Page 41 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 41
Proletari din toate tarile, uniji-vă!
TOVARĂŞUL
NICDLAE CEAUŞESCU
A PRIMiT PE MAREŞALUL
I. I. IAKUBOVSKI
In cursul dimineţii de nite ale statelor participante
miercuri, 19 ianuarie 1972, to la Tratatul de la Varşovia, ge
varăşul Nicolae Ceauşescu, neral de armată S. M. Stemen-
secretar general al Partidului ko, şi de ambasadorul Uniu
Comunist Român, preşedintele nii Sovietice la Bucureşti, V.I.
Consiliului de Stat, împreună Drozdenko.
cu tovarăşul Ion Gheorghe La întrevedere au participat
Maurer, preşedintele Consiliu general de armată Ion Ionîtă,
lui de Miniştri, au primit pe ministrul Forţelor Armate ale
1.1. Iakubovski, comandantul Republicii Socialiste România,
suprem al Forţelor Armate U şi general-colonel Ion Gheor
nite ale statelor participante ghe, prim-Ioctiitor al minis
la Tratatul de la Varşovia, trului Forţelor Armate, şeful
ANUL XXIV. Nr. 5 297 JOI 20 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI mareşal al Uniunii Sovietice. Marelui Stat Major.
Mareşalul 1.1. Iakubovski a întrevederea s-a desfăşurat
fost lnsotit de şeful Statului într-o atmosferă caldă, tovără
Major al Forţelor Armate U- şească.
Din primele zile ale ce Vaccinare
lui de-al doilea an al cinci
nalului am avut prilejul să optim producţiei anfipoliomielltică
facem cunoscute cititorilor Reparap la maşinile
noi şi noi succese obţinute ..... ' \ Incepînd din ziua de 20 Ia
de colectivele unităţilor nuarie, în întreaga ţară se va agricole penfru campania
industriale din judeţ. Ele desfăşura o acţiune de vacci
reflectă hărnicia şi străda Transportul auto trebuie nare antipoliomielitică a co
nia muncitorilor, tehnicieni piilor născuţi între 1 decem de primăvară
lor şi inginerilor, a tuturor brie 1970 — 1 decembrie 1971,
oamenilor muncii din unită ca şi a celor omişi sau vac nători, maşinile de plantat
ţile industriale de a înde cinaţi incomplet în acţiunea In Întreprinderile agricole cartofi şi răsaduri, la cele
plini în mod ritmic sarci SCS răspundă prompt cerinţelor din anul trecut. de stat au fost intensificate lalte utilaje, reparaţiile sînt
nile sporite de produc Vaccinul, produs de Institu reparaţiile tractoarelor şi efectuate în proporţie de 55
ţie la toţi indicatorii. Nu tul ,.Dr. I. Cantacuzino" din maşinilor agricole ce vor fi 60 la sută. Această acţiune
meroase unităţi industria Capitală, se va administra sub folosite la lucrările agricole se află într-un stadiu mai
de primăvară. Pînă în pre
le care au acordat o formă de picături, pe cale bu zent, 70 la sută din tractoa
atenţie sporită realizării cală. Vaccinarea se va efec avansat în unităţile agricole
producţiei destinate expor economiei moderne tua prin circumscripţiile sani re sînt puse în stare de de stat din judeţele Sucea
tului — sursă importantă de tare teritoriale în trei etape i funcţionare, gata să înceapă va, Botoşani, Cluj, Alba şi
sporire a resurselor valuta 20-25 ianuarie; 20-25 februa lucrările în cîmp; la semă Mureş.
re şl a eficienţei economice rie şi 15-20 aprilie.
— au şl livrat primele can — Anul 1972 constituie, narea continuă a transportu că, unde se execută de obicei mai de acest aspect. Sint alte
tităţi de produse din noul pentru colectivul întreprinde lui auto, nu se pot rezolva doar două transporturi la ca le a căror rezolvare depinde
an .beneficiarilor externi. rii de transporturi auto Deva, fără găsii ea celor mai optime pacitate din cele 4 efectuate de noi. Astfel, am luat mă
Combinatul siderurgic Hu- prilejul conjugării eforturilor soluţii în care să ne desfăşu pentru fiecare categorie de suri pentru dislocarea unor
pentru abordarea problemei răm activitatea. călători. Dacă rezolvarea aces parcuri de camioane, în speci
complexe a optimizării trans Sînt cuvintele de început ale tui aspect nu este un impedi al basculante, ce le destinăm
portului auto cu mai multă (tovarăşului Iosif Bulea, direc ment prea mare, în schimb sta activităţii constructorilor, pen
Primele responsabilitate decît pînă a torul I.T.A Deva, pe care bilirea turnusulul pentru per tru ca acestea să se constituie
în coloane care să deserveas
sonalul de deservire, deschi
l-am rugat să precizeze asu
cum. Această necesitate este
derea unor noi staţii suplimen
că şi să fie legate în excluşi- ^
dictată de faptul că realiza
portului auto se va acţiona în
rea sarcinilor mobilizatoare pra căror aspecte ale trans tare de oprire necesită încă un vitate de şantierul de con- i
ale celui de-al doilea an al acest an, în vederea perfec mare efort. strucţii. Prin această măsură, J
produse cincinalului, însăşi perfecţi^ ţionării lui. — In transportul de mărfuri, precum şi prin alcătuirea unor \
brigăzi în două şi trei schim
buri pe autobasculante, volu- /
Discuţie cu faefori de răspundere mul de transporturi cu măr- )
furi basculabile va creşte, iar ^
la export de la I. T. A. Deva indicele de utilizare al capaci- i 1
tătii acestor maşini va spori
simţitor. )
— Nu se poate vorbi despre posibililatea de optimizare, — Aşadar, anul acesta ne- l
nedoara, care a depăşit în optimizare, în general, fără a prin transporturi maxime cu cesltă eforturi deosebite din i
anul trecut planul de export avea în vedere elementele cheltuieli minime, depinde şi partea conducerii întreprinde- i
cu peste 12 la sută, a li conjugale cu stabilirea unor de modul în care sînteţi aju ril de transporturi. Trebuie îm- ^
vrat pînă acum cîteva mii trasee optime de circulaţie — taţi de beneficiari. bunătălit stilul de muncă, tre- i I
de tone de laminate din atît din punct de vedere al e — Este adevărat. De aceea, buie găsite no! metode şi J
prevederile pe 1972 bene ficienţei, cît şi pentru o de noi am purtat un dialog cu a soluţii în numeroase direcţii \
ficiarilor din 7 ţări printre servire ireproşabilă a benefici ceştia, pentru a-i determina la tehnico-organizatorice. Consi- l
care Bulgaria, Iugoslavia, arilor — fără a corela indica paletizarea şi containerlzarea deraţi că autobazei Deva îi ?
Iran, Liban şi altele. La pro- torii de utilizare a capacităţii unor materiale de transportat. revin în acest sens unele sar- J
file mijlocii şi uşoare, de şi ai parcului cu factorii care Mă refer în special la unităţi cini ? — adresăm întrebarea \
exemplu, s-a realizat în generează modificarea calita le de construcţii şi cele din economistului Fergiu ■ Rusu,
prima decadă 32,2 la sută tivă a acestora. industria alimentară cu care
din planul lunar de export, In transportul de călători, dorim să colaborăm fructuos şeful adjunct al autobazei.
întreprinderea de materiale deschiderea de noi trasee, pre pentru lărgirea ponderii trans — Nu doar unele sarcini, ci Tineretul r&spundo cu entuzla sm chem ării de a participa la finalizarea lucrărilor de Îm bună
de construcţii Bîrcea a fur lungirea altora pînă în cele portului containerizat în tota multiple. Am să mă refer în 1 tăţiri funciare.
nizat -In Ungaria mai mult mai îndepărtate sate ale jude lul transportului';pe' care 11 special însă ia necesitatea-or- \ I
de patru vagoane vată mi ţului ne creează pentru acest efectuăm. ILIE COJOCARU \ M ijlo a c e le m e c a n ic e s ă fie u tiliz a te
nerală pentru izolaţii termi an încă de pe acum unele pro Optimizarea transportului de I
ce, produsă din zgură si bleme. De aceea, eforturile le mărfuri nu depinde însă nu (Continuare in pagina a 2-a) \ * i
derurgică. îndreptăm spre alcătuirea u
La rlndul lor colectivele nor grafice de circulaţie care ' cu ra n d a m e n t m a x im la
unităţilor forestiere, din ca să aibă în vedere o utilizare r
drul C.E.I.L. Deva, au rea
lizat 75,8 la sută din sar intensivă a parcului de auto 1 2 0 0 fone ofel peste plan
cinile de export pe luna în buze. Este semnificativ de a EFECTUAREA LUCRĂRILOR
curs la lăzi de fag şi au rătat că în 1972 coeficientul de HUNEDOARA. Oţelarii hunedoreni sint preocupaţi
expediat beneficiarilor de utilizare a capacităţii pentru în acest an să asigure utilizarea cu indici înalţi a ca
peste hotare şi unele can autobuze prezintă prin plan pacităţii cuptoarelor, să obţină o producţie sporită de
tităţi de cherestea de fag un nivel mai scăzut de anul metal de bună calitate. Vizibile încă din prima zi a
şi lemn de celuloză. Colec Irecut. Acest nivel derivă din anului, eforturile colectivelor celor 3 oţelării se con DE iMBUNĂTAŢIRI FUNCIARE
tivul întreprinderii „Mar îmbunătăţirea confortului trans cretizează acum în realizări de seamă. Pe graficul în
mura11- Simcria a trimis portului în comun. trecerii se consemnează 'o depăşire a prevederilor pla
partenerilor externi sute de — O dată cu mărirea parcu nului de aproape 1 200 tone oţel.
metri pătraţi dale mozaica- lui de autobuze, problema op Realizarea în cele mai bu cît mai mare de excavaţii. asemenea, sub caipacitaiea de
te. In acelaşi timp, U.J.C.M. timizării transportului de că # Aportul principal revine colectivului oţelăriei Mar ne condiţii a întregului vo Incepînd din acest an el se lucru s-a folosit şl utilajul (
Deva a livrat peste 47 la Utilizarea raţională, cu efi lători se complică... tin nr. 2 unde, prin sporirea indicilor de utilizare a lum de lucrări planificate află cu utilajul pe şantierul condus de Ionel Sparagoţchi,
sută din cantitatea de co cienţă sporită a parcului de — Intr-adevăr. Vor trebui cuptoarelor, se obţin zilnic peste plan în medie cîte ) pentru ameliorarea terenuri de lucrări deschis Ia Clopo- care se află în comuna Bre
nemijlocit
depinde
autobuze
voare cit avea stabilit pen dc m ăiestria şi conştiinciozi găsite noi soluţii pentru evi 35 tone otel. Cu realizări importante se prezintă şi lor slab productive depinde tiva—Ostrov—Toteşti. O pre tea Română. Mecanicul ne
tru export în prima lună a tatea conducătorilor auto. Es tarea parcursurilor goale, şi colectivul oţelăriei electrice, care a obţinut supli în mare măsură de randa ocupare asemănătoare mani spunea că ar fi putut lucra
anului. te un deziderat Ia care răs mentar 400 tone oţeluri aliate. Mersul intensiv al mentul mijloacelor mecanice festă şi mecanicul de utilaj cu mai mult spor dacă în
cu
şoferul
cihste şi
punde
Constantin Vesa dc la Auto aici mă refer în special la oţelăriilor şi sporirea producţiei de metal au determi i care sînt destinate să parti- Victor Cojoc, aflat la fina prealabil se făcea o nivela
A. ZAHARIA baza Brad. transportul elevilor la şcoli şi nat aprovizionarea ritmică a laminoarelor, fapt ce a ? cipe la acţiunile de îmbu- lizarea lucrărilor de îmbună re a terenului.
Foto: V. ONOIU al salariaţilor la locul de mun- condus la laminarea suplimentară a unei cantităţi de l nătăţiri funciare. Dacă în a tăţiri funciare începute Ia
2 370 tone metal. l nul trecut utilajele aflate în C.A.P. Sălişte. Aspectele prezentate evi
l dotarea Oficiului de îmbu- Un alt utilaj al O.I.F. se denţiază necesitatea urmăririi
îndeaproape
a îndeplinirii
î nătăţiri funciare Deva au găseşte în comuna Geoagiu. graficelor de lucru stabilite
Locuitorii municipiului Hunedoara beneficiază grade, iar maximele între 3 ţ funcţionat la întreaga capa Randamentul acestuia este pe fiecare utilaj, numai ast
* citate, reuşindu-se astfel să
;
.
...
şl 7 grade. departe însă de a putea fi fel fiind posibil ca la lucră 5
. se îndeplinească sarcinile de considerat ca satisfăcător. rile de îmbunătăţiri funciare
PENTRU URMĂTOARELE ) plan aferente, este de aştep Secretarul comitetului comu să se înregistreze rezultate
de bunuri sociai—culturale în valoare DOUA ZILE tat ca şl în acest an între nal de partid, tovarăşul Ioan cît mai bune, ca de pe te
PENTRU 24 ORE gul volum. de lucrări sta Buciuman, ne spunea că sînt renurile afectate de exces
bilit să fie efectuat la timp
Vremea continuă să se în ) şi de calitate Ireproşabilă. zile în şir cînd, cu draglinn, de umiditate să se obţină
nu se mişcă nici măcar o
călzească. Cerul va fl varia
Vreme relativ rece, cu ce
de circa două miliarde lei rul variabil. Vlntul va sufla bil. La sflrşltul Intervalului i O contribuţie substanţială lopată de pămînt. Intr-o a producţii sporite în acest an
prin executarea în cele mai
potrivit din nord-vest. Tem
vor cădea precipitaţii slabe.
semenea
/ la succesele dobîndite pînă
situaţie nu există
peraturile m inim e sint cuprin
ameliorare. Desigur, înfăptu
se Intre minus 7 şl m inus 4 Vlnt potrivit din nord-vest. ) acum, îndeosebi pe şantie- nici o garanţie că acţiunile bune condiţii a acţiunilor de
Tem peratura uşor variabilă.
l oral de la lila, a adus-o me- începute vor putea fi înche irea unul asemenea dezide
Fiecare cetăţean—un gospodar î tan care, împreună cu soţia ra punerea grabnică în va rat obligă şi conducerile n-
/ canicul de utilaj Ionel Bre-
iate la timp, pentru a asigu
nităţilor agricole să facă o
ţ sa Ana, au depus şi depun
loare deplină a potenţialului
largă mobilizare a forţelor
i eforturi susţinute pentru ca
terenului care este
afectat
) zilnîo să realizeze un volum de exces de umiditate. De locale la materializarea o-
blectivelor propuse.
de grijă al acestei mari avuţii obşteşti c , FESTIVALUL ..C Ă L U Ş A R U L "
iJTERNAŢIGiM /ij-E
■
Legea 10 din 1968 cu privire la administrarea fondului locativ de stat prevede pierde PE DRUM UL TR A D IŢIEI
rea dreptului de folosire a locuinţei proprietate de stat de câtre locatarii care „pricinuiesc Premierul Turciei la Paris
însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în ebre aceasta e situatâ, instalaţiilor ?i accesoriilor a PARIS 19 (Agerpres). —
cestora, precum şi oricăror alte bunuri aferente lor". Festivalul „Căluşarul", am dansatori (alte 6 formaţii ne- turi de cei mai buni căluşari Primul ministru al Turciei, biri cu preşedintele Franţei,
plă acţiune cultural-artistică putînd să ia startul în con din judeţul nostru formaţii de Georges Pompidou şi cu pri
menită să valorifice unul din curs). Acestea au oferit un prestigiu din alte 4 judeţe Nihat Erim, a sosit miercuri mul ministru Jacques Chaban-
la Paris într-o vizită oficială
Delmas, în timpul cărora vor
Municipiul Hunedoara, ceta struite în anii noştri. Cea mai nă de responsabilitate faţă de tre cele mai trainice filoane spectacol de ridicat nivel, mi transilvănene, invitate în ca de patru zile. Este prima vi Ii abordate probleme privind
ale creaţiei populare de pe
te a nenumăratelor perfor de seamă zestre materială dată avuţia municipiului, sînt pre siunea juriului fiind extrem de drul festivalului. E vorba de zită oficială întreprinsă de intensificarea schimburilor co
manţe de muncă ale siderur- de socialism hunedorenilor spre ocupaţi de buna ei conserva meleagurile noastre — dansul dificilă în a le departaja. formaţiile din Vinerea, Alma- Nihat Erim în străinătate de merciale dintre Turcia şi Fran
re, pentru ca de beneficiile ei
giştilor este, în acelaşi timp, folosinţă constă însă în cele să se bucure un număr tot „Căluşar" — a intrat pe fă Actul final, ce va avea loo şu de Mijloc şi Cib (Alba) j Ia alegerea sa în funcţia pe ţa. „Relaţiile dintre ţările
un oraş nou şl modern, cu 15 000 de apartamente con gaşul tradiţiei. Cele două edi Cuciulata (Bra<şov), Cîlnic, Bi- care o deţine din martie 1970. noastre, a spus Nihat Erim,
străzi şi bulevarde întinse pe struite de prin anii *50 încoace. mai mare de oameni. Dar mal ţii precedente au scos în evi duminică la Deva, cu care pri niş, Moniom (Caraş-Severin), Intr-o declaraţie făcută la sînt excelente şi sper că ele
zeci de kilometri, asfaltate şi Bunurile publice de care dis sînt cetăţeni care nu-şi gospo denţă larga popularitate dc lej se vor cunoaşte clştigătorii Gura Rîului şi Ocna Sibiului sosire, premierul Nihat Erim se vor dezvolta în continua
iluminate, a căror extindere pun hunedorenli, împreună cu dăresc cum se cuvine avu care se bucură acest joc cu actualei ediţii, reuneşte ală (Sibiu). a precizat că va avea convor re".
continuă an de an. O reţea spaţiile verzi şi plantate afe ţia obştească. De exemplu, specific bărbătesc. Revelator Desigur, la această oră, pu
comercială- cu o bază materia rente, cu zonele de agremenl din cele 15 000 apartamente apare, în acest sens, numărul blicul e nerăbdător să cunoas Declaraţia celor opt pacifişti americani
lă deosebit de bogată, realiza etc. se constituie laolaltă în ale Hunedoarei, toate recent tot mai mare de formaţii par că formaţiile calificate în fa
tă la cerinţele comerţului mo tr-o avere de aproape două construite, majoritatea sînt în ticipante. Dacă la prima edi za finală, din judeţul nostru. NEW YORK 19 (Agerpres).
dern, stă la dispoziţia locuito miliarde lei, pe care o gesti treţinute bine, dar unele — ţie (1969-1970) s-au înscris 31 Iată-Ie aşa cum ne-au fost co — Grupul celor opt pacifişti caracterizat ducerea de către
rilor. Instituţii de cultură şi e onăm noi, cei aproape 80 000 mai puţine la număr — sînt de echipe cu 270 interpreţi municate de Centrul judeţean americani al căror proces ur S.U.A, a războiului din Indo-
ducaţie, ale căror lăcaşuri im de hunedoreni. supuse deja uzurii. In urma dansatori, detaşîndu-se călu de îndrumare a creaţiei popu mează să înceapă Ia 24 ianu china şi reprimarea rezisten
presionează prin arhitectură şi Aceste imense valori, ai căror unor verificări directe în mai lare şi mişcării artistice de arie la Harrisburg (Pennsyl- ţei împotriva acestuia", se a-
şarii din Romos, Geoagiu, Be-
funcţionalitate, stau la dispo- beneficiari sînt locuitorii mu multe împrejurări, a consultă riu, Musariu şi Boşorod, la a masă i formaţii de copii — O- vania) a dat publicităţii o de rală în declaraţie.
' ziţia aceloraşi hunedoreni, nicipiului nostru, dovedesc e rii actelor întocmite de servi doua .(1970-1971) numărul lor claraţie în care acuză autori (Printre cel opt acuzaţi figu
spre a le satisface setea spiri fortul financiar uriaş făcut dr ciile de resort din cadrul con- răştioara de Sus, Sarmizegetu- tăţile că folosesc procesul în rează reverendul Philip Ber-
tuală | o casă de cultură, partid şl de stat pentru bună -iliulul popular municipal, sau a crescut la 36, cu 309 inter sa, Romos, Rapoltu Mare, Bal- rigan, care a iniţiat şi partici
două cluburi, trei biblioteci, starea materială şl spirituală e ’e la I.G C.L., a discuţiilor cu preţi. Revelaţia au constitui şa j formaţii de maturi — Dîn- scopul combaterii rezistenţei pat activ la o serie de mani
trei cinematografe, două licee poporului. In acelaşi timp va inducerile unor asociaţii de t-o, de această dată, căluşarii cu Mare, Gînţaga, Musariu, puternice a opiniei publice a
de cultură generală, unul In loarea acestui efort obligă pe din Boiu, a căror primă par Căstău, Boiu, Romoşel, Tîrşa ţ mericane faţă de războiul din festaţii împotriva războiului
dustrial, şcoli generale şi beneficiarii lui — cetăţenii VIOREL RACEANU ticipare a coincis cu cîştiga- formaţii combinate — Geoa Vietnam. „Evoluţia acestui caz. din Vietnam, şi Theodore
profesionale, institutul de sub- Hunedoarei — la manifestarea prim-vicepreşedinte o! rea' locului I. giu, Boşorod, Vărmaga. cu toate tergiversările, acuza Gljck, Iniţiatorul unor demon
lngineri sînt doar cîleva din unui spirit de înaltă responsa Comitetului executiv al Actuala ediţie, a treia (1971 Intîlnirea va da naştere, fă ţiile, Invectivele şi maşinaţi straţii de rezistenţă ale tine
tre ele. bilitate cetăţenească pentru Consiliului popular municipal 1972), a antrenat în fazele zo ră îndoială, unei întreceri pa ile sale, ne reaminteşte psiho rilor împotriva ordinelor de
Am amintit toate cele de pî gospodărirea averii obşteşti. Hunedoara nale, desfăşurate în localităţi sionante. Cei mai buni vor logia şi încercările de manipu recrutare pentru războiul din
nă aici deoarece mai toate Majoritatea locuitorilor Hu le Beriu, Geoagiu, Vălişoara şi intra în posesia mult rîvnite- lare a opiniei publice care au Vietnam.
funcţionează In clădiri con nedoarei dovedesc o grijă pli (Continuare In pagina a 2-a) Plopi, 41 de formaţii cu 344 lor trofee, premii şi diplome.
\