Page 41 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 41

Proletari  din  toate  tarile,  uniji-vă!
                                                                                                                                                                                                             TOVARĂŞUL


                                                                                                                                                                                                     NICDLAE  CEAUŞESCU



                                                                                                                                                                                             A  PRIMiT  PE  MAREŞALUL



                                                                                                                                                                                                      I.  I.  IAKUBOVSKI



                                                                                                                                                                                              In   cursul   dimineţii   de   nite  ale  statelor  participante
                                                                                                                                                                                            miercuri,  19  ianuarie  1972,  to­  la  Tratatul  de  la  Varşovia,  ge­
                                                                                                                                                                                            varăşul   Nicolae  Ceauşescu,   neral  de  armată  S. M.  Stemen-
                                                                                                                                                                                            secretar  general  al  Partidului   ko,  şi  de  ambasadorul  Uniu­
                                                                                                                                                                                            Comunist  Român,  preşedintele   nii  Sovietice  la  Bucureşti,  V.I.
                                                                                                                                                                                            Consiliului  de  Stat,  împreună   Drozdenko.
                                                                                                                                                                                            cu  tovarăşul   Ion  Gheorghe   La  întrevedere  au  participat
                                                                                                                                                                                            Maurer,  preşedintele  Consiliu­  general  de  armată  Ion  Ionîtă,
                                                                                                                                                                                            lui  de  Miniştri,  au  primit  pe   ministrul  Forţelor  Armate  ale
                                                                                                                                                                                            1.1.  Iakubovski,   comandantul   Republicii  Socialiste  România,
                                                                                                                                                                                            suprem  al  Forţelor  Armate  U­  şi  general-colonel  Ion  Gheor­
                                                                                                                                                                                            nite  ale  statelor   participante   ghe,  prim-Ioctiitor  al   minis­
                                                                                                                                                                                            la  Tratatul  de  la   Varşovia,   trului  Forţelor  Armate,  şeful
          ANUL  XXIV.  Nr.  5 297                                                      JOI  20  IANUARIE  1972                                                   4  PAGINI  -   30  BANI    mareşal  al  Uniunii  Sovietice.  Marelui  Stat  Major.
                                                                                                                                                                                              Mareşalul  1.1.  Iakubovski  a   întrevederea  s-a  desfăşurat
                                                                                                                                                                                            fost  lnsotit  de  şeful  Statului   într-o  atmosferă  caldă,  tovără­
                                                                                                                                                                                            Major  al  Forţelor  Armate  U-  şească.

           Din  primele  zile  ale  ce­                                                                                                                             Vaccinare
         lui  de-al  doilea  an  al  cinci­
         nalului  am  avut  prilejul  să                               optim  producţiei                                                                       anfipoliomielltică
         facem  cunoscute  cititorilor                                                                                                                                                               Reparap  la  maşinile
         noi  şi  noi  succese  obţinute                                                             .....      '  \                                           Incepînd  din  ziua  de  20  Ia­
         de   colectivele   unităţilor                                                                                                                        nuarie,  în  întreaga  ţară  se  va   agricole  penfru  campania
         industriale  din  judeţ.   Ele                                                                                                                       desfăşura  o  acţiune  de  vacci­
         reflectă  hărnicia  şi  străda­            Transportul  auto  trebuie                                                                                nare  antipoliomielitică  a  co­
         nia  muncitorilor,  tehnicieni­                                                                                                                      piilor  născuţi  între  1  decem­            de  primăvară
         lor  şi  inginerilor,  a  tuturor                                                                                                                    brie  1970  —  1  decembrie  1971,
         oamenilor  muncii  din  unită­                                                                                                                       ca  şi  a  celor  omişi  sau  vac­                          nători,  maşinile  de  plantat
         ţile  industriale  de  a  înde­                                                                                                                      cinaţi   incomplet  în  acţiunea   In  Întreprinderile  agricole   cartofi  şi  răsaduri,  la  cele­
         plini  în  mod  ritmic  sarci­  SCS răspundă  prompt  cerinţelor                                                                                     din  anul  trecut.              de  stat  au  fost  intensificate   lalte  utilaje,  reparaţiile  sînt
         nile   sporite   de   produc­                                                                                                                         Vaccinul,  produs  de  Institu­  reparaţiile   tractoarelor   şi   efectuate  în  proporţie  de  55­
         ţie  la  toţi  indicatorii.  Nu­                                                                                                                     tul  ,.Dr.  I.  Cantacuzino"  din   maşinilor  agricole  ce  vor  fi   60  la  sută.  Această  acţiune
         meroase  unităţi  industria­                                                                                                                         Capitală,  se  va  administra  sub   folosite  la  lucrările  agricole   se  află  într-un  stadiu  mai
                                                                                                                                                                                              de  primăvară.  Pînă  în  pre­
         le   care   au   acordat   o                                                                                                                         formă  de  picături,  pe  cale  bu­  zent,  70  la  sută  din  tractoa­
         atenţie   sporită   realizării                                                                                                                       cală.  Vaccinarea  se  va  efec­                            avansat  în  unităţile  agricole
         producţiei  destinate  expor­                     economiei                                moderne                                                   tua  prin  circumscripţiile  sani­  re  sînt  puse  în  stare   de   de  stat  din  judeţele  Sucea­
         tului  —  sursă  importantă  de                                                                                                                      tare  teritoriale  în  trei  etape i   funcţionare,  gata  să  înceapă   va,  Botoşani,  Cluj,  Alba  şi
         sporire  a  resurselor  valuta­                                                                                                                      20-25  ianuarie;  20-25  februa­  lucrările  în  cîmp;  la  semă­  Mureş.
         re  şl  a  eficienţei  economice                                                                                                                     rie  şi  15-20  aprilie.
         —  au  şl  livrat  primele  can­  —  Anul  1972   constituie,   narea  continuă  a  transportu­  că,  unde  se  execută  de  obicei   mai  de  acest  aspect.  Sint  alte­
         tităţi  de  produse  din  noul   pentru  colectivul  întreprinde­  lui  auto,  nu  se  pot   rezolva   doar  două  transporturi  la  ca­  le  a  căror  rezolvare  depinde
         an  .beneficiarilor  externi.  rii  de  transporturi  auto  Deva,   fără  găsii ea  celor  mai  optime   pacitate  din  cele  4  efectuate   de  noi.  Astfel,  am  luat  mă­
           Combinatul  siderurgic  Hu-  prilejul  conjugării  eforturilor   soluţii  în  care  să  ne  desfăşu­  pentru  fiecare  categorie   de   suri  pentru  dislocarea   unor
                                     pentru  abordarea   problemei   răm  activitatea.           călători.  Dacă  rezolvarea  aces­  parcuri  de  camioane,  în  speci­
                                     complexe  a  optimizării  trans­  Sînt  cuvintele  de  început  ale   tui  aspect  nu  este  un  impedi­  al  basculante,  ce  le  destinăm
                                     portului  auto  cu  mai  multă   (tovarăşului  Iosif  Bulea,  direc­  ment  prea  mare,  în  schimb sta­  activităţii  constructorilor,  pen­
               Primele               responsabilitate  decît  pînă  a­  torul  I.T.A  Deva,  pe   care   bilirea  turnusulul  pentru  per­  tru  ca  acestea  să  se  constituie
                                                                                                                                în  coloane  care  să  deserveas­
                                                                                                 sonalul  de  deservire,  deschi­
                                                                   l-am  rugat  să  precizeze  asu­
                                     cum.  Această  necesitate  este
                                                                                                 derea  unor  noi  staţii  suplimen­
                                                                                                                                că  şi  să  fie  legate  în  excluşi-  ^
                                     dictată  de  faptul  că  realiza­
                                                                   portului  auto  se  va  acţiona  în
                                     rea  sarcinilor   mobilizatoare   pra  căror  aspecte  ale  trans­  tare  de  oprire  necesită  încă  un   vitate  de  şantierul  de  con-  i
                                     ale  celui  de-al  doilea  an  al   acest  an,  în  vederea  perfec­  mare  efort.         strucţii.  Prin  această  măsură,  J
               produse               cincinalului,  însăşi  perfecţi^  ţionării  lui.              —  In  transportul  de  mărfuri,  precum  şi  prin  alcătuirea  unor  \
                                                                                                                                brigăzi  în  două  şi  trei  schim­
                                                                                                                               buri  pe  autobasculante,  volu-  /
                                                                      Discuţie  cu  faefori  de  răspundere                     mul  de  transporturi  cu  măr-  )
                                                                                                                                furi  basculabile  va  creşte, iar  ^
             la  export                                                          de  la  I.  T.  A.  Deva                       indicele  de  utilizare  al  capaci-  i 1
                                                                                                                                tătii  acestor  maşini  va  spori
                                                                                                                                simţitor.                   )
                                                                     —  Nu  se  poate  vorbi  despre   posibililatea  de   optimizare,   —  Aşadar,  anul  acesta  ne-  l
         nedoara,  care  a  depăşit  în                            optimizare,  în  general,  fără  a   prin  transporturi  maxime  cu   cesltă  eforturi  deosebite  din  i
         anul  trecut  planul  de  export                          avea  în  vedere   elementele   cheltuieli  minime,  depinde  şi   partea  conducerii  întreprinde-   i
         cu  peste  12  la  sută,  a  li­                          conjugale  cu  stabilirea  unor   de  modul  în  care  sînteţi  aju­  ril  de  transporturi.  Trebuie  îm-  ^
         vrat  pînă  acum  cîteva  mii                             trasee  optime  de  circulaţie  —   taţi  de  beneficiari.   bunătălit  stilul  de  muncă,  tre-  i                                                                               I
         de  tone  de  laminate  din                               atît  din  punct  de  vedere  al  e­  —  Este  adevărat.  De  aceea,   buie   găsite  no!  metode   şi  J
         prevederile  pe  1972  bene­                              ficienţei,  cît  şi  pentru  o  de­  noi  am  purtat  un  dialog  cu  a­  soluţii  în  numeroase  direcţii  \
         ficiarilor  din  7  ţări  printre                         servire  ireproşabilă  a  benefici­  ceştia,  pentru  a-i  determina  la   tehnico-organizatorice.  Consi-  l
         care  Bulgaria,  Iugoslavia,                              arilor  —  fără  a  corela  indica­  paletizarea  şi  containerlzarea   deraţi  că  autobazei  Deva   îi  ?
         Iran,  Liban  şi  altele.  La  pro-                       torii  de  utilizare  a  capacităţii   unor  materiale  de  transportat.   revin  în  acest  sens  unele  sar-  J
         file  mijlocii  şi  uşoare,  de                           şi  ai  parcului  cu  factorii  care   Mă  refer  în  special  la  unităţi­  cini ?  —  adresăm  întrebarea  \
         exemplu,  s-a  realizat   în                              generează  modificarea  calita­  le  de  construcţii  şi  cele   din   economistului   Fergiu ■  Rusu,
         prima  decadă  32,2  la  sută                             tivă  a  acestora.            industria  alimentară  cu  care
         din  planul  lunar  de  export,                             In  transportul  de   călători,   dorim  să  colaborăm  fructuos   şeful  adjunct  al  autobazei.
         întreprinderea  de  materiale                             deschiderea  de  noi  trasee,  pre­  pentru  lărgirea  ponderii  trans­  —  Nu  doar  unele  sarcini,  ci   Tineretul  r&spundo  cu  entuzla sm  chem ării  de  a  participa  la  finalizarea  lucrărilor  de  Îm bună­
         de  construcţii  Bîrcea  a  fur­                          lungirea  altora  pînă  în  cele   portului  containerizat  în  tota­  multiple.  Am  să  mă  refer  în  1  tăţiri  funciare.
         nizat  -In  Ungaria  mai  mult                            mai  îndepărtate  sate  ale  jude­  lul  transportului';pe'  care  11   special  însă  ia  necesitatea-or-  \                                                                    I
         de  patru  vagoane  vată  mi­                             ţului  ne  creează  pentru  acest   efectuăm.                           ILIE  COJOCARU   \      M ijlo a c e le   m e c a n ic e   s ă   fie   u tiliz a te
         nerală  pentru  izolaţii  termi­                          an  încă  de  pe  acum  unele  pro­  Optimizarea  transportului  de                                                                                                              I
         ce,  produsă  din  zgură  si­                             bleme.  De  aceea,  eforturile  le   mărfuri  nu  depinde  însă  nu­  (Continuare  in  pagina  a  2-a)  \                   *                                                i
         derurgică.                                                îndreptăm  spre  alcătuirea  u­
           La  rlndul  lor  colectivele                            nor  grafice  de  circulaţie  care                                                       '                   cu  ra n d a m e n t  m a x im   la
         unităţilor  forestiere,  din  ca­                         să  aibă  în  vedere  o  utilizare   r
         drul  C.E.I.L.  Deva,  au  rea­
         lizat  75,8  la  sută  din  sar­                          intensivă  a  parcului  de  auto­       1 2 0 0   fone  ofel  peste  plan
         cinile  de  export  pe  luna  în                          buze.  Este  semnificativ  de  a­                                                             EFECTUAREA  LUCRĂRILOR
         curs  la  lăzi  de  fag  şi  au                           rătat  că  în  1972  coeficientul  de   HUNEDOARA.  Oţelarii  hunedoreni  sint  preocupaţi
         expediat  beneficiarilor   de                             utilizare  a  capacităţii   pentru   în  acest  an  să  asigure  utilizarea  cu  indici  înalţi  a  ca­
         peste  hotare  şi  unele  can­                            autobuze  prezintă  prin   plan    pacităţii  cuptoarelor,  să  obţină  o  producţie  sporită  de
         tităţi  de  cherestea  de  fag                            un  nivel  mai  scăzut  de  anul   metal  de  bună  calitate.  Vizibile  încă  din  prima  zi  a
         şi  lemn  de  celuloză.  Colec­                            Irecut.  Acest  nivel  derivă  din   anului,  eforturile  colectivelor  celor  3  oţelării  se  con­  DE iMBUNĂTAŢIRI FUNCIARE
         tivul  întreprinderii  „Mar­                              îmbunătăţirea  confortului trans­  cretizează  acum  în  realizări  de  seamă.  Pe  graficul  în­
         mura11-   Simcria  a  trimis                               portului  în  comun.              trecerii  se  consemnează 'o  depăşire  a  prevederilor  pla­
         partenerilor  externi  sute  de                             —  O  dată  cu  mărirea  parcu­  nului  de  aproape  1 200  tone  oţel.
         metri  pătraţi  dale  mozaica-                            lui  de  autobuze,  problema  op­                                                            Realizarea  în  cele  mai  bu­  cît  mai  mare  de  excavaţii.   asemenea,  sub  caipacitaiea  de
         te.  In  acelaşi  timp,  U.J.C.M.                         timizării  transportului  de  că­   #  Aportul  principal  revine  colectivului  oţelăriei  Mar­  ne  condiţii  a  întregului  vo­  Incepînd  din  acest  an  el  se   lucru  s-a  folosit  şl  utilajul   (
         Deva  a  livrat  peste  47  la   Utilizarea  raţională,  cu  efi­  lători  se  complică...   tin  nr.  2  unde,  prin  sporirea  indicilor  de  utilizare  a   lum  de  lucrări   planificate   află  cu  utilajul  pe  şantierul   condus  de  Ionel  Sparagoţchi,
         sută  din  cantitatea  de  co­  cienţă  sporită  a  parcului  de   —  Intr-adevăr.  Vor  trebui   cuptoarelor,  se  obţin  zilnic  peste  plan  în  medie  cîte   )  pentru  ameliorarea  terenuri­  de  lucrări  deschis  Ia  Clopo-   care  se  află  în  comuna  Bre­
                                                        nemijlocit
                                                depinde
                                       autobuze
         voare  cit  avea  stabilit  pen­  dc  m ăiestria  şi  conştiinciozi­  găsite  noi  soluţii  pentru  evi­  35  tone  otel.  Cu  realizări  importante  se  prezintă  şi   lor  slab  productive  depinde   tiva—Ostrov—Toteşti.  O  pre­  tea  Română.  Mecanicul  ne
         tru  export  în  prima  lună  a   tatea  conducătorilor  auto.  Es­  tarea  parcursurilor  goale,  şi   colectivul  oţelăriei  electrice,  care  a  obţinut  supli­  în  mare  măsură  de  randa­  ocupare  asemănătoare  mani­  spunea  că  ar  fi  putut  lucra
         anului.                       te  un  deziderat  Ia  care  răs­                              mentar  400  tone  oţeluri  aliate.   Mersul  intensiv  al   mentul  mijloacelor  mecanice   festă  şi  mecanicul  de  utilaj   cu  mai  mult  spor  dacă  în
                                              cu
                                                          şoferul
                                                 cihste  şi
                                       punde
                                       Constantin  Vesa  dc  la  Auto­  aici  mă  refer  în  special   la   oţelăriilor  şi  sporirea  producţiei  de  metal  au  determi­  i  care  sînt  destinate  să  parti-   Victor  Cojoc,  aflat  la  fina­  prealabil  se  făcea  o  nivela­
                      A.  ZAHARIA      baza  Brad.                  transportul  elevilor  la  şcoli şi   nat  aprovizionarea  ritmică  a  laminoarelor,  fapt  ce  a   ?  cipe  la  acţiunile   de  îmbu-  lizarea  lucrărilor  de  îmbună­  re  a  terenului.
                                                Foto:  V.  ONOIU    al  salariaţilor  la  locul  de  mun-  condus  la  laminarea  suplimentară  a  unei  cantităţi  de   l  nătăţiri  funciare.  Dacă  în  a­  tăţiri  funciare  începute   Ia
                                                                                                      2 370  tone  metal.                                   l  nul  trecut  utilajele  aflate  în   C.A.P.  Sălişte.     Aspectele  prezentate  evi­
                                                                                                                                                            l  dotarea  Oficiului  de  îmbu-  Un  alt  utilaj  al  O.I.F.  se   denţiază  necesitatea  urmăririi
                                                                                                                                                                                                                       îndeaproape
                                                                                                                                                                                                                                    a  îndeplinirii
                                                                                                                                                            î  nătăţiri  funciare  Deva   au  găseşte  în  comuna  Geoagiu.   graficelor  de  lucru  stabilite
       Locuitorii  municipiului  Hunedoara  beneficiază                                                                          grade,  iar  maximele  între  3   ţ  funcţionat  la  întreaga  capa­  Randamentul  acestuia  este   pe  fiecare  utilaj,  numai  ast­
                                                                                                                                                            *  citate,  reuşindu-se  astfel  să
                                                                                                     ;
                                                                                                            .
                                                                                                        ...
                                                                                                                                 şl  7  grade.                                             departe  însă  de  a  putea  fi   fel  fiind  posibil  ca  la  lucră­  5
                                                                                                                                                            .  se  îndeplinească  sarcinile  de   considerat   ca  satisfăcător.   rile  de  îmbunătăţiri  funciare
                                                                                                                                   PENTRU  URMĂTOARELE      )  plan  aferente,  este  de  aştep­  Secretarul  comitetului  comu­  să  se  înregistreze  rezultate
               de  bunuri  sociai—culturale  în  valoare                                                                                DOUA  ZILE             tat  ca  şl  în  acest  an  între­  nal  de  partid,  tovarăşul  Ioan   cît  mai  bune,  ca  de  pe  te­
                                                                                                        PENTRU  24  ORE                                        gul  volum.  de  lucrări  sta­  Buciuman,  ne  spunea  că  sînt   renurile  afectate  de   exces
                                                                                                                                                               bilit  să  fie  efectuat  la  timp
                                                                                                                                  Vremea  continuă  să  se  în­  )  şi  de  calitate  Ireproşabilă.   zile  în  şir  cînd,  cu  draglinn,   de  umiditate  să  se   obţină
                                                                                                                                                                                           nu  se  mişcă  nici  măcar  o
                                                                                                                                 călzească.  Cerul  va  fl  varia­
                                                                                                    Vreme  relativ  rece,  cu  ce­
                         de  circa  două  miliarde lei                                             rul  variabil.  Vlntul  va  sufla   bil.   La  sflrşltul  Intervalului   i   O  contribuţie  substanţială   lopată  de  pămînt.  Intr-o  a­  producţii  sporite  în  acest  an
                                                                                                                                                                                                                       prin  executarea  în  cele  mai
                                                                                                   potrivit  din  nord-vest.  Tem ­
                                                                                                                                 vor  cădea  precipitaţii  slabe.
                                                                                                                                                                                           semenea
                                                                                                                                                            /  la  succesele  dobîndite  pînă
                                                                                                                                                                                                     situaţie  nu  există
                                                                                                   peraturile  m inim e  sint  cuprin­
                                                                                                                                                                                                                       ameliorare.  Desigur,  înfăptu­
                                                                                                   se  Intre  minus  7  şl  m inus  4  Vlnt  potrivit   din   nord-vest.   )  acum,  îndeosebi  pe  şantie-   nici  o  garanţie  că  acţiunile   bune  condiţii  a  acţiunilor  de
                                                                                                                                 Tem peratura  uşor  variabilă.
                                                                                                                                                            l  oral  de  la  lila,  a  adus-o  me-   începute  vor  putea  fi  înche­  irea  unul  asemenea  dezide­
        Fiecare cetăţean—un gospodar                                                                                                                        î  tan  care,  împreună  cu  soţia   ra  punerea  grabnică  în  va­  rat  obligă  şi  conducerile  n-
                                                                                                                                                            /  canicul  de  utilaj  Ionel  Bre-
                                                                                                                                                                                           iate  la  timp,  pentru  a  asigu­
                                                                                                                                                                                                                       nităţilor  agricole  să  facă  o
                                                                                                                                                            ţ  sa  Ana,  au  depus  şi  depun
                                                                                                                                                                                           loare  deplină  a  potenţialului
                                                                                                                                                                                                                       largă  mobilizare  a  forţelor
                                                                                                                                                            i  eforturi  susţinute  pentru  ca
                                                                                                                                                                                           terenului  care  este
                                                                                                                                                                                                               afectat
                                                                                                                                                            )  zilnîo  să  realizeze  un  volum  de  exces  de  umiditate.  De  locale  la  materializarea   o-
                                                                                                                                                                                                                       blectivelor  propuse.
        de grijă  al acestei mari  avuţii obşteşti                                                           c , FESTIVALUL  ..C Ă L U Ş A R U L "
                                                                                                                                                                                                                    iJTERNAŢIGiM /ij-E
                                                                                                                                                                                             ■
                Legea  10  din  1968  cu  privire  la  administrarea  fondului  locativ  de  stat  prevede  pierde­  PE  DRUM UL  TR A D IŢIEI
           rea  dreptului  de  folosire  a  locuinţei  proprietate  de  stat  de  câtre  locatarii   care  „pricinuiesc                                                                               Premierul  Turciei  la  Paris
           însemnate  stricăciuni  locuinţei,  clădirii  în  ebre  aceasta  e  situatâ,  instalaţiilor  ?i  accesoriilor  a­                                                                PARIS  19  (Agerpres).   —
           cestora,  precum  şi  oricăror  alte  bunuri  aferente  lor".                           Festivalul  „Căluşarul",  am­  dansatori  (alte  6  formaţii  ne-   turi  de  cei  mai  buni  căluşari   Primul   ministru  al  Turciei,   biri  cu  preşedintele  Franţei,
                                                                                                 plă  acţiune   cultural-artistică   putînd  să  ia  startul  în  con­  din  judeţul  nostru  formaţii  de              Georges  Pompidou  şi  cu  pri­
                                                                                                 menită  să  valorifice  unul  din­  curs).  Acestea  au  oferit  un   prestigiu   din  alte  4  judeţe   Nihat  Erim,  a  sosit  miercuri   mul  ministru  Jacques  Chaban-
                                                                                                                                                                                           la  Paris  într-o  vizită  oficială
                                                                                                                                                                                                                        Delmas,  în  timpul  cărora  vor
         Municipiul  Hunedoara,  ceta­  struite  în  anii  noştri.  Cea  mai   nă  de  responsabilitate  faţă  de   tre  cele  mai  trainice  filoane   spectacol  de  ridicat  nivel,  mi­  transilvănene,  invitate  în  ca­  de  patru  zile.  Este  prima  vi­  Ii  abordate  probleme  privind
                                                                                                 ale  creaţiei  populare  de  pe
        te  a   nenumăratelor  perfor­  de  seamă  zestre  materială  dată   avuţia  municipiului,  sînt  pre­                 siunea  juriului  fiind  extrem  de   drul  festivalului.  E  vorba  de   zită  oficială  întreprinsă   de   intensificarea  schimburilor  co­
        manţe  de  muncă  ale  siderur-   de socialism  hunedorenilor spre   ocupaţi  de  buna  ei  conserva­  meleagurile  noastre  —  dansul   dificilă  în  a  le  departaja.  formaţiile  din  Vinerea,  Alma-   Nihat  Erim  în  străinătate  de   merciale  dintre  Turcia  şi  Fran­
                                                                   re,  pentru  ca  de  beneficiile  ei
        giştilor  este,  în  acelaşi  timp,   folosinţă  constă  însă  în  cele   să  se  bucure  un  număr  tot   „Căluşar"  —  a  intrat  pe  fă­  Actul  final,  ce  va  avea  loo   şu  de  Mijloc  şi  Cib  (Alba) j   Ia  alegerea  sa  în  funcţia  pe   ţa.   „Relaţiile  dintre  ţările
        un  oraş  nou   şl  modern,  cu   15 000  de   apartamente  con­                         gaşul  tradiţiei.  Cele  două  edi­                       Cuciulata  (Bra<şov),  Cîlnic,  Bi-   care  o  deţine  din  martie  1970.  noastre,  a  spus  Nihat  Erim,
        străzi  şi  bulevarde  întinse  pe   struite de prin  anii *50  încoace.   mai  mare  de  oameni.  Dar  mal   ţii  precedente  au  scos  în  evi­  duminică  la  Deva,  cu  care  pri­  niş,  Moniom  (Caraş-Severin),   Intr-o  declaraţie  făcută   la   sînt  excelente  şi  sper  că  ele
        zeci  de  kilometri,  asfaltate  şi   Bunurile  publice  de  care  dis­  sînt  cetăţeni  care  nu-şi  gospo­  denţă  larga  popularitate   dc   lej  se  vor  cunoaşte  clştigătorii   Gura  Rîului  şi  Ocna  Sibiului   sosire,  premierul  Nihat  Erim   se  vor  dezvolta  în  continua­
        iluminate,  a   căror  extindere   pun  hunedorenli,  împreună  cu   dăresc   cum  se  cuvine  avu­  care  se  bucură  acest  joc  cu   actualei  ediţii,  reuneşte  ală  (Sibiu).  a  precizat  că  va  avea  convor­  re".
        continuă   an  de  an.  O  reţea   spaţiile  verzi  şi  plantate  afe­  ţia   obştească.  De  exemplu,   specific  bărbătesc.   Revelator            Desigur,  la  această  oră,  pu­
        comercială-  cu  o  bază  materia­  rente,  cu  zonele  de  agremenl   din  cele  15 000   apartamente   apare,  în  acest  sens,  numărul         blicul  e  nerăbdător  să  cunoas­  Declaraţia  celor  opt  pacifişti  americani
        lă  deosebit  de  bogată,  realiza­  etc.  se  constituie  laolaltă  în   ale  Hunedoarei,   toate  recent   tot  mai  mare  de  formaţii  par­    că  formaţiile  calificate  în  fa­
        tă  la  cerinţele  comerţului  mo­  tr-o  avere  de   aproape  două   construite,  majoritatea  sînt  în­  ticipante.  Dacă  la  prima  edi­       za  finală,  din  judeţul  nostru.   NEW  YORK  19  (Agerpres).
        dern,  stă  la  dispoziţia  locuito­  miliarde  lei,  pe  care  o  gesti­  treţinute   bine,  dar  unele  —   ţie  (1969-1970)  s-au  înscris  31   Iată-Ie  aşa  cum  ne-au  fost  co­  —  Grupul  celor  opt  pacifişti   caracterizat  ducerea  de  către
        rilor.  Instituţii  de  cultură  şi  e­  onăm  noi,  cei  aproape  80 000   mai  puţine  la  număr  —  sînt   de  echipe  cu  270  interpreţi      municate  de  Centrul  judeţean   americani  al  căror  proces  ur­  S.U.A,  a  războiului  din  Indo-
        ducaţie,  ale  căror  lăcaşuri  im­  de  hunedoreni.        supuse   deja  uzurii.  In  urma   dansatori,  detaşîndu-se  călu­                     de  îndrumare  a  creaţiei  popu­  mează  să  înceapă  Ia  24  ianu­  china  şi  reprimarea  rezisten­
        presionează  prin  arhitectură  şi   Aceste imense valori, ai căror   unor  verificări  directe  în  mai                                           lare  şi  mişcării  artistice   de   arie  la   Harrisburg  (Pennsyl-   ţei  împotriva  acestuia",  se  a-
                                                                                                 şarii  din  Romos,  Geoagiu,  Be-
        funcţionalitate,  stau  la  dispo-   beneficiari  sînt  locuitorii  mu­  multe  împrejurări,  a  consultă­  riu,  Musariu  şi  Boşorod,  la  a     masă i  formaţii  de  copii  —  O-   vania)  a  dat  publicităţii  o  de­  rală  în  declaraţie.
       ' ziţia   aceloraşi   hunedoreni,   nicipiului  nostru,  dovedesc  e   rii  actelor  întocmite  de  servi­  doua  .(1970-1971)  numărul  lor                                       claraţie  în  care  acuză  autori­  (Printre  cel  opt  acuzaţi  figu­
        spre  a  le  satisface  setea  spiri­  fortul  financiar  uriaş  făcut  dr   ciile  de  resort  din  cadrul  con-                                  răştioara  de  Sus,  Sarmizegetu-   tăţile  că  folosesc  procesul  în   rează  reverendul  Philip  Ber-
        tuală |  o   casă  de   cultură,   partid  şl  de  stat  pentru  bună   -iliulul  popular  municipal,  sau   a  crescut  la  36,  cu  309  inter­  sa,  Romos,  Rapoltu  Mare,  Bal-                           rigan,  care  a  iniţiat  şi  partici­
        două   cluburi,  trei  biblioteci,   starea  materială  şl  spirituală  e   ’e  la  I.G C.L.,  a  discuţiilor  cu   preţi.  Revelaţia  au  constitui­  şa j  formaţii  de  maturi  —  Dîn-   scopul  combaterii  rezistenţei   pat  activ  la  o  serie  de  mani­
        trei  cinematografe,  două  licee   poporului.  In  acelaşi  timp  va­  inducerile  unor  asociaţii  de  t-o,  de  această  dată,  căluşarii       cu  Mare,  Gînţaga,   Musariu,   puternice  a  opiniei  publice  a­
        de  cultură  generală,  unul  In­  loarea  acestui  efort  obligă  pe                    din  Boiu,  a  căror  primă  par­                         Căstău,  Boiu,  Romoşel,  Tîrşa ţ   mericane  faţă  de  războiul  din   festaţii  împotriva   războiului
        dustrial,   şcoli   generale  şi   beneficiarii   lui  —  cetăţenii   VIOREL  RACEANU    ticipare  a  coincis  cu  cîştiga-                        formaţii  combinate  —  Geoa­  Vietnam.  „Evoluţia  acestui  caz.   din   Vietnam,  şi   Theodore
        profesionale,  institutul  de  sub-   Hunedoarei  —  la  manifestarea   prim-vicepreşedinte  o!   rea'  locului  I.                                giu,  Boşorod,  Vărmaga.       cu  toate  tergiversările,  acuza­  Gljck,  Iniţiatorul  unor  demon­
        lngineri  sînt  doar  cîleva  din­  unui  spirit  de  înaltă  responsa­  Comitetului  executiv  al   Actuala  ediţie,  a  treia  (1971­              Intîlnirea  va  da  naştere,  fă­  ţiile,  Invectivele  şi  maşinaţi­  straţii  de  rezistenţă  ale  tine­
        tre  ele.                     bilitate   cetăţenească  pentru   Consiliului  popular  municipal   1972),  a  antrenat  în  fazele  zo­             ră  îndoială,  unei  întreceri  pa­  ile  sale,  ne  reaminteşte  psiho­  rilor  împotriva  ordinelor   de
          Am  amintit  toate  cele  de  pî­  gospodărirea  averii  obşteşti.  Hunedoara          nale,  desfăşurate  în  localităţi­                       sionante.   Cei  mai  buni  vor   logia  şi  încercările  de  manipu­  recrutare  pentru  războiul  din
        nă  aici   deoarece  mai  toate   Majoritatea  locuitorilor  Hu­                         le  Beriu,  Geoagiu,  Vălişoara  şi                       intra  în  posesia  mult  rîvnite-   lare  a  opiniei  publice  care  au  Vietnam.
        funcţionează  In   clădiri  con­  nedoarei  dovedesc  o  grijă  pli­  (Continuare  In  pagina  a  2-a)  Plopi,  41  de  formaţii  cu  344          lor  trofee,  premii  şi  diplome.
                                                                                                      \
   36   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46