Page 44 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 44
1 r »j v n \ ' i ! ^'"Trr'!*rg
- -r ■ , -
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 297 ® JOI 20 IANUARIE 1972
INTERNATIONALE 1 SECVENŢE
v-
Şedinţa Prezidiului încheierea lucrărilor Plenarei
* 9
R.S.F. iugoslavia
BELGRAD 19 (Agerpres). — politicii social-economice pe C.C. al P.C. Italian Kămâşife a unui
Prezidiul R.S.F. Iugoslavia n 1972 ar trebui realizat cît mai palat antic
examinai rezultatele activităţii curînd, pentru a permite or Italia are nevoie de securitate democratică,
de elaborare a rezoluţiei gu ganizaţiilor de muncă să-şi In nordul Ceylonului, fn
vernului privind bazele politi coordoneze liotărîrile lor cu bazată pe dreptate socială junglă, au fost descoperite
cii social-economice pe 1972 şi politica economică adoptată. rămăşiţele unui palat an
planul de dezvoltare economi Sprijinind linia generală a po ROMA 19. — Coresponden armare şi de securitate, în tic, din care s-au păstrat
că a tării. Preşedintele Consi liticii de stabilizare propusă tul Agerpres, Nicolae Puicea, Europa şi în lume". bine zidurile din granit şi
liului Executiv Federal, Gemal de Consiliul Executiv Federal, transmite i După două zile de Italia — relevă documentul porţile din lemn, avind o
Biedici, a prezentat o expune Prezidiul consideră că o a- dezbateri, la Roma s-au în — are nevoie de securitate incrustaţie deosebit de fru
re. tentie deosebită trebuie acor cheiat lucrările Plenarei G.C. democratică, bazată pe drep moasă. In sala centrală a
Prezidiul — relevă agenţia dată politicii preturilor şi mă al Partidului Comunist Ita tate socială, pe construcţia palatului există patru tro
Taniug — *i constatat un surilor în acest sens. Totodată, lian, care a analizat tema i republicană, . pe valorile şi i nuri uriaşe, decorate cu
progres însemnat în ceea ce se apreciază că ar trebui a „Comuniştii faţă de actuala dealurile antifascismului. Tre sculpturi.
priveşte acordul republicilor doptat cît mai repede planul criză politică". Plenara a a buie înfrlnte toate manifestă Referindu-se la această
şi provinciilor în legătură cu de dezvoltare a tării. probat raportul prezentat de rile de violenţă fascistă... tre descoperire, şeful departa
soluţiile privind planul de In continuarea şedinţei, Pre Aldo Tortorella, membru al buie lărgită şi întărită unita mentului de arheologie al
dezvoltare a tării şi politica e zidiul a examinat darea de Direcţiunii P.C.I., şi a adop tea antifascistă, care consti Ceylonului a declarat că
conomică pe 1972. S-au apre seamă a delegaţiei Consiliu tat o rezoluţie, în care chea tuie pilonul de bază al regi monumentul a fost, proba
ciat pozitiv acordurile reali lui Executiv Federal şi darea mă întregul partid, pe toţi mului democratic şi republi bil, construit in secolele
zate în legătură cu re de seamă a Consiliului de po oamenii muncii şi tineretul can. VII sau VIII, dar că în
gimul comerţului exteri litică externă al Prezidiului în să lupte uniţi „pentru a Im „Comuniştii, se spune în prezent este greu să facă
or şi valutar, politica şi legătură cu conferinţa celor pune o soluţionare democra încheierea rezoluţiei, cheamă alte precizări. In viitorul
sistemul preturilor şi clemen 77 de ţări în curs de dezvol tică a crizei politice şi socia masele muncitoare şi popu apropiat, in junglă va ple
tele de bază ale rezoluţiei tare, care a avut Ioc la Lima LAOS. Pe fronturile tlln Laos, trupele înregistrează noi victorii. Zilele trecute Forţele Armatei le, grave şi profunde, care lare să intervină şi să lupte ca o expediţie arheologică
privind politica economică pe în noiembrie anul trecut, şi Populare de Eliberare au ocupat baza Long Cheng, ataclnd In acelaşi timp amplasam entele „forţe frămîntă ţara". Rezoluţia sub cu toate forţele şi în spirit specială, care va cerceta
1972. S-a tras concluzia că e pregătirile pentru participarea lor speciale* de m ercenari ale lui Yang Pao din interiorul acestei baze. Ele au ocupat ae liniază necesitatea de a se unitar pentru a impune, în- nu numai palatul, ci şi îm
xistă toate condiţiile pentru Iugoslavie» la apropiata con rodromul şi centrul Long Chang-ului. înfrunta cu hotărîre proble trucît acest lucru este posi prejurimile sale.
In fotografie: Armata de Eliberare in atac.
a se ajunge la o înţelegere, în ferinţă a Naţiunilor Unite mele şomajului, securităţii bil, o schimbare hotărîtă în
cadrul comitetelor interrepu- pentru comerţ şi dezvoltare. muncii, lipsei de locuinţe, si interesul democraţiei şi na Howard Hughes...
blicane competente şi al Co ★ tuaţia învăţămintului şi cea ţiunii italiene. Comuniştii de
misiei de coordonare, a Con Prezidiul Conferinţei federale GENEVA: Reuniunea funcţionarilor guvernamen a agriculturii, reforma asis clară că, în lipsa unor anga congelat după
BELGRAD 19 (Agerpres). —
siliului Executiv Federal, în tentei medicale, şi alte ches jamente clare şi precise de moarte
legătură cu celelalte proble n Uniunii Socialiste a Poporu tiuni urgente. reînnoire, ar fi deosebit de
me. Prezidiul consideră că a lui Muncitor din Iugoslavia „înapoi — se spune în do gravă şi periculoasă pentru
Numărul din februarie al
cordul cu privire la bazele s-a reunit miercuri, Ia Belgrad, tali însărcinaţi cu politica de standardizare cument — nu se mai poate Italia prelungirea unei situa revistei americane „Ladies
pentru a examina proiectul de reveni. Nu pot fi puse în ţii de incertitudine şî de con
rezoluţie guvernamental privi discuţie cuceririle sociale şi fuzie şi aceasta nu ar putea Home Journal" anunţă că
Howard Hughes, cunoscut
tor Ia bazele politicii social- GENEVA 19 (Agerpres). — misiei, printre care şi Româ tare pentru standardizarea in politice obţinute de • mişcarea fi tolerată de către oamenii miliardar din S.U.A., şi-a
muncitorească şi democrati
economice iugoslave în 1972, Sub egida Comisiei Economi nia. ternaţională, reprezentantul ro că în aceşti ultimi ani. Dim muncii. Comuniştii sînt gata
exprimat dorinţa de a fi
Interviul informează agenţia Taniug. In ce a O.N.U. pentru Europa la Tuzu, şeful delegaţiei române, mân a subliniat necesitatea con potrivă, este nevoie să se să se angajeze pe deplin în congelat după moarte. Au
Constantin
Lyînd cuvîntul,
cursul discuţiei, membrii pre
tinuării eforturilor, Ia nivel e
Geneva se desfăşoară cea de-a
zidiului au sprijinit principa Il-a reuniune a funcţionarilor s-a pronunţat pentru intensi uropean, în direcţia stabilirii meargă înainte pe calea dez lupta pentru a se da o lovi torul respectivului articol
televizat al lui lele prevederi conţinute în guvernamentali însărcinaţi cu ficarea cooperării între guver unei proceduri de certificare voltării democratice, a refor tură oricărei tentative reac afirmă că dl. Hughes con
proiectul de rezoluţie, făcînd, politica de standardizare. La nele membre ale Comisiei în a conformităţii cu standarde melor, a programării econo ţionare şi conservatoare, sideră că este nu numai
pentru a face să avanseze
mice, în cadrul unei politici
Edward totodată, sugestii în vederea lucrări, al căror obiectiv îl domeniul armonizării standar le a produselor ce fac obiec externe de pace şi de inde mişcarea democratică şi un drept, dar şi o „dato
rie** a sa „de a trăi cit
unei mai bune realizări a o
delor, şi, în primul rînd, al
biectivelor propuse. constituie lărgirea cooperării celor privind condiţiile tehnice tul schimbului internaţional. pendenţă naţională, de dez populară*'. mai mult posibil".
Interguvernnmentale pe
plan
Kennedy Concluziile Prezidiului ur european în domeniul standar de calitate a produselor şi me-
mează să fie înaintate Adună dizării, în scopul eliminării lodelor de încercare a acesto Morminte din
WASHINGTON 19 (Ager rii Federale a R.S.F. Iugosla obstacolelor tehnice din calea ra. epoca pre-romană ă \
pres). •— Intr-un interviu a via, care va lua în dezbatere, comerţului internaţional, iau Declarîndu-se de acord cu
cordat televiziunii britanice, la sfîrşitul acestei luni, pro lista produselor şi domeniilor Cu prilejul unor lucrări
senatorul Edward Kennedy a iectul menţionat. parte 26 ţări membre ale Co propuse de guverne ca priori efectuate în sudul Italiei
relevat că ,,în Statele Unite pentru construirea unei şo
sînt foarte multe de făcut. Ti sele au fost descoperite
neretul, a spus senatorul, este trei morminte din epoca
lnspăimîntat de implicarea a „Singura v ie tn a m iza re e ste pre-romană. In interiorul
mericană în Asia de sud-est, acestor morminte au fost
muncitorii americani trăiesc v ie tn a m iz a re a păcii" găsite numeroase amfore şi
sub continua ameninţare a şo alte obiecte. Mormintele au
majului, populaţia de culoare fost descoperite la o adîn-
se teme de represiune, Sudul Declarafia lui Maurice Schumann la Tokio cime de 3,5 metri.
*e teme de Nord. Retragerea
neîntlrziată a Statelor Unite TOKIO 19 (Agerpres). — conflictului din peninsulă, se multiplică, pentru că tea
din Vietnam ar permite abor Ministrul de externe al Fran a bombardamentelor ame trul acestor operaţiuni se ex Vreme rea în Europa
darea tuturor acestor proble ţei, Maurice Schumann, aflat ricane asupra teritoriului tinde în Laos şi în Cambod-
me, precum şi a celor din do într-o vizită oficială la Tokio, R.D. Vietnam şi a aşa- gia, pentru câ, în modul cel Vremea continuă să se
meniul educaţiei, sănătăţii, lo a ţinut o conferinţă de presă, zisei „vietnamizări" a războ mai deplorabil, au fost relua înrăutăţească în Europa,
cuinţelor. mediului înconjură în care s-a referit, în spe iului. Pentru Franţa, a spus te bombardamentele asupra mercurul termometrelor co-
tor". cial, la situaţia din sud-estul Maurice Schumann, „Indo- teritoriului R.D. Vietnam". borînd brusc, în numeroa
Senatorul s-a pronunţat, tot Asiei. El s-a pronunţat pen Pentru popoarele vietnamez, se regiuni, sub zero grade.
odată, pentru retragerea tru china rămîne o problemă, laoţian şi cambodgian — a In provinciile orientale
pelor americane din Europa. tru stabilirea unei zone de pentru că războiul continuă, continuat ministrul de exter ale Marii Britanii au fost
In ce priveşte alegerile pre pace şi neutralitate în* Indo- pentru că, departe de a fi ne frdftcez — toate acestea înregistrate la începutul sap-
zidenţiale din noiembrie, Ed china, împotriva extinderii reduse, operaţiunile militare reprezintă civili şi militari, tăminiţ temperaturi de minus
ward Kennedy a afirmat că mprţi şi răniţi, prizonieri şi 3 grade C. In ţările scandi
refuzul său de a candida pe ruine. Dacă aceasta înseam nave bat vînturi îngheţate,
liste Partidului democrat nu nă vietnamizarea războiului, care produc tulburări in
înlătură posibilitatea reintrării atunci o spun deschis că res desfăşurarea traficului ma
în cursa electorală din 1976. FINLANDA: Consultări fn vederea solu ping o asemenea idee — a ritim. In Finlanda, tempe
continuat el. „Singura vietna raturile au scăzut pînă la )
ţionării actualei crize guvernamentale mizare, care pentru Franţa R.P. POLONA. In anul 1971, m uncitorii şantierelor navale de Ia Szcrecln au predat statului 17 minus 25 grade C, in timp
are sens, este vietnamizarea vase In loc dc 16 planificate, totallzlnd un deplasam ent de 229000 tone.
SPANIA: Ciocniri HELSINKI 19 (Agerpres). — centru, Johannes VirOlainen, păcii", a adăugat şeful diplo In fotografie: Aspecte de m uncă de la şantierele navale din Srczecin. ce în Laponia mercurul a
coborît la numai minus 10
Preşedintele Urho Kekkonen a avut ca obiectiv aplanarea maţiei franceze. i
violente între s-a întîlnit marţi cu liderii ce divergentelor privind politica în continuare, Maurice grăde, consemnînd in mod
lor cinci partide de centru- agrară, care, după cum se ştie, Schumann s-a referit la Im neaşteptat o iarnă blîndă
pentru această regiune.
studenţi şi poliţie stînga, care urmează să alcă au dus la prăbuşirea fostului pasul tratativelor cvadripar- N oi date furnizate de staţiile întrunirea
tuiască noul guvern finlandez. cabinet condus de Ahti Kar- tite de la Paris, subliniind Luni, la Paris a fost vre i
MADRID 19 (Agerpres). — A fost examinat proiectul pro jalainen. In legătură cu acti necesitatea relansării acestor cabinetului francez me însorită, însă intr-o se-
convorbiri şi a studierii, în autom ate „M a rfe -2 “ şi „M a rte -3 "
î f I
Pentru a doua zi consecutiv, gramului guvernamental ela vitatea acestui grup de lucru, ne de regiuni din răsări
la Madrid, s-au produs, marţi, borat conform indicaţiilor pre agenţiile de presă nu au fost mod serios, a propunerilor tul şi nordul Franţei au
ciocniri violente între studenţi şedintelui, în vederea soluţio în măsură să furnizeze nici un făcute, menţionînd că singura MOSCOVA 19 (Agerpres). de Interesante asupra cîmpului PARIS 19 (Agerpres). —
şi politie. Incidentele au fost nării actualei crize guverna fel de precizări. soluţie este politică. — Calculul traiectoriilor sta gravitaţional marţian. A deve Marţi a avut loc la Paris o fost înregistrate tempera
generale de încercările politi mentale. In urmă cu o săptă- După întrevederea de la Pa Singura cale spre pace este ţiilor interplanetare sovie nit, astfel, cunoscut faptul că reuniune restrînsă a cabine turi coborite. In zona Mă
ei, dirijate din elicoptere, de a mînă, şeful statului a numit latul Prezidenţial, un purtător realizarea unui acord care tice „Marte-2" şi „Marte-3" va Marte este turtit la poli în tului francez, prezidată de rii Mediterane au căzut
dispersa pe studenţii diferite două grupuri de lucru, cu- de cuvînt oficial a anunţat că permite precizarea formei e tr-o proporţie de 1,5 ori mai Georges Pompidou, preşedinte ploi abundente, provocînd
lor facultăţi madrilene, care prinzînd reprezentanţi ai tutu toate partidele şi-au dat acor să recunoască dreptul popo xacte a Planetei Marte, gradul mare decît Terra, situaţie care le Franţei. Principalele puncte revărsarea unor riuri.
au organizat, în mai multe ror celor cinci partide şi avînd rului vietnamez la autodeter ei de „turtire" — relevă în- influenţează considerabil va analizate cu acest prilej, re In partea de nord a Ita
dul pentru continuarea con
puncte ale capitalei, demon ca sarcină realizarea unui a sultărilor în vederea soluţionă minare şi care, In spiritul a tr-un articol comentatorul şti riaţia orbitelor corpurilor ce latează agenţia France Pres- 1 liei, a început să ningă,
straţii de solidaritate cu cole cord referitor la principalele cordurilor de la Geneva, să inţific al ziarului „Sovetskaia reşti artificiale din preajma se, au fost problemele Pielei ţărmurile golfului veneţian
gii lor de la medicină. In ul probleme politice, economice rii crizei. O nouă întîlnire a asigure stabilirea în Indochi- Rossla". sa, elementele acestor orbite comune agricole si cele lega aflîndu-se în prezent sub
timele zile, mediciniştii madri şi sociale ale ţării. Primul preşedintelui Kekkonen cu li In continuare, acesta arată modifioîndu-se la fiecare ro te de negocierile comerciale mantia albă a zăpezii. In
leni, care cer democratizarea grup, condus de secretarul derii acestor partide a foit na a unei zone de pace şi că automatele cosmice sovie taţie. Factorii care influenţea angajate între C.E.E. si State Dolomiţi, mercurul a cobo
învătămîntului, au devenit vic Partidului social-democrat, Ka- programată pentru 28 Ianuarie. neutralitate. tice au furnizat date deosebit ză traiectoriile sateliţilor lui le Unite.
time ale represiunilor autori levi Sorsa, a fost însărcinat cu Marte sînt aceiaşi ca şi în ca Scopul şedinţei cabinetului a rît la minus 20 grade, iar
tăţilor şl politiei. La 'demon studierea problemelor de poli zul Pămîntului i lipsa de omo constat în precizarea poziţiei la Triest şi în regiunea de
nord a Adrialicii bat via
straţii a participat marea ma tică generală şi a ajuns, po RYAD. — Ziarul saudit genitate în distribuţia maselor franceze înaintea reuniunii mi turi cu o viteză de 100 ki
joritate a studenţilor centrului trivit declaraţiei şefului său, „Al Medlna" Informează, ci din interiorul planetei, excen niştrilor de externe ai „celor lometri pe oră.
universitar din Madrid, care la „o înţelegere satisfăcătoa tind surse ale Ministerului tricitatea cîmpului gravitaţio şase", prevăzută să aibă loc la
numără aproximativ 60 000 de re" în majoritatea chestiunilor Petrolului şi Resurselor Mi nal, interacţiunea complexă a 31 Ianuarie, la Bruxelles.
tineri. Politia a operat noi a esenţiale. Al doilea grup, con nerale, că cercetări recente cîmpurilor de atracţie ale al
restări. dus de liderul Partidului de au dovedit existenţa în A- tor corpuri cereşti. Astfel, sta
KtJLN. — Există toa MONTEVIDEO. — Direc rabia Saudltă a unor depozi ţia „Marte-2", care s-a plasat
te premisele pentru ţi ţia Generală de Statistică a te naturale de minereuri ra iniţial pe o orbită cu perigeul
nerea conferinţei general anunţat că, în cursul anului dioactive, care pot servi (distanţă minimă de suprafaţa
europene asupra securi 1971, In Uruguay costul vie drept bază pentru elabora planetei) de 1 250 kilometri a
tăţii şi a cooperării în ţii a înregistrat o creştere rea unui vast program de coborît, în mai puţin de o lu
1972 — a declarat Lo- de 35,65 la sută, In compa prospectări în acest domeniu. nă, cu 150 kilometri. Un fe
renz Knorr, membru al raţie cu 1970. nomen analog a fost observat
Directoratului Partidului ACCRA. — Potrivit rela
German al Păcii, unul ALGER. — „Populaţia Zim- tărilor cotidianului ghanez şi în cazul staţiei ,,Marte-3",
corespondent al agenţi babwe se opune t acordului „The Pioneer", reluate de care evoluează însă la o dis
tantă mult mai mare, pe o e
ei TASS. Crearea unui dintre guvernul britanic şi agenţia Associated Press, u- lipsă accentuat alungită.
sistem european de regimul rasist al lui Ian nltăţl ale armatei şi poliţiei
securitate colectivă este Smith şl este In curs de a din Ghana au împrăştiat o
In interesul tuturor ţări arăta acest lucru" — subli demonstraţie îndreptată îm
lor europene şî confe niază o declaraţie publicată potriva preluării puterii de
rinţa ar putea constitui Ia Alger de Frontul de Eli către militari. Aceleaşi surse
un prim pas în această berare din Zlmbabwe (FRO- afirmă că au fost arestate 11 CINEMA* RADIO • T E L E V IZ IU N E •
direcţie, a subliniat el. LIZI), comentînd importante persoane care au luat parte
Lorenz Knorr a rele le manifestaţii populare care la această acţiune. DEVA: Marele prem iu — seriile nal; 7,45 Sfatul m edicului; 8,00 şlagărelor; 21,30 Bijuterii muzi
vat, de asemenea, im au Ioc în prezent în Rhode- I—II („Patria"); 6 iulie („A rta"); Sum arul presei; 8,08 Matineu cale; 21,45 Din lirica populară
portanta conferinţei asu sia. Subliniind că aceste de CAIRO — După cum rela SIMERIA: Cum am declanşat muzical — coruri din opere; — melodii şi versuri; 22,00 Ra
pra securităţii în EuTo- monstraţii au reliefat întări tează agenţia MEN, în urma al Il-lea război raoudlal — seriile 8,25 Moment poetic. Versuri dc diojurnal. Buletin meteorologic.
(„M ureşul");' HUNEDOA
I—n
Elena Farago; 8,30 La microfon,
Sport; 22,30 Concert dc seară;
pa pentru dezvoltarea co rea unităţii populaţiei africa unei dispoziţii a preşedinte RA: Vinovatul este In casă melodia preferată; 9,00 Buletiiţ 22,55 Moment poetic. Clasicii
laborării economice şi ne majoritare în lupta împo lui Anwar Sadat. au fost lu teptarea („li Iunie"); GHELAR: de ştiri; 9,03 La microfon, m e noştri: C. Ncgruzzi; 23,00 Con
(„Siderurglstul");
CALAN: Aş
cert de seară; 24,00 Buletin de
tehnico-ştiinţifice pe con triva regimului Iui Ian Smith, ate măsuri de suspendare a Acuzatul („M inerul"); PETRO lodia preferată; 9,30 Odă limbii ştiri; 0,03—6,00 Estrada nocturnă.
rom âne; 10,00 Buletin dc ştiri;
tinent. decretului potrivit căruia ŞANI: Mihail Ştrogoff („7 No 10.05 Pe Mureş şi pe Tirnavc —
declaraţia menţionează, în persoanele ale căror proprie iem brie") ; întîlnire cu o necu muzică populară; 10,30 Clubul
continuare, că misiunea gu tăţi au făcut obiectul seches noscută („Republica"); LUPENI: călătorilor; 11,00 Buletin dc 16,00—17,00 Lecţii Tv. pentru lu
LONEA:
(„C ultural");
Fraţii
OSLO. — Knut Hoem, mi trărilor, cei care au fost de Cromwell — seriile I—II (,,Mine ştiri; 11,05 Program de tarante- crătorii din agricultură;
le; 11,15 Din ţările socialiste;
nistrul norvegian pentru pro vernului de la Londra, con ţinuţi pentru raţiuni politice rul") ; Răutăciosul adolescent 11,30 Cîntece de Ciprian Porum - 17.30 Emisiune !n limba m aghia
ră ;
blemele pescuitului, l-a in dusă de lordul Pearce, care a şi alte persoane erau supuse („7 Noiembrie"); ANINOASA: bescu şi Ion Vidu; 11,50 Cotele 18.30 La volan — emisiune pen
Îndrăgostiţi
loc
pentru
Un
format pe premierul Ţrygve sosit în Rhodesia pentru a izolării politice. („M uncitoresc"); PAROŞENI: apelor D unării; 12,00 Muzică tru conducătorii auto;
uşoară
interpretată de Doina
Bratteli că intenţionează să-şi sonda poziţia africanilor faţă Agenţia MEN aminteşte că înainte de război („Energia"); Spătaru; 12,15 Recitai dc operă 18.50 Confruntări. Cum aplicăm
legea? Azi, despre func
orchestră
dea demisia dacă guvernul cei 12 000 cetăţeni aflaţi pe PETRILA: Omul V U L C A N : Nicolai Gliiaurov; 12,30 întîlnire ţionarea contractului eco
(„M uncitoresc");
cu melodia populară şi inter
va considera drept definiti de acordul din luna noiem listele de persoane supuse Floarca-soarelui („M u n c i t o - pretul preferat; 13,00 R adiojur nomic;
ve rezultatele ultimelor ne brie, şi-a putut da seama de izolării politice nu puteau r e s c"); URICANI: Doamna Tu nal; 13,15 A vnaprem icră coti 19.10 Pentru sănătatea tiv.;
gocieri cu Consiliul Ministe opoziţia categorică a aces să-şl exercite drepturile e Han („7 N oiem brie"); ORAŞ- diană; 13,30 Tot înainte; 14,00 19,20 1001 dc seri: „Aventurile
celor doi căţei";
TIE: Start Ia m oştenire: („Fla
S.U.A. Conform s(atisticilor M inisterului Comerţului al S.U.A., rial al C.E.E. privind regle căra"); GEOAGIU-BAl: Ghici, Compozitorul săptăminii — Ma 19.30 Telejurnalul dc scară;
în decembrie 1971. prima lună integrală de aplicare a fazei a tora. lectorale. cine vine la cină?; HAŢEG: ntiei De Falia; 14,40 Muzică 20,00 Festival Mozart. Orchestra
2-a a politicii guvernam entale de controlare a preţurilor, inflaţia mentarea regimului pescuitu Hello, Dolly — seriUe I—n („Popu populară; 15,00 Buletin dc ştiri; simfonică a Radiotcleviziu-
s-a m enţinut Ia un ritm înalt de creştere. Luna decembrie a În lui în zonele de coastă ale lar") ; BRAD: Oliver — seriUe I—II 15.05 Tribuna radio; 15,25 Pagini nii. Solişti: Ludovic Lang
registrat cel mai înalt ritm de creştere a preţurilor din ultimele Norvegiei. Knut Hoefd « â- ( SANTIAGO DE CHILE. — După cum anunţă („Steaua roşie"); GURABARZA: vocale şi orchestrale din muzi şi George Ham za;
10 luni, atlngînd nivelul de 0,8°,o. Cele mal m ari creşteri de pre Circ fără frontieră („M inerul"); ca de estradă; 16,00 R adiojurnal; 20.50 Tinerii despre ei înşişi.
ţuri au fost înregistrate In sectorul Industrial. Acedtea vor atrage predat că termenii acestui #- adtnfla Prensa Latina, la Santiago de Chile a avut loc o ÎLIA: 100 de dolari pentru şerif 16,15 Corul de copii ai Radio- Studenţim ea şi m işcarea
noi creşteri ale preţurilor la bunurUe de conaum, după cum cord sînt foarte vagi şl ru fdtnrîune a Comitetului Politic al Unităţii Populare consa („Lum ina"). televizlunll; 16,30 Muzică uşoa revoluţionară dc tineret;
afirm ă economiştii americani. In acelaşi timp, şom ajul In S.U.A. ră; 16,50 Publicitate radio; 17,00 21,25 Comici vestiţi ai ecranului;
a atins procentul dc 6,1°'0 din totalul forţei de muncă. Această constituie o garanţie suficieît- crată analizării situaţiei politice generale şi rezultatelor a Antena tineretului; 18,00 Orele
a 2-a fază a program ului adm inistraţiei continuă sâ favorizeze tă în privinţa exceptării Nor legerilor parţiale care au avut loc Ia 16 Ianuarie în scrii; 20,00 Tableta de scară 22.10 Mai aveţi o întrebare? „O
marele buslness in detrim entul celor cu venituri mici şi mijlocii. vegiei de la reglementările provinciile Colchagua, O'Higglns şi Linares. La sfîrşitul re de Aurel Baranga; 20,05 Zeci stea şi nouă planete in
In fotografie: Caricatură reprodusă după The Cliristlan Sci PROGRAMUL I: 6,00 Muzică melodii preferate; 20,40 Cîntece obiectivul astronomici şi
ence M onitor; afaceristul se adresează cu cinism m uncitorului: comunitare în domeniul pes uniunii a fost dat publicităţii un comunicat în care se apre şi actualităţi; 6,20 Jurnal agrar; populare cu Lucreţia Ciobanii; astronauticii";
,.Eu am primit cadou un splendid ceas de aur. Ce al prim it cuitului, după perioada de ciază că în prezent guvernul prezidat de Salvador Allende 6,30 Gim nastică; 7,00 R adiojur 20,55 Ştiinta la zl; 21,00 Revista 22,55 Telejurnalul dc noapte.
tu?". tranziţie do 10 ani. contează pe sprijinul deosebit de puternic al maselor.
Redacţia administrata zîarnîuîi Deva str Dr P Grora nr 35 Telefoane nr. 123 17 ş! 1 15 88 — Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva.