Page 42 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 42
wa T s y x r*rv z n n rT — H I» Hi fW'MTawnw mi ui-miwwcj .e ’Muiwtag^.icT;
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 297 ® JOI 20 IANUARIE 1972
judecate la fata locului
t
n anul 1071. sub îndru comunale de partid şi prima nătătiri funciare -- concreti muniştii, deputaţii se cere să
marea directă, perma rilor comunali. Şi lucrările a zate prin efectuarea de şan fim exemple în toate împreju eficient de prevenire a i
nentă a organizaţiei co dunării au mai avut o trăsă ţuri de scurgere, desecări, con rările, să fim în îrurttea acţiu
munale de partid, în satele tură : angajamentul ferm şi solidări de maluri, combaterea nilor, să luptăm cu perseve
comunei noastre au fost obţi hotărît, unanim al tuturor co băltirii apei, hterări antierozlo- renţă şl abnegaţie pentru tra
nute rezultate bune în toate muniştilor şi deputaţilor — re nale şl altele, îri total valoa ducerea în fapt a sarcinilor pe rea Ilegalităţilor, vor deveni
domeniile de activitate: agri prezentanţi legitimi ai săteni rea acestor lucrări ridieîndu-se care partidul le nune în fata Nu întîmplător lucrările Is reper şt direcţii pentru acti ei înşişi luptători pe tărîmul
cultură, zootehnie, desfacerea lor — de a face mai mult. la peste 134 200 lei, ferindu-se noastră'*. toricei plenare a C.C. al P.C.R. vitatea viitoare a organelor
mărfurilor, mai buna gospodă de a munci cu hărnicie spo de acţiunea negativă a apelor In această atmosferă de în din noiembrie anul trecut judiciare In urma lucrărilor justiţiei sociale. De exemplu,
rire şi înfrumuseţare a sate rită pentru dezvoltarea econo mai bine de 1 000 ha pămînt, ţelegere matură a îndatoriri s-au oprit asupra muncii de plenarei, Judecătoria din Deva oricare din cele peste 100 de
angajate de la Q.C.L. alimen
lor, realizarea unor lucrări mică a şalelor, valorificarea care va da recolte mal bune. lor, de hotărîre nestrămutată prevenire â infracţiunilor ce h hotărît să acţioneze cu şi
social-edilitare şi altele — tuturor resurselor locale, a Curăţirii păşunilor, fertilizării de a le îndeplini, adunarea trebuie desfăşurată de către mai multă forţă pe tărîmul tara din Deva, care au asistat
sublinia informarea prezenta întregului potenţial de care acestora, pe o suprafaţă de activului comunal de partid organele judiciare. S-a avut prevenirii infracţiunilor, să ju Ia condamnarea fostei gestio
nare Raveca Scarlat, ştiu a
tă în fata activului de partid dispune fiecare sat. peste 300 ha şi, respectiv, fcO Boşorod a hotărît sporirea an în vedere — aşa cutn de alt dece la făta locului măi mulţi cum bine cu cîtâ vină te aco
al comunei Boşorod. In ultimii — Am obtinut rezultate bu ha, li se vor acorda, de aseme gajamentului iniţial de a con fel s-a arătat — că propagan infractori care ău ştirbit avu peri sustrăgînd în mod repe
ani In satele comunei s-au ne, dar ele nu ne pot mulţumi nea, mai multă atentie decît tracta cu statui de la 315 porci, da juridică, deşi în ultimul tul obştesc. Măsurile luate tat bani sau mărfuri din ges
construit 850 de case noi, s-au — sublinia primarul comunei, în anii trecuţi. la 400 porci; de la 39 000 litri timp a crescut în eficientă, nu s-au dovedit deosebit de efi tiunea de care răspunzi. Tot
electrificat două sate, au fost tovarăşul Ieronim Grecu. Co Ilie Dănescu, Vizante Gru- lapte, la 50 000 litri. Iată, de a cuprins masele largi ale ce ciente. Vom da cîteva exem aşa cum cei care au luat parte
construite 4 şcoli, un cămin muna Boşorod a ocupat, în iescu, Adam Boşorogan, Da- altfel, care este răspunsul co lor ce muncesc printr-o mun ple. la pedepsirea Ilenei Brînduşan
cultural, s-au dat în folosin 1071, locul întîi pe judeţ în vld Halcii. Nicolae Tănase, Io munei la chemarea Comitetu că vie, desfăşurată în rîndul Infractorul Ioan Diaconescu
ţă 6 săli de clasă în şcolile e cadrul întrecerii patriotice din nel Popa, Smaranda Tirţ, Ioan lui comunal de partid şi al acestora. în primul semestru — fost angajat al I.J.E. Coop — „chimista" de la rest Au-
xistente, s-au amenajat peste tre comune. Este o realizare Iacob, Gheorghe Podaru, Vio Consiliului popular al comunei nl anului 1971, au fost jude din Deva — a fost judecat In rantul „Mureşul" din Deva
4 000 m.l. de trotuare, prin re frumoasă, cu care ne mîndrim rica Tirănescu, alţi vorbitori Unirea, judeţul Ialomiţa: vor cat! la fata locului numai 6,5 sediu! acestei întreprinderi în despre care ziarul a mal scris
ţeaua cooperativei de consum toţl^ locuitorii ei. In acelaşi s-au oprii pe larg asupra ce fi livraţi statului 400 porci la sută din infractorii care fata a 120 de salariaţi. El a — şi-au dat seama cît de jos
s-au vîndut populaţiei din co timp trebuie să fie un prilej lor mai importante aspecte din graşi, 383 capete bovine, 790 nu păgubit avutul obştesc, iar
mună mărfuri în valoare de de mobilizare masivă la mun viata comunei, au criticat lip ovine, 50 000 litri lapte — din hotăiîrile de condamnare a ce
peste 4 000 000 lei. Sînt în că pentru noi toti. întreaga surile şi neajunsurile ce mai gospodăriile ţăranilor coopera lor vinovaţi au fost prelucra
curs de construcţie alte două tori şl individuali —, Iar din te în colectivele unde aceş
cămine culturale, un saivan C.A.P. 110 000 litri lapte de tia au muncit numai In 25,5
pentru ol, 2 000 m.l. trotuare, vacă, 33 000 litri lapte la sută din cazuri. Lipsurile
multe alte obiective. de oale, 70 000 ouă, 15 600 semnalate pe această linie de
Sînt doar cîteva dintre rea- kg lînă, 217 tone carne plenară au devenit puncte de răspuns penal pentru delapi nice sînt faptele de înşelarea
consumatorilor prin falsifica
darea sumei de 16 949 lei şi
lfcările care demonstrează pro ANGAJAMENTUL de bovine şl ovine, 105 tone pentru păgubirea cu încă 85 561 rea mărfurilor, prin „vopsirea"
fundele transformări survenite fructe, precum şi alte produse. unor băuturi şi vinderea lor
în viata comunei, a locuitori Asumîndu-şt acest angaja lei a avutului obştesc prin cu suprapret. Aceste acţiuni
îndeplinirea neglijentă a înda
lor ei, toate acestea fiind o ment, dorinţa fermă de a-1 de toririlor de serviciu. Partici de încălcare grosolană a legi
exptesie concretă, o mărturie păşi, adunarea activului comu Stagiul în producţie al panţii la proces au putut să lor şt normelor noastre de
vie a modului în care se în FERM, UNANIM, nal de partid a adresat co tragă învăţăminte preţioase convieţuire socialistă sînt de-a
făptuieşte politica partidului muniştilor, deputaţilor, specia clin faptele deosebit de grave, dreptul revoltătoare, constitu
nostru de emancipare a locali liştilor, tuturor locuitorilor candidaţilor la examenul pe care instanţa de judecată ie o sfidare la adresa oameni
tăţilor rurale, de creştere a bu comunei o vibrantă chemare f le-a analizat în amănunţime în lor care trăiesc şi muncesc cu
năstării întregului popor. la muncă pentrg realizarea Iul lata lor şi le-a sancţionat se cinste şi demnitate. Pe bună
Prima Conferinţă pe ţară a AL SĂTENILOR în condiţii optime, prin aceas de admitere în ver. Intr-un alt proces, 400 dreptate, mulţi dintre partici
secretarilor comitetelor comu tă dovedind cu totii un înalt de angajaţi ai E.M. Certej au panţii la diverse procese pu
nale de partid şi preşedinţi spirit patriotic. luat parte Ia judecarea lui Dan blice s-au ridicat, indignaţi de
lor consiliilor populare comu Telegrama adresată Comite învsţămîntul superior Candit pentru delapidarea su cele ce auzeau, şi au cerut
nale, cuvintarea secretarului tului Central al partidului, to mei de 11 000 lei şi a lui Au sancţionarea cu asprime a in
general al partidului, tovarăşul varăşului Nicolae Ceauşescu rel Păcurar pentru complicita fractorilor. „Fapta săvîrşltă de
Nicolae Ceauşescu, rostită cu mesă de cetăţeni trebuie să există în unele domenii de ac In ultimul timp, la redac vităţi specifice profilului fa te la delapidare şi fals. şoferul Nicolae Dat — ar£!â
acest prilej, rezoluţia adopta participe la treabă pentru a ne tivitate, au făcut propuneri este o mărturie grăitoare a ţie sosesc tot mai mulle scri cultăţilor la care doresc să Asupra pericolului mare pe în cursul unei judecăţi Iosif
angajamentului unanim al să
tă au pus în fata organelor face satele tot mai frumoase, pentru eliminarea acestora şi tenilor din Boşorod de a-şl fa sori în care absolvenţi de candideze. Absolvenţii care care-1 prezintă infracţiunile ce Răzvan, om cu aceeaşi profe
comunale de partid şi de stat mai prospere, să muncim pen îmbunătăţirea activităţii în ce cu cinste şl demnitate da liceu, viitori candidaţi la e efectuează stagiul in produc păgubesc avuţia obştească nu sie la I.P.S.P. Deva — de a
sarcini noi, de o importantă tru a aduce frumosul lîngă ansamblu. toria. „Vă asigurăm, mult sti xamenul de admitere in în- ţie în vederea înscrierii la mai insistăm. Este ştiut fap sustrage cu ocazia transpor
deosebită, au subliniat nece noi. Angajamentul luat de toţi mate tovarăşe N ic o la e vătămîntul superior, solicită concursul de admitere în în- tul că acestea lovesc direct în turilor sacii de ciment nece
sitatea lărgirii atribuţiilor şi In acest an, alte trei sate participanţii la dezbateri, an Ceauşescu. că oamenii muncii lămuriri în legătură cu e văţămintul superior tehnic forţa economică a tării......Fur sar! unor construcţii sociale,
răspunderilor acestora pentru din comună vor fi electrifica gajament luat în numele ce de pe aceste meleaguri, purtă fectuarea stagiului prealabil sau agronomic vor fi nminaţl turile, delapidările, sustrageri
întreaga viată a satelor. te : Luncanl, Cioclovina, Alun; lor 340 de comunişti din co tori şi păstrători de peste se în producţie, durata şi pro de la încorporare 1n armată le de orice iei — arăta tova a aruncat o pată ruşinoasă a-
C ea ce a caracterizat lu se vor da în folosinţă cămine mună, în numele celor cole a unor îndeletniciri şi filul institutului sau facul timp de un an. răşul Nicolae Ceauşescu în ex tît asupra întregului colectiv
cît şi asupra meseriei noas
crările activu ’ î • • de partid a le culturale din Boşorod şi 3 387 de cetăţeni, este o tradiţii de vestiţi crescători de tăţi! care solicită execulareo Ministerul Educaţiei şi In- punerea la plenară — lovesc tre. Cer să fie condamnat e
fost răspund* majoră cu Chitid ţ se va extinde reţeaua hotărîre unanimă de a mun animale şi cultivatori de ce lui. văţămîntului precizează de în interesele tuturor oameni xemplar 1"
care comuni> . comunei, de secţiilor prestatoare de servi ci şl acţiona pentru auto- reale, pătrunşi de virtuti de In acest sens, Ministerul asemenea că la concursul de lor muncii, sînt acte ostile
putaţii, preşedinţii comitetelor cii i se vor efectua reparaţii, depăşlre, în toate domeniile adîncă omenie şi cinste vor Educaţiei şi Tnvăţămîntului admitere în învăţămîntul su construcţiei socialiste, de ace Acestea sînt dovezi limpezi
de cetăţeni, alte cadre de spe de străzi şi trotuare, întreţi de activitate. „Ştim că Hune face tot ce depinde de ei pen aduce precizări extrem de perior tehnic şi agronomic ea trebuie considerate, aşa că drumul infractorilor se în
cialişti din comună au înţeles neri de drumuri, construcţii de doara a chemat ţara întreagă tru a-şi îndeplini angajamen importante. La concursul de ce se va organiza în anul cum spunea Lenin, ca acte gustează tot mai mult, că ma
contrarevoluţionare".
rea masă de oameni al muncii
atribuţiile ce le revin pentru poduri, diverse alte lucrări e- Ia întrecere — arătau mai tul luat, a-şi respecta cu dem admitere în invătămînlul su 1972 vor putea fi înscrişi îi dezaprobă şi acţionează cu
a transpune concret în viată dilitar-gospodâreştl şi de In mulţi vorbitori. Această che nitate cuvîntul dat" — se spu perior tehnic şi agronomic absolvenţi ai promoţiilor Demascîndu-I cu fermitate, hotărîre şi responsabilitate so
indicaţiile documentelor elabo teres obştesc. mare trebuie să constituie un pentru anul şcolar 1972-1973 precedente care au început în fata opiniei publice, pe cei
In centrul atenţiei se află îndemn puternic la muncă pen ne în încheierea telegrafiei. vor fi înscrişi absolvenţi ai care confundă bunul poporu cială împotriva lor. Sînt do
rate de prima conferinţă pe ta executarea lucrărilor de îmbu- tru fiecare dintre noi. Toii co- liceelor de specialitate, ai stagiul în producţie cel mai lui cu proprietatea lor perso vezi evidente că pedepsirea
ră a secretarilor comitetelor GH. 1. NEGREA secţiilor reale şi ai claselor tîrziu în luna decembrie nală, se realizează nu numai
speciale de matematică, fizi 1971. efectul de negare imediată a infractorului Îti faţa foştilor
săi colegi de muncă, a colec
ADUNĂRI ALE ACTIVELOR- DE PARTID că, chimie şi biologie de la La concursul de admitere infracţiunilor, ci şi de preve
liceele de cultură generală. organizai în învăţămîntul su nire a altora. Pe de altă parte, tivului pe care l-a înşelat pur-
ouă ne e drag să mun tului comunal şi Comitetului Absolvenţii secţiilor uma perior universitar, economic, cei care asistă la procesele tînd o mască a cinstei, este
pedagogic, medicină şi far
N cim şl vrem să contri formăm în fapte — arăta Ion gajat, prin cuvîntul său, să executiv al Consiliului popu niste din liceul de cultură macie, de artă sau educaţie publice. în afară de faptul că o metodă eficientă de preve
mobilizeze toate femeile la
Petruţ, din Grohot.
nire şl combatere a fenome
buim la ridicarea sate
generală care doresc să stu
lar al comunei Unirea din
lor noastre** — arăta, la re Faptele de pînă acum, ca munci patriotice pentru con judeţul Ialomiţa. Locuitorii dieze în învăţămîntul supe fizică se vor putea înscrie se vor abţine de la comiterea nului Infracţional.
unor infracţiuni — văzînd se
centa plenară a activului de şi dorinţele exprimate cuprin struirea dispensarului. Adria comunei Bulzeştii de Sus s-au rior tehnic sau agronomic absolvenţii tuturor liceelor, veritatea legilor noastre fată
partid al comunei Bulzeştii deau modalităţile de realiza na Bulz, locţiitoarea secreta angajat, astfel, să contracte vor trebui să efectueze, în fără să fie necesară efectua de cel necinstiţi — vor şti să MARIA PELE
de Sus, Ioan Petruţ, locţiito re a unor noi obiective pre rului comitetului comunal nl ze 300 capete porcine, 250 prealabil, stagii tn producţie rea stagiului în producţie de intervină prompt pentru stîrpi- judecător la Judecătoria Deva
rul secretarului organizaţiei zente şi în planul de mă U.T.C., aducea, de asemenea, taurine, 200 ovine, 140 hl lap de minimum un an în acti minimum un an.
de partid din Grohot, expri suri, cum ar fi creşterea şep- angajamentul tinerilor de a te de vacă şi 15 hl lapte de
mând astfel, în cîteva cuvin telului de animale de la 1 690 participa la acţiunea de în oaie, 110 000 ouă, 1,3 tone
te, îndemnul mobilizator In bovine la' 1 800,. de la 1 300 frumuseţare a comunei. Su lină turcană, 75 tone fructe,
suflat comuniştilor de prima ovine la 1 500, de la 720 por gestiile medicului Susana Fo- 20 tone fructe de pădure, să
Conferinţă pe tară a secre cine la 820, prin măsuri de gel de a se amenaja izvoa contribuie prin munci patri
tarilor comitetelor de partid otice la organizarea, întreţi Demaraj optim producţiei din 1972: In ajutorul cabinetelor pentru
şi preşedinţilor consiliilor nerea şi îngrăşarea celor
populare comunale. Acest în 4 365 ha fînaţuri şi păşune.
demn — devenit hotărîre a Adunarea a dat o atenţie
privire la sarcinile ce revin Paşi spre mai bine deosebită şi problemelor ştiinţele sociale si centrelor
oamenilor satelor — s-a des
prins şi din informarea cu muncii de educaţie, antrenă M M I . AHO IBEOIIIE » * 1
comitetului comunal de partid rii comuniştilor şi prin ei a
tuturor locuitorilor la ridica
şi consiliului popular comu
nal din expunerea tovarăşu rea nivelului de viaţă al sa de documentare pentru
lui Nicolae Ceauşescu şi re telor. Organizarea brigăzii ar
tistice de agitaţie, reactivarea
zoluţia adoptată la conferin îngrijire a fînaţurilor. şi îm rele naturale existente, de a unor formaţii artistice, gaze Sil RĂSPUNDĂ PROMPT CERIN
ţa din decembrie, informare bunătăţirea condiţiilor de a-
prezentată de secretarul co dăpostire a animalelor. Din se contribui prin muncă pa tele de perete, colectivele de
mitetului comunal de partid triotică la amenajarea dru agitatori, o activitate mai activitatea politico-educativă
Dumitru Giurgiu. cheltuielile de 531 000 lei pen murilor sau necesitatea con susţinută la căminele cultu
rale — sînt obiectivele pro
Trecerea în revistă a re tru domeniul social-cultural struirii băii comunale ş.a. do puse şi dezbătute în scopul ŢELOR ECONOMIEI MODERNE
zultatelor obţinute in anul se desprind şi construirea u vedesc faptul că o prezenţă Judeţul Hunedoara ocupă un loc de primă mărime
care a trecut — acţiuni pa nui dispensar medical, a băii activă a intelectualului în ridicării nivelului de conşti în producţia de metal a României, inclusiv In ce
triotice de înfrumuseţare a comunale şi a altor edificii. inţă al locuitorilor comunei priveşte extracţia minereurilor feroase.
comunei în valoare de peste Lucrările prin muncă patrio viaţa satului are efecte pozi şi a înălţării cît mai grab (Urmare din pag. 1) rii transporturilor depinde în La sfîrşitul cincinalului trecut se realiza In judeţ
524 000 lei, cuprinzînd con tică, evaluate la 525 000 lei, tive pentru gradul de eman nice, şi pe această cale, a mare măsură de modul calita 45 la sută din producţia de fontă a ţării, 46,3 la sută
strucţii şi reparaţii de po construirea unui pod peste cipare a comunei. Iniţiativa, gânlzării minuţioase a activi tiv în care se execută întreţi din producţia de oţel, 46,4 la sută de laminate
duri, construcţii şl drumuri valea Străuţului, plantarea în spiritul de responsabilitate eu comunei. Mobilizarea tuturor tăţii la staţiile de gresare şi nerea, revizuirea şi repararea finite pline şi 56 la sută din extracţia de mineren de
pe 13 km, reparaţii de dru Bulzeştii de Jos, Bulzeştii de dominat şi luările de cuvînt membrilor de partid, organi schimbare a uleiului, la staţia parcului nostru. Faptul că pe fier.
muri pe 32 km — a fost fă ale lui Ioan Stănilă, din zaţiilor U.T.C., de sindicat şî complexă de spălare a tuturor ansamblul întreprinderii nu Industria metalurgiei feroase va cunoaşte şl In ac
cută şl cu scopul de a pros Sus şi Tomnatec a unui nu Bulzeştii de Sus, Ion Giur femei, a întregului comitet tipurilor de autovehicule, la s-a îndeplinit în anul trecut tualul cincinal o dinamică accentuată de creştere, mai
pecta posibilităţile ce urmea măr de 2 500 bucăţi de sălcii giu, secretarul organizaţiei de comunal de partid prin res optimizarea executării revizii coeficientul de utilizare a ales Ia oţelurile aliate. In 1975 se vor produce 9 400 000
ză a fi valorificate pentru e şi arini sînt cîteva dintre ponsabilităţi şi sarcini con lor şi reparaţiilor în flux teh parcului ne face s*ă credem 9 700 000 tone de oţel, din care 900 000-1 050 000
manciparea satelor comunei. obiectivele cuprinse în pla partid din Giurgeşti. crete va duce — şi dezbate nologic. Aceste probleme re că nici noi, pe linia întreţine tone oţeluri aliate. Creşterea producţiei de oţel In
Participanţii la discuţii şi-au nul de măsuri la care parti Preocuparea sătenilor de a rile din plenară întăresc a zolvate de noi în anii trecu ţi rii acestui parc, nu ne-am cincinal (1975 faţă de 1970) este comparabilă cu ac
orientat intervenţiile înspre cipanţii la discuţii au aderat contribui la fondul centrali cest lucru — la împlinirea sub aspect material, prin mică mobilizat suficient. tuala capacitate a oţelăriilor Combinatului siderurgic
aceleaşi căutări creatoare. cu hotărîre. zat al statului şi a realiza cu cinste a tuturor obiective mecanizare şi autodotare, tre — Din acest motiv — a (i- Hunedoara.
Viaţa merge înainte şi pen pe această bază venituri su lor propuse. nut să adauge inginerul Cor
tru a păşi în rînd cu tot i i Rozalia Rus, preşedinta co plimentare reiese şi din răs buie să prezinte încă substan nel Cărăbet — am trecut la
cuvintele trebuie să le trans- mitetului de femei, s-a an- punsul la chemarea Comite- I. LASCU ţiale îmbunătăţiri, avînd în urmărirea mai strictă a res
vedere că problema optimiză- pectării procesului nostru teh
nologic, la înlăturarea imobi
lizării exagerate a autovehi
culelor în reparaţii, prin a
Festivalul doptarea unor tehnologii su
propriu
perioare. Prin efort
filmului la sate Fiecare cetăţean -un gospodar plin am adus modificări unor dis
pozitive, am creat altele me
9 nite să uşureze munca oame
DEVA. Festivalul filmu nilor şi să permită efectuarea
şată în prima parte a lunii de grijă ^\ acestei mari avuţii obşteşti unui număr cît mai mare de
lui la sate, amplă acţiune
declan
cuitural-educalivă,
reparaţii
revizii şi
într-un
decembrie a anului trecut şl timp scurt.
care se va încheia la 31 ia (Urmare din pag. 1) aceste blocuri sînt ocupate de pectivi, datorită căreia s-a a Saşa, blocul C 1/158, Ioan Stoi — Eu cred că atingerea ni
nuarie a.c., cunoaşte în a oameni care n-au avut pînă juns la starea actuală de de ca, strada Cerbului nr. 1 A/3, velului planificat pentru 1972
ceastă perioadă o intensă locatari, cetăţeni, am constatat aici condiţiile de confort in gradare a imobilelor. Paul Benedek, strada Mihai a coeficientului de utilizare a
desfăşurare. In diverse lo că cei mal mulţi cetăţeni al terior pe care le au, dar el La o serie de blocuri din Viteazul, nr. 5/52 şi alţii. Nu parcului se realizează doar
prin menţinerea parcului activ
calităţi ale judeţului sînt municipiului manifestă grijă s-au Integrat perfect cerinţe microraioanele IV şi Vi, sub găsim calificative pentru ase la capacitatea sa maximă —
organizate numeroase ac faţă de locuinţe. Blocurile nr. lor de întreţinere pe care le solurile tehnice sînt inundate menea oameni. Dacă nu-şi res
ţiuni la care participă un 2 şi 6 de pe Bulevardul Corvi- ridică confortul. Şi aici lista de ape de infiltraţie. Vinovat pectă casa In care locuiesc, In spunea maistrul Ştefan Bociat.
număr mare de cetăţeni. nul, nr. 11, 16 şi 18 de pe celor care pot servi ca exem e tot I G.C.L. Măsurile pe care care îşi cresc copiii ce fel de Ori aceasta depinde şi de mo
De o largă popularitate strada George Enescu, blocu plu e imensă. Ei au fost citaţi Io-a luat au fost superficiale omenie au ? dul în care noi asigurăm în
s-au bucurat filmele înfăţişînd rile T 3, G 3, V 5, J 1, Bl a- în adunările cetăţenilor. şi cu întîrziere, deşi există La sfîrşitul acestor consta treţinerea utilajului şi a insta
laţiilor cu care efectuăm repa
vizita tovarăşului Nicolae parţinînd diferitelor străzi, hotărîr! ale Consiliului popu tări ne întrebăm : societatea
Omenia şi spiritul civic al
Ceauşescu în ţările socia blocurile nr. 13 şi 15 de pe acestei majorităţi a locuitori lar judeţean care obligă ne-a pus nouă, hunedorenilor, rarea autovehiculelor. Ca
sector
de
maistru în acest
liste din Asia, De curînd, a strada Mihai Viteazul şi încă lor ne obligă să fim mai vehe I.G.C.L.-ul la predarea subsolu la dispoziţie o avere atît de
cestea au rulat la Cimpa, multe ar putea fi date ca menţi cînd vorbim despre e rilor tehnice în bune condiţii mare \ noi cei care ne mîn activitate vo! căuta să întă DINAMICA PRODUSULUI SOCIAL SI A
Baniţa, Baru, Pul, Sannize- exemplu bun pentru modul în xemplele care se situează în ^ către locatari. A fost nevoie drim cu ea, cum răspundem resc răspunderea muncitorilor
getusa şi Tuştea, fiind vi care locatarii de aici au grijă ele intervenţia decisivă a co acestei griji? Iată o întrebare pentru funcţionarea perfectă a VENITULUI NATIONAL 1950-
zionate de peste 2 000 de de întreţinerea imobilului, de cealaltă extremă, a lipsei de mitetului executiv al consiliu acestor utilaje, fiind convins
spectatori. curăţenia lui, de zona verde grijă, a nepăsării pentru ceea care trebuie să ne fră- că în acest sens se va putea PROOU5 V t m T
Pe ecranele aşezămintelor aferentă. E meritul tuturor lo ce se întîmplă cu aceste bunuri. lui popular municipal pentru mînte în fiecare zi. Răs mări numărul de revizii şi ANUL SOCIAL total MA.TIOHAL
culturale au rulat, de ase Modul cum sînt gospodărite a determina, în sfîrşit, punsul va fi dovada de reparaţii stabilite pe diferite 1950 100 100
catarilor, dar şi al unor pre
menea, filme artistice ale şedinţi de asociaţie conştiin blocul U 1 al cărui responsabil I.G.C.L.-ul să treacă la măsuri plinei noastre maturităţi şi intervale de timp. 1955 186 192
cinematografiei noastre, mult cioşi, ca Gheorghe Rednic, Iu- o Gheorghe Mermezan, blocu mai substanţiale. a unei înalte conştiinţe. Să Implicaţiile multitudinii de 1960 263 268
apreciate de spectatori. Ast rile CM 3, CM 4, H2 vorbeşte Blocurile de pe strada Ale nu uităm că această avere aspecte care conduc la opti 496 -1 293 295
fel, la Rapoltu Mare a ru liu Cocoşatu, Radu Necunos- despre această lipsă de res xandru Vlahuţă nr. 2 şi 4 constituie o veritabilă gestiu mizarea transportului auto nu 1962
lat filmul „Mihai Viteazul* 1*. cutu, Vasîle Stan, Vasile Ma pect a celor ce le locuiesc. E sînt într-o stare asemănătoare, ne, încredinţată fiecărui cetă se epuizează aici. Din discu 311 30â
La Rişculiţa a rulat filmul xim, Ilie Herlea, Ladislau La drept, o parte din răspundere iar zona verde din jur e de ţean, care, ca urmare â înda- ţiile purtate cu alţi factori de 1963 338 338
„Tudor", Lar la I.uncoiu de da şi mulţi alţii, majoritatea pentru starea lor actuală cade gradată din cauză că locatarii oririlor ce-i revin, este un a- răspundere de la Î.T.A. Deva 1©t>4 377 377
Jos se prezintă un ciclu de muncitori în combinat, care în sarcina sectorului clădiri cresc păsări pe ea. îcvărat gestionar. Şi în aceas s-â desprins ideea că proble 1965 414 413
filme pe tema : „Lupta po îndeplinesc benevol de mulţi din I.G.C.L., condus de tova Iată acum nominal pe cîţiva lă calitate fiecăruia ne revin ma pusă în discuţie reprezintă 1966 457 45?
poarelor pentru apărarea ani aceaslă muncă ; şi o fac răşul Aurel Candrea, care, pro- * dintre cei ale căror aparta răspunderi nu numai cetăţe în 1972 obiectul principal al 1967 501 488
păcii", („Z", „Ziua în care cu tot simţul răspunderii ce luîndu-le din administrarea mente trădează dezinteresul activităţii întregului colectiv. 1968 540 55F
vin peştii’*, ..Pomul de cră tăţeneşti. Asociaţii din cartie C.S.H. sau I.C.S.H., nu a trecut cras pentru starea unui bun neşti dar şi juridice. De aceea Spre realizarea acestuia sînt 19<>9 532 561
ciun"). re întregi, cum sînt cele din imediat la remedierea princi dat în folosinţă: Ispas Barna, să facem din conştiinţa noastră concentrate forţele acluale şi 1970 629 599
In perioada următoare, microraioanele II, III şi IV palelor defecţiuni. Adăugăm la de pe Aleea Cocsarilor 6/4, nn judecător, Iar din respec se manifestă convingerea ră
filmele amintite vor rula şi merită scoase In evidenţă pen accaslă neglijentă indolenta Gabriel Băleanu, Bulevardul tul faţă de aceste bunuri, pie eforturile depuse îşi vor găsi
în alte localităţi din judeţ. tru grija lor fată de bunurile unora dintre locatari şi ne Corvinul nr. 3 bis/5, Constan destalul demnităţii noastre ce o grabnică şi concludentă ma
respective. Apartamentele din glijenţa responsabililor res tin Irimia, blocul 136/37, Ioan tăţeneşti. terializare.