aparţinem unei ţări cu o datoririlor cetăţenilor români, pazei contra incendiilor în şl folosirea mijloacelor ini
a modului de dobîndire a ce orînduire socială înaintată, ca a modului de dobîndire şi de sectoarele lor de activitate. ţiale de stingere ; pentuu ca
tăţeniei. înaltul titlu de cetă re făureşte cu succes societa pierdere a cetăţeniei consti pun pentru spălarea rufelor la acest scop a fost rambursat pompierii angajaţi şi volun
ţean român impune devota tea socialistă multilateral dez tuie un drept exclusiv al sta Condiţia socială a timp. din contul unităţii şi trecut la O îmbunătăţire simţitoare tari să poată participa efec
mentul şi fidelitatea nezdrunci voltată, că sîntem fiii unei tului socialist român. Ca stat S-a făcut un număr de 60 credite cu dobîndă penaliza trebuie să cunoască activita tiv la programul de pregăti
nată faţă de patria socialistă, ţări care şi-a dobîndit, gra suveran, Independent şi unitar, muncitorului forestier de abonamente noi la ziare şi toare. De asemenea, pentru ne- tea comisiilor de prevenire re; pentru întreţinerea mai
şi stingere a incendiilor, or
slujirea cu abnegaţie a inte ţie politicii profund patriotice România asigură şi garantează reviste, peste numărul de luarea măsurilor de termina ganizate în obiective şi loca bună a utilajelor de inter
reselor poporului, a cauzei so a Partidului Comunist Român, tuturor cetăţenilor săi exerci va cunoaşte 1 850 abonamente existente ce re şi punere In funcţie cu e lităţi, prin antrenarea la des venţie din dotare şi adăpos-
cialismului, îndatorirea de a-şi un înalt prestigiu în lume. In tarea deplină a drepturilor şl le avem în prezent la presa ficienţa prevăzută a unităţii coperirea şi înlăturarea cau tirea corespunzătoare a aces
respective, a fost aplicată a
pune întreaga energie şi capa calitate de cetăţeni al Româ libertăţilor, participarea lor îmbunătăţiri centrală şi locală, precum şi mendă contravenţională tova zelor generatoare de incen tora.
citate de muncă în folosul so niei socialiste sîntem con conştientă şi activă la întreaga la diverse publicaţii politice. răşului Gheorghe Balţer, di dii a tuturor specialiştilor, întreaga muncă de preve
cietăţii, precum şi îndeplini ştienţi, de asemenea, de ma viaţă economică, socială, poli La raidul publicat în numă S-au luat măsuri pentru inginerilor, tehnicienilor, nire trebuie însoţită perma
rea cu simţ patriotic a tuturor rea responsabilitate civică ce tică şi culturală a ţării. Deţi rul 5 242 sub titlul „Condiţia completarea truselor de medi rectorul unităţii". maiştrilor etc., avînd ca prin nent de o susţinută activita
obligaţiilor înscrise în Consti o avem. Afirmarea energiei nători ai puterii, stăpînl a! socială a muncitorului fores camente". cipale obiective în activita te de propagandă împotriva
La acelaşi raid ne mai răs
tuţie şi legile ţării'. creatoare, a capacităţii şi ta tuturor bogăţiilor ţării, cetăţe tier", în care criticam unele pund : O.C.L. alimentara Pe Buteliile cu gaze tea lor îndeplinirea puncte incendiilor. Această activita
In aceste cuvinte sînt defi lentului fiecărui cetăţean este nii români participă la condu nereguli privind cazarea, in troşani şi cooperativa de con lor din chemarea la întrece te va trebui să fie desfăşu
nite înaltul titlu de cetăţean strîns legată de munca şi as cerea treburilor de stat şi ob formarea, culturalizarea şi a sum Rîu de Mori. Spicuim din lichefiate pentru rea lansată pe judeţ de co rată de toţi factorii care
al României socialiste, dreptu piraţiile clasei muncitoare, ale şteşti, îşi exprimă liber opinia provizionarea muncitorilor fo răspunsul O.C.L. : „Aprovizio misia p.c.i. a Fabricii chi concură la paza contra in
rile şi obligaţiile ce ne revin întregului popor, de progresul- asupra problemelor fundamen restieri, Combinatul de exploa narea unităţilor forestiere a Valea Jiului nu vor mice Orăştie, iar pentru lo cendiilor.
în această nobilă calitate. Ele material şi spiritual al societă tare şi industrializare a lem fost şi este în mod permanent calităţi, pe cea a comunei Sîntem încredinţaţi că oa
exprimă, sintetic, aspiraţiile ţii româneşti, de înflorirea tale ale politicii Interne şi nului ne comunică: „Pentru în atenţia noastră. Dovadă mai întîrzia pe drum Cristurul Secuiesc, judeţul menii muncii din judeţul
noastre de popor liber şi stă- continuă a României socialis externe, au dreptul de a alege problemele de aprovizionare este faptul că nu am înregis Harghita. Activitatea acestor Hunedoara, întreaga popu
pîn pe destinul său. A fi ce te. De aceea, fiecare din acte şi a fi aleşi în organele supre s-a luat legătura cu conduce trat reclamaţii din partea Cel puţin aşa ne asigură comisii trebuie să aibă ca laţie se va încadra în efor
tăţean al României socialiste le noastre, individuale sau co me şi locale ale puterii de rea cooperaţiei pentru lichi clienţilor acestor unităţi, sau Regionala de căi ferate Timi prim obiectiv efectuarea de tul general de reducere a
înseamnă a fi animat de cel lective, trebuie să fie străbă darea deficienţelor. (Credeam din partea conducerii U.E.L. şoara în răspunsul său la arti controale periodice şi amă numărului de incendii şi a
mai înălţător sentiment — pa tute de năzuinţa fierbinte de stat. La înălţimea acestor mari că şi cu conducerea O.C.L. a (După cum a putut vedea toa colul „In aprovizionarea cu nunţite în teren ; controlul pierderilor materiale. Noi,
triotismul l Veacuri de-a rîn- a ne sluji patria, de a-i fi libertăţi şi drepturi, conferite limentara Petroşani, care a tă lumea, noi am înregistrat aragaz a populaţiei Văii Jiu gospodăriilor cetăţeneşti vn pompierii militari, ne anga
dul, oamenii muncii născuţi devotaţi şi a o apăra, la ne de titlul de cetăţean al Româ fost mult vizată în raid — reclamaţii la faţa locului. Dar lui, măsurile de moment rezol trebui să se execute perma jăm să nu precupeţim nici
între fruntariile acestei ţări au voie, chiar cu preţul vieţii. niei socialiste, trebuie să ne n.n.). Această problemă con noi avem — ca şi cel care re vă doar pentru moment. E ne nent şi nu numai în perioa un efort pentru ca avuţia
avut drept ţel suprem sluji Legea prevede modalităţile siderăm că este de competen clamau — o altă concepţie voie de altele, durabile". dele de primăvară şi toam materială să nu fie primej
rea patriei, ridicarea ei pe ce de dobîndire a cetăţeniei ro ridicăm prin faptele noastre, ţa lor şi de modul cum înţe despre diversificarea aprovi Dar iată răspunsul i „Cu pri nă, pentru a putea reduce duită de incendii 1
le mal luminoase culmi. Co mâne : prin naştere, prin re prin munca şi atitudinile noas leg să remedieze deficienţele zionării — n.n.). Magazinele vire la greutăţile produse de numărul de incendii în sec
muniştii, cei mal înaintaţi ex patriere, prin înfiere, prin a tre. Să ne slujim patria cu arătate în ziar, vă vor infor forestiere au fost aproviziona C.F.R. (în transportul la timp torul particular, care a fost Lt. col. VALENTIN POPA
ponenţi al poporului, au făcut cordare la cerere. Fără a ne credinţă, să ducem mai depar ma direct. te pentru iarnă cu varză şi al buteliilor — n.n.), s-a luat destul de mare în anul tre comandantul Grupului
din acest ţel un adevărat crez opri asupra fiecăreia în parte In ceea ce priveşte cazarea gogonele la butoi. Aprovizio următoarea măsură — s-a cut. judeţean de pompieri
de luptă. Ei au condus clasa — ele fiind cunoscute din con te. tradiţiile progresiste ale s-au luai măsuri şi s-au pro narea cu alte produse se va transmis dispoziţie scrisă sta
muncitoare, întregul popor, în ţinutul legii publicate în pre iubirii de ţară, ale patriotis curat peste 500 bucăţi pături face imediat ce furnizorii noş ţiei Timişoara-Nord şl R.C.M.
lupta pentru înlăturarea orîn- să — vom sublinia doar că mului. noi, peste 1 000 bucăţi cearşa tri ne vor livra. Timişoara ca vagoanele încăr Luptaţi împotriva cauzelor
duirilor nedrepte, au deschis cea mai largă formă de dobîn MARIN NEGOIŢA furi, saltele etc. S-au distri cate cu butelii de aragaz să
ţării întregi o perspectivă su dire a cetăţeniei române, cea jurist buit raţii suplimentare de să- Creditul fie programate pe număr de generatoare de incendii!
vagon şi număr de tren şi avi
„s-a răzbunat" zate către Regionala G.F. De
va. Considerăm că prin aceas
tă măsură se va elimina com
Criticam în numărul 5244 al plet staţionarea vagoanelor Am început un nou an de muncă, al doilea din actua
ziarului faptul că un credit a prin staţiile din parcurs şi vor lul cincinal. II vrem şi mal bogat în roade ca pe cel recent
cordat O.C.L. comerţ mixt ajunge în cel mai scurt timp încheiat. Pentru aceasta, vom munci cu toţii, ne vom spori
S IM T Ă FOLCLORICĂ „CĂUTĂTORII DE Brad de către Banca Naţio la destinaţie. Totodată, vă ru continuu eforturile. Vrem ca avuţia patriei socialiste să
sporească şl să se împlinească.
nală, pentru amenajarea, pe
lîngă restaurantul „Perla Cri- găm a vă adresa şi Regionalei O datorie majoră ne revine tuturor de a apăra avuţia
C.F. Deva, care coordonează
şului", a unui „Cafe-bar", nu activitatea staţiilor din Valea obştească împotriva oricăror atingeri, împotriva oricăror
a fost folosit cu eficienţa scon distrugeri. Focul — urmare directă a neglijenţei — poate
urmaţi de dubaşil din Gotha- mentele arhaice ale colindelor Jiului, pentru urmărirea aces
BULZEŞTII DE SUS tea. S-a remarcat cu acest pri interpretate. Pe scenă au evo tată, banca fiind indusă în e tor transporturi". aduce distrugeri bogăţiei obşteşti. Cum veţi lupta împo
lej şi solista vocală Anuta luat apoi dansatorii din satul roare în privinţa acestui indi Tot Ia acelaşi articol ne-a triva cauzelor generatoare de incendii ? Am pus această
Ghiban. Formaţia de dubaşi, Cîmpuri de Sus, care au pre cator. Filiala Brad a Băncii răspuns şi întreprinderea pen întrebare acum, la început de an, unor factori cu responsa
elevi ai Şcolii generale din faţat intrarea în scenă a du- Naţionale ne răspunde: „Pen tru livrarea produselor petro bilităţi în apărarea avutului naţional, în educarea cetăţe
Pe itinerariile ştafetei fol zeşti i Mărloara Alba, Aurica Gurasada s-a prezentat ca un başilor din Cflmpuri-Surduc, a tru nerealizarea la termen şi liere Timişoara. Destul de la nească a populaţiei în direcţia întăririi şi feririi de perico
clorice „Căutătorii de comori", Giurgiu, Aurora Aslău, Rodi grup ce promite. Taraful că preciaţi pentru ineditul şi in cu soluţiile cele mai economi pidar : „Răspunsul cu măsuri lul focului a tuturor bunurilor materiale. Redăm în cele
care traversează Ţara Moţilor, ca Alba, Victoria Giurgiu, Au minului cultural din Cărmăză- terpretarea specific locală. le luate îl veţi primi de la ce urmează răspunsurile primite :
duminică, 16 ianuarie, a avut rora Străuţ, Eugenia Alba, neşti a adus, alături de suita coase a obiectivului „Cafe- depozitul nostru din Vulcan".
loc schimbul ştafetei folclori Mărioara Aslău, Zorită Aslău de melodii populare locale, e- La reuşita programului bar" de către O.C.L. comerţ Răspuns pe care nu l-am pri
ce dintre artiştii amatori ai — chemau oamenii spre mile volutia plăcută a solistei Mi- şi-au adus un aport deosebit mixt Brad, credrtul acordat în mit încă. Propaganda are un rol
comunelor Tomeşti şi Bulzeş- narele frumuseţi şi datini ale nodora Dehelean. Revelatoare profesorii Victor Haneş, Doi
tii de Sus. Inimoşii colecţio strămoşilor. a fost şi apariţia celor două na Nicula, Rodica Fărcaş, în
nari Adriana Bulz, Emilia As- Soliştii Florin Stănilă, cu formaţii.de dubaşi din Cărmă- important
lău, Zorită Aslău, Petru Sela- cîntecele „Iar m-ajunge pati zăneşti, elevi şi vîrstnici, ce văţătoarea Alexandrina Brîn- D e f e c t o s c o p
gea, Emilia Alba au reuşit să ma", „Ridicâ-te negură", Vic au adus o notă deosebită în ca.
impresioneze prin firescul pre toria Giurgiu cu ,,Mult mă-n- — Propaganda ce se des mijloacele de propagandă pe
zentării comorilor etnografice treabă lumea-n sat", „Chiuie cadrul spectacolului prin ele TIBERIU BURZA făşoară pe linia prevenirii linia prevenirii incendiilor
locale. In aplauzele celor pe badea din coastă" i Eugen Ru- incendiilor are un rol deter sînt multiple, dar voi căuta
ste 400 de spectatori, oaspeţii su cu melodiile „Cînd vine minant în ceea ce priveşte li să scot în evidentă numai
au înmînat albumul ştafetă primăvara", „Mai la deal de G E O A G IU mitarea izbucnirii incendii citeva dintre ele, cele pe ca
comunei Bulzeştii de Sus. Pro casa mea", au cules cu gene lor, întrucît se adresează re ne vom axa în acest an.
gramul prezentat de formaţia rozitate aplauzele publicului. maselor largi de cetăţeni — In cadrul căminelor cultu
artistică din Tomeşti, deschis In sala căminului cultural artişti amatori din comuna sublinia tovarăşul Petru Stoi- rale se vor organiza expozi
de solistele vocale Romelia Apariţia în scenă a solistu din Geoagiu, plină pînă la re Balşa, aplaudaţi la scenă des can, preşedintele Comitetu ţii cu conţinut educativ pe
Florea şi Rodica Balint a lă lui Virgil Moga — profesor fuz, solii ştafetei din comu chisă, şi-au încheiat progra lui judeţean pentru cultură linie de p.c.i, folosindu-se în
sat o plăcută şi convingătoa din comuna Bulzeşti — a în na Balşa au înmînat gazdelor mul cu formaţiile de căluşari şi educaţie socialistă. Deci, acest scop diverse materia
re impresie despre frumuseţea călzit şi de această dată ini un bogat album folcloric. din Balşa (copii şi adulţi). propagande trebuie să cu le: afişe, ilustrate, broşuri,
mile pasionaţilor după cînte-
folclorului local moţesc. Meri cul popular de la poalele Bul Spectacolul a fost deschis In continuare, ştafeta a fost prindă forme şi mijloace cît pliante, afişe cu texte etc.
torie a fost şi interpretarea zului şi Găinel. de taraful din satul Voia şi a preluată de artiştii amatori din mai diversificate, atractive Sînt cămine culturale ca cele
soliştilor vocali Cornelia Her- continuat cu evoluţia aplau comuna Geoagiu. începutul I-a şi cu maximum de învăţă din Băiţa, Gerteju de Sus,
bei, Tiţa Pîrva, Dorel Beten, Toate laudele î se cuvin dată a tinerei soliste de muzi făcut taraful căminului cultu minte, pentru convingerea Dobra, Vălişoara, care au
Estera Bulzesc. Cele 6 perechi formaţiei de dansuri din Bul că populară Elena Cornea. De ral din Geoagiu, dirijor Fili- salariaţilor, a tuturor cetă realizat deja acest lucru.
de tineri dansatori au adus zeşti, formată din 8 perechi, un succes deosebit s-a bucu mon Trandafir. ţenilor că respectarea regu In programele brigăzilor
în scenă cu virtuozitate jocu care a interpretat cu virtuo rat solistul instrumentist Ni- Aplauze binemeritate au lilor de prevenire a incendii artistice se vor introduce
rile populare „Sărita" şi „Ţăn zitate o suită de jocuri mo colae Danciu şi duetul vocal primit soliştii vocali Eleonora lor prezintă un interes deo scenete, monologuri etc., fo
dărică". Tomeştenii şi-au în ţeşti. Cu nimic mai prejos nu Eleonora Bunea, Rodica Ma Groza, Sonica Ciobanu, Nicu- sebit pentru colectivitate cît losindu-se în acest scop cu
cheiat programul cu o forma a fost nici grupul vocal, for rina. Sentimente de admiraţie lina Micu şi Ion Popa, care şi pentru fiecare om în legerea ce a fost tipărită în
ţie orchestrală de muzică mat din 12 fete, care a inter au avut cei prezenţi în sală au interpretat cu măiestrie * parte. 1971 şi difuzată la toate că
populară specifică, în care pentru grupul vocal din Po melodii populare locale.
pretat o suită de cîntece ar Propaganda de prevenire minele culturale. Se vor ţine
s-au remarcat Petru Borza, deleneşti. iana, compus din 9 persoane, Pe scenă au apărut apoi e a incendiilor are o impor conferinţe pe teme de p.c.i. ce
Ioan Moic şi Viorel Florea. Conştiinciozitatea, seriozita- caro a apărut pentru prima levele Aia Văidescu şi Cătă tanţă deosebită întrucît, ur- vor trata reguli de prevenire
Merită toate felicitările dă loa, dăruirea celor care au dată pe scenă şi a interpretat lina Deteşan, cu culegeri fol mărindu-se însuşirea şi apli a incendiilor specifice ano
clorice locale : „Mîndră-i Hu
cu măiestrie „Cîntecul moţu
ruirea cu care s-au preocupat carea tuturor normelor şi a timpurilor. Se vor organiza
pregătit schimbul ştafetei la lui", cules din satul Buneşti nedoara me", „Poartă-ţi Mu regulilor regimului general la toate căminele culturale
de pregătirea spectacolului ca Bulzeşti au transformat aceas şi „Badea al meu e poenar". reş apele", „Am o ţară ca o de prevenire a incendiilor, concursuri „Cine ştie, cîşti-
drele didactice din Tomeşti : tă fază într-un autentic reci Din nou fluieraşi! din Galbe floare", „Cîntă-mi mamă, cîn- care duce în final îa înlătu gă" axate pe teme de p.c.i.,
soţii Ştefan şi Maria Rădic, na, Simion Moga Vlaicu, Ni- tă-mi mie". rarea cauzelor generatoare urmate de filme ca conţinut
tal folcloric moţesc. colae Petru Boca, Constantin Soliştii dansatori Ion Popa de incendii, constituie un ca
Ticiu Pavel şi D. Betea. Adam Crişan, au încintat sa şi Ion Rusu, dansul ţigănesc şi pitol important din vasta ac preventiv. Recomand directo
Cele 9 tulnicărese din Bul- CONSTANTIN PURCILEANU la interpretînd la fluier cîn căluşarii mici şi mari au în tivitate ce se desfăşoară în rilor căminelor culturale să
tecele „Vatra Devei", „O cîn- cheiat ziua cultural-artislică - Haide*., rjţilor, term.njţ. o dată c-am pus de cafea I judeţul nostru pentru apăra folosească cît ma! Judicios
tare din bătrîni" şi doina din Geoagiu. Desen de V. MIHAILESCU rea avuţiei naţionale. materialele de propagandă ce
„Cîntecul secerii". Virtuoşii ION RESIGA Pot afirma că formele şi le vor primi.
G U R A S A D A
^vA/>A/ *
Duminică, 16 ianuarie, pe mea-n lung şi-n lat". Mircea 16,00—17,00 Tcleşcoală. în unităţile comerciale
Si cna căminului cultural din Medrea nu şi-a dezminţit nici • Socialism ştiinţific: P rin
Gothatea şi-au dat întilnire acum buna reputaţie ciştigată • CINEMA* RADI[SBEi H i m m 3 1 cipiile fundam entale ale să troneze grija faţă
purtătorii tradiţiilor folclorice pe scena căminului cultural activităţii ideologice, ale
cunoaşterii ştiinţifice şi
din comunele Burjuc şi Gu- din Burjuc, ca şi Ionel Hîrţ DEVA: Vinovatul este Sn ca căra"); GEOAGIU-BAI: Ghici neşti; 14,00 Compozitorul sAp- alo educaţiei com uniste;
r isada. Valorile folclorice ale din Tătărăşti, care şi-a atras să („Patria*'); Operaţiunea cine vine la cină; HAŢEG: Hel- tămlnli — Manucl de Falia ; • Chimie — clasa a X ll-a:
Structura atom ului;
c omunei Burjuc, imortalizate aprecierea publicului pentru „Belgrad- („Arta*'); SIMERIA : lo Dolly — seriile I-IÎ („Popu 14.40 La microfon Maria Cotîr- 18.00 Muzică uşoară cu orches de avutul obstesc
lea şl Stelă Flrulescu; 15,00 Bu
lar"); BRAD: D cunoaşteţi pe
Cum am declanşat al II-lea răz
in albumul ştafetei predat cu cîntecele „M-am gîndît mamă boi m ondial — seriile I-II („Mu Urban 7 („Steaua roşie"); GU- letin de ştiri; 15,05 Creştere şl tra Radiotclcvizlunil; t
acest prilej, au fost confir să-ţi cînt", „Vai doamne, fă- reşul") ; HUNEDOARA: Gara RABARZA: Circ fără frontieră eficienţa econom ică: 15,30 P a 18.20 Mult 6 dulce şl frum oasă;
bielorusă („Slderurglstul"); Tă
mate şi de evoluţia forma loasă-i lumea". cerea bărbaţilor („Constructo („Minerul"). gini vocale şi orchestrale din 18,35 Timp şl anotim p tn agri — Esfe adevărat că în anul 1971 în multe unităţi co
cultură;
muzica de estradă; 16,00 Radio
ţiilor prezente în concurs. A Formaţia de dansuri din Pe- rul'4); cALAN: A şteptarea („11 jurnal; 16,15 Corul „Vilanelln" 18,55 Interpretul săptăm înii: A- merciale au izbucnit incendii, care s-au soldat cu pierderi
reţinui atenţia solistul tarago- treşti şi Brădăţel a fost şi de Iunie-); TELIUC: Mexic *70 PROGRAMUL I: 6,00—9,30 Mu al Liceului dc muzică din Sibiu: cliim Nlca — m esager al materiale. Vreau să arăt că majoritatea acestora s-au da
Acuza
cinteculul bănăţean;
(„M inerul-); GHELAR:
tist Viorel Lase, care, inter- data aceasta răsplătită cu aplau tul („M inerul"); PETROŞANI: zică şl actualităţi; 9,30 Viaţa 16,30 O rchestra Mario Cnpuano; 19,10 Tragerea pronoexpres; torat unor neglijente condamnabile manifestate de unii sa
16,50 Publicitate radio; 17,00 An
prelînd o doină specifică ţi ze sincere pentru autenticita Şansa („7 N oiem brie"); Nu ple cărţilor; 10,00 Buletin de ştiri; tena tineretului; 17,30 Concert 19.20 1001 de seri: Aventurile lariaţi din unităţile noastre şi, în primul rînd, de gestio
nutului, şi-a atras simpatia pu tea şi vioiciunea cu care a ca („Republica"); LUPENI: Si- 10,05 Cit e Banatul de m arc — de muzică populară; 18,00 Orele celor doi căţei; nari — sublinia tovarăşul Olimpiu Bota, director adjunct al
melodii populare; 11,00 Buletin
blicului. Aplauze binemeritate interpretat o suită de jocuri mon Bolivar („C ultural"); Alfa- dfe ştiri; 11,05 Form aţia Con serii; 20,00 Tableta dc seară; 19,30 Telejurnalul de scară; Direcţiei comerciale a judeţului.
melodii
preferate ;
20,05 Zece
(„Muncito
Romeo şl Julleta
au cules solista vocală Auro populare locale. Dubaşii din resc"); LONEA: M oartea filate- stantin A lexandru; 11,15 Consul 20.40 Din înregistrările lui Gri- 20.00 Reportaj Tv. Pentiu anul acesta, au fost luate o serie de măsuri.
Laudă tipografului;
ra Nişca, cu cîntecele „Frunză satul Tătărăşti au încheiat e listului („M inerul"); PARO- taţie juridică; 11,30 Cîntarc pa goraş Dinlcu; 20,55 Ştiinţa Ia zi; 20.20 Tele-clncm ateca : Marile Astfel, prin decizia nr. 158 a fost constituită la nivelul di
Sergc
triei; 12,00 Discul zilei:
verde buruiană" şi „Frunză voluţia apreciaţilor artişti a ŞENI: înainte de război („E Prisset; 12,15 Recital de operă 21,00 Revista şlagărelor; 21,30 Bi m anevre — producţie a recţiei comerciale comisia tehnică de p.c.i., care va acţiona
nergia"); PETRILA: Omul or
legănată-n vint", grupul vo matori din Burjuc. chestră („M uncitoresc"): VUL Aneta Pavalache; 12,30 Iniilni- juterii m uzicale; 22,00 Radiojur studiourilor franceze; pe baza unui plan de măsuri bine întocmit.
cal din Burjuc, cu cîteva cîn- In continuare, ştafeta a fost CAN: Leac contra dragostei rc cu melodia populară şi inter nal; 22,30 Concert de scară; 22,05 Gala Interpreţilor: Sarcini importante revin fiecărei conduceri de orga
tcce bătrineşti — tezaur al preluată de artiştii amatori ai („Muncitoresc") ; URICANI : pretul preferat; 13,00 Radiojur 22,55 Moment poetic; 23,00 Con vlc Spiess: nizaţie comercinlă. Acestea trebuie să acţioneze pentru în
obiceiurilor transmise de de comunei Gurasada. Adorabili Doamna Tu Han („7 Noiem nal; 13,15 Avanprem ieră cotidia cert dc scară; 24,00 Buletin de 22,25 Tcleglob. Noua Zcelandă; lăturarea tuturor cauzelor care ar putea duce la izbucnirea
mult şi solista Aurora Neng, brie"); ORAŞTIE: Riscul („Fla nă; 13,30 100 dc legende rom a ştiri; 0,03—6,00 Estrada nocturnă. 22,40 Telejurnalul de noapte. incendiilor în unităţile noastre.
care a interpretat un cînlec în dansul local, elevii şcolii
din folclorul nou „Gitu-i lu- generale, clasele I—IV, au fost