Page 45 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 45
Proletari din toate tarile, unifi-vă! Solemnitatea decernării
Ordinului Muncii" clasa I
tr
revistei „Ifjumunkas"
La Consiliul de Stat a avut Manea Mănescu a felicitat
loc, joi la amiază, solemnita colectivul de redacţie al re
tea decernării „Ordinului Mun vistei pentru distincţia primită,
cii” clasa I, revistei „Ifjumun- precum şi pe ziariştii deco
kas*, organ al Comitetului raţi, urîndu-le noi succese în
Central al Uniunii Tineretului munca. Subliniind faptul că
Comunist, cu prilejul aniver revisla „Ifjumunkas” a apărut
sării a 50 de ani de la apari în primii ani după crearea
ţia primului număr al publica Partidului Comunist Român,
ţiei, pentru contribuţia adusă vorbitorul a arătat că această
la reflectarea luptei revoluţio tribună a tineretului a ţinut
nare a tineretului, la întărirea sus steagul revoluţionar îl
unităţii şi frăţiei tuturor tine luptei tineretului, pentru iz-
rilor din tara noastră, la edu binda idealurilor clasei mun
carea comunistă şi mobilizarea citoare. După eliberarea pa
tineretului de naţionalitate triei, ea a dus în continuare
maghiară din România la ope cuvîntul partidului în rîndul
ra de construire e socialis tineretului de naţionalitate
ANUL XXIV. Nr. 5 298 VINERI 21 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI mului. maghiară, mobilizîndu-1 în
înalta distincţie a fost lu lupta pentru făurirea unei
minată de tovarăşul Manea vieţi noi. In încheiere, tova
Mănescu, .vicepreşedinte al răşul Manea Mănescu a sub
liniat aportul revistei la edu
ADUNĂRILE 6EKERALE ALE OAMENLOR MUNCI Consfătuire de lucru Consiliului de Stat. carea comunistă a tineretului
La solemnitatea ce a avut
loc au luat parte tovarăşii în spiritul patriotismului şi
dragostei fată de patria comu
Constantin Stătescu, secretarul
nă, al frăţiei poporului ro
cu beneficiarii de investiţii, Consiliului de Stat, Dan Mar mân cu naţionalităţile conlo
EXIGENTA constructorii şi proiectanţii din judeţ ţian, prim-secretar al C.C. al cuitoare, unităţii lor pentru ri
U.T.C., ministru pentru pro
dicarea României socialiste pe
Andrei
tineretului,
blemele
treptele înalte ale progresului
Vela, şeful secţiei
C.C. al P.C.R. presă a şi civilizaţiei.
decoratL
In numele celor
In cadrul aceleiaşi solemni Gabor Cseke a exprimat calde
SE DE E consfătuire de lucru consacra pra măsurilor şi soluţiilor ce tăţi, pentru merite deosebite mulţumiri conducerii de par
Ieri a avut loc Ia Deva o
amplu schimb de opinii asu
în muncă, cu prilejul aniver
tă problemelor ridicate de re se impun, în lumina indicaţi sării a 50 de ani de la apari tid şi de stat, personal tovară
şului Nicolae Ceauşescu, pre
alizarea exemplară a progra ilor conducerii partidului, pen ţia primului număr al revistei
mului de investiţii ce revine ju tru pregătirea, execuţia şi pu „Ifjumunkas”, au fost înmîna- cum şi angajamentul colecti
vului redacţional de ■ face
te „Ordinul Muncii" clasa a
CALITATIVĂ A PRODUCŢIEI deţului Hunedoara In cel de-al nerea în funcţiune la termen IlI-a, Ordinul „Steaua Repu totul pentru traducerea în
doilea an al cincinalului. La
a obiectivelor industriale
şl
lucrările consfătuirii, organiza
blicii Socialiste România” cla
tă de biroul Comitetului jude social-culturale planificate pe sa a V-a, ,,Medalia Muncii”, viată a politicii partidului, a
ţean de partid, au participat acest an. programului complex de edu
Sub semnnl exigentei şl responsabilităţii odată, pe baza evaluării propriilor resurse, a secretarii comitetelor munici In încheierea consfătuirii a medalia „Meritul Cultural* caţie comunistă a maselor, de
muncitoreşti» al hotărfril colective de a rea dunările oamenilor muncii stabilesc angaja pale de partid, secretarii comi luat cuvîntul tovarăşul Ioachim clasa I şi Medalia ,,Tudor Vla- a mobiliza tineretul la edifica
liza exemplar prevederile celui de-al doilea mentele, partea proprie de contribufie la acce tetelor de partid din unităţile dimîrescu” clasa a Il-a, unor rea societăţii socialiste multi
an al cincinalului, În unităţile economice de lerarea progresului economic al patriei. de construcţii, conducătorii u- Moga, prim-secretar al Comite redactori ai revistei.
stat au Început adunările generale ale oame Problematica majoră, aflată în centriţl dez nitătilor beneficiare de inves tului judeţean de partid, care In numele Consiliului ’de lateral dezvoltate în patria
nilor muncii. baterilor, competenta şi responsabilitatea faţă tiţii, ai organizaţiilor de con s-a referit la sarcinile şi răs Stat, al tovarăşului Nicolae noastră.
Chemafi să analizeze In prolunzime. în spi de bunul mers al activităţi economice, anga strucţii şi proiectare, ai unor punderile ce revin unităţilor
rit critic şl autocritic rezultatele ob(inute în jamentele mobilizatoare asumate, hotărirea instituţii economice, activişti beneficiare, constructorilor şl Ceauşescu, personal, tovarăşul (Agerpres)
primul an al cincinalului, să delibereze asu fermă manifestată de salariaţi pentru reali ai Comitetului judeţean de
pra căilor şi modalităţilor de perfecţionare ca zarea exemplară a sarcinilor conferă adună Efectulnd o bună Întreţinere partid. proiectanţilor, organelor şi or
litativă a producţiei şi de creştere a eficientei rilor generale ale oamenilor muncii caracte a motorului, conducătorul au Participanţii la consfătuirea ganizaţiilor de partid, tuturor
Întregii activităţi, muncitorii, maiştrii, tehni rele unor largi şi emulative foruri de condu to, Petru Circu, de la Auto de lucru au expus pe larg sar factorilor, pentru asigurarea
cienii şi inginerii, toţi salariaţii participă ne cere muncitorească a întreprinderilor. baza Brad, contribuie efectiv cinile ce le revin în anul 1972 condiţiilor necesare îndepli
la prelungirea duratei de uti
Pe aceste coordonate se înscriu, de altfel,
mijlocit la conducerea activităţii economice, şi primele relatări de la adunările oamenilor lizare a mijlocului de trans pentru materializarea la timp nirii obiectivelor stabilite în CONTINUIND
pronunţîndu-se asupra măsurilor ce se Impun muncii din oţelăriile moderne, publicate fn port din dotare. şl cu eficientă sporită a in acest an în domeniul investi i p i ^ t \
Foto: V. ONOIU
pentru Îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Tot ziarul nostru de astăzi. vestiţiilor, au procedat la un ţiilor.
t r a d iţ iil e d e |
Forţa creativă a colectivului ANGAJARE FERMA PENTRU VALORIFICAREA SUPERIOARA M U N CA• I
W
se va regăsi in sporirea Şl DE LUPTĂ ALE I
A REZERVELOR DE SPORIRE A PRODUCŢIEI AGRICOLE I S p E p l J
producţiei de metal Ieri, cooperatorii din Geoagiu au dezbătui cu răspundere fi competenţă, In cadrul adunării ge ÎNAINTAŞILOR !
nerale, bilanţul activităţii economico-financiare desfăşurate în anul trecut şi au adoptat programul de pro
Muncitorii, tehnicienii şi in cu stricteţe disciplina tehnolo ducţie pentru anul 1972. Caracteristica dominantă a dezbaterilor a constituit-o evidenţierea tuturor posi
ginerii de la otelăria Siemens- gică şi graficele operative, bilităţilor şi a rezervelor existente pentru a fructifica superior întregul potenţial productiv al cooperativei
Martin nr. 2 a Combinatului ceea ce a făcut să se obţină Tineretul hunedorean intimpină
siderurgic Hunedoara au ana însemnate pierderi de metal. agricole, stabilirea unor măsuri chibzuite, menite să asigure îndeplinirea exemplară şi depăşirea prevede
lizat, cu competentă, felul cum In cadrul adunării au fost a- ' rilor planului de producţie şi financiar.
au muncit anul trecut şi ce mintiti unii oţelari, maiştri şi-
trebuie să facă în anul 1972. ingineri care nu şi-au făcut pe '**' * Manifestindu-şi hotărî1 ea ferma de" a contribui din plin la transpunerea in viaţă a politicii înţe
Adunările salariaţilor, pe deplin datoria. lepte a partidului nostru, adunarea generală a ţăranilor cooperatori din Geoagiu a lansat o înflăcărată semicentenarul U.T.C.
schimburi, au confirmat încă Pe bună dreptate Inginerul chemare la întrecere către întreaga ţărănime cooperatistă din judeţ.
o dată răspunderea acestui Vasile Abrudeanu, şeful
harnic colectiv pentru valen schimbului fruntaş în întrece
ţele metalului, fermitatea cu re, aprecia că în otelărie e-
care otelarii îşi îndeplinesc Kistă un potenţial tehnic şl A R E Mărturii ale profundului ataşament
drepturile şl obligaţiile care uman care poate realiza mal
Ie revin în procesul de pro mult şi mai bine. La acest po la programul de emancipare a patriei
ducţie. tenţial şi la modul cum este
Aşa cum a arătat în infor valorificat s-au referit mulţi către toate cooperativele agricole de producţie, către
marea prezentată inginerul dintre oamenii care muncesc Complexul program de edu indu-se în mod deosebit cele
Cornel Deheleanu, şeful o\e- în otelărie. Maistrul Paul O- care comunistă a tineretului, de plantaţii de la Petroşani şi
lăriei, anul trecut colectivul relt arăta în cuvîntul său : stabilit de plenara C.C. al Brad, de la săparea canalului
şi-a îndeplinit onorabil anga — In anul 1972 nu ne mai U.T.G. din 2-3 decembrie 1971, pentru conducta de termofica-
jamentele luate — a dat 29 01G putem permite să avem pier întreaga ţărănime cooperatistă din judeţul Hunedoara — In lumina măsurilor şi sar re a oraşului Vulcan, de con
tone de metal peste plan şi a deri de metal. Să nu uităm că, cinilor trasate de conducerea struire a bazei de agrement
realizat 17 milioane lei econo dacă din cuptor se elaborea •uperloară de partid — a din Brazi-Vulcan, şanlierul de
mii la preţul de cost. Aceste ză şarje de slabă calitate, ele Păşind In cel de-al doilea ferm hotărîti să ne înzecim giu s-au realizat producţii de dească tradiţionala hărnicie marcat în întreaga activitate demolări penlru construirea
succese, şi altele, sintetizează nu pot fi reparate în hala de an al acestui cincinal — ca eforturile pentru a valorifica peste 3 000 kg grlu, 2 600 kg şi pricepere a ţărănimii hu a organelor şi organizaţiilor Casei de cultură din Deva,
efectul unor insistente preocu lurnare. Trebuie să ne ocu re marchează o etapă impor superior, în lumina sarcini porumb şi 28 000 kg sfeclă nedorene, întrunit! în aduna U.T.G. o amplă efervescenţă, pentru construcţia complexului
pări pentru creşterea indicilor păm mai mult de calitatea tantă în viata poporului nos lor puse în fata noastră de de zahăr la hectar. rea generală, noi, ţăranii materializată In participarea sportiv din oraşul Brad şi a
de utilizare a agregatelor şi muncii pe care o depunem. tru, în realizarea obiective prima Conferinţă pe ţară a IPuternio însufleţiţi de per cooperatori, membri ai G.A.P. tineretului la activitatea de ştrandului din Orăşlie, pentru
folosirea cu spirit gospodăresc înaltul spirit de răspundere lor stabilite de Congresul al secretarilor comitetelor de spectivele luminoase de în Geoagiu, adresăm o înflăcă producţie şi de muncă volun- amenajarea bazei de agrement
a materiilor prime şi materia pentru producţia de metal a X-lea al partidului privind partid şl a preşedinţilor con florire a economiei naţionale rată chemare la întrecere că tar-patriotică pentru dezvolta din pădurea Chizid — Hune
lelor. caracterizat toate dezbaterile înfăptuirea vastului program siliilor populare comunale, şl enimaţi de dorinţa de a tre toate cooperativele agri rea şi înfrumuseţarea comune doara şi allele. Un bilanţ me
Pornind de Ia acesfe succe din adunările otelarilor. Mais de edificare a societăţii so toate rezervele de sporire a întlmplna cel de-al doilea cole, către întreaga ţărănime lor şl oraşelor judeţului nos ritoriu s-a înscris şi în acţiu
se de prestigiu, participanţii trul principal Gabor Crăciun cialiste multilateral dezvolta producţiei agricole. Congres al Uniunii Naţiona cooperatistă din judeţ. Pen tru. Este e mîndrie pentru noi nea de colectare a metalelor
la adunări au apreciat în mod a propus ca la mai multe ns- te în Republica Socialistă Ga urmare a mal bunei or le a Cooperativelor Agricole tru a asigura înfăptuirea sar că tinerii hunedoreni, conti- vechi, unde organizaţiile mu
realist că nu s-a atins limita cătoare din hala de pregătire România —, alături de oa ganizări a muncii, a efortu de Producţie şi a cinsti îm cinilor propuse ne angajăm nuînd frumoasa tradiţie a nicipale Hunedoara, Petroşani
maximă a posibilităţilor. De să se facă instalaţii care să menii muncii din Industrie, rilor depuse pentru valorifi plinirea unu! deceniu de la să întărim disciplina în mun muncii voluntar-patriotice, s-au şi Deva şi organizaţiile oră
fapt, în otelărie au existat^ o construcţii şl din alte ramuri carea «uperloară a potenţia încheierea cooperativizării a- că, să extindem aplicarea sis- prezentat la sfîrşitul anului cu şeneşti Călan, Simeria, Orăş-
serie de deficiente şi mai sini DAN CIMPEANU ale economiei naţionale, noi, lului de producţie şi la coo grlcultnrli cu realizări cit planul economic realizat la tie şi Brad au predat siderur
încă destule rezerve care aş lucrătorii ogoarelor, sîntem perativa agricolă din Geoa mai bogate, care să dove (Contlnuare |n pagina a 2-a) toate obiectivele. Ilustrativ giei hunedorene peste 37 000
teaptă să fie puse în valoare. este faptul că în anul 1971 au tone fier vechi.
Unele echipe n-au respectat (Continuare In pagina a 2-a)
fost iniţiate şi întreprinse ac Tinerii judelului Hunedoara
ţiuni la lucrări finanţate din au răspuns prezent şi la ma
care au rezultat 1 912 540 lei, rea acţiune de recoltare şi
cu 462 540 lei mai mult decît depozitare a culturilor de toam
prevederile planului economic,
precum şi la pregătirea
nă,
La fiecare obiectiv în FESTIVALUL iar la lucrările nefinantate terenului pentru însăminţare.
110 000 000 lei, cu aproape 40
pre
Cei peste 23 000 tineri
PENTRU 24 ORE milioane lei mai mult ca în zenţi la această acţiune, din
,CiLUŞARUL' Vrema cilduro&să, au cerul anul 1970. cu maturitale care 18 000 elevi, au recoltat
porumbul de pe o suprafaţă
Răspunzînd
construcţie, condiţii favorabile schimbător. Local vor cădea chemării Comitetului judeţean de 6 977 ha, au depănuşat
precipitaţii slabe sub formă de
al U.T.G., acţiunile de muncă
1690 tone porumb, au recoltat
chiar
ninsoare,
lapovlţă
şl
ploaie. Vlntul va sufla slab pl- voluntar-patriotică au căpătat
nicolae jurca
nă la potrivit din vest. Tempe un caracter organizat şi o am preşedintele Consiliului
ploare mal mare, Iar bilanţul
reducerii duratei de execuţie Permanenţe raturile minime s!nt cuprinse a fost îmbucurător. Cele 34 tineret muncitoresc al
Intre minus 6 şl zero grade, Iar
maximele Intre zero şl I grade. de şantiere de muncă patrioti Comitetului judeţean al U.T.C.
că ale tineretului au dovedit
datinilor şl obiceiurilor. In o bună organizare, evidenti-
Restanţier în anul trecut în găsească continuarea logică în C. 6 . Petroşani,. tovarăşul familiile lor s-a născut tra (Continuare in paq, a 2-a)
ce priveşte respectarea terme efortul comun al constructoru Gheorghe Davidescu. diţia.
nelor de punere în funcţiune lui şi al beneficiarului de re Care este însă, atunci, situa Vorbind de jocul ,,Călu «■* . , ' • ' *
a unor obiective miniere, co ducere a duratelor de execu ţia celor 9 obiective ce repre şar", e necesar să amintim
lectivul şantierului T.C.M.M. ţie a noilor obiective, prin fo- zintă circa 7 la sută din pla ’ SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Valea Jiului din Petroşani o nul de constructii-montaj al că, pe lingă tradiţia de fa
milie, de care aminteam mai
feră încă din prima lună a a- şantierului, cărora nu li s-a a înainte, de a-i perpetua din
acestui an garanţii timide în Acflunl ferme sigurat documentaţia ? Ce ex generaţie în generaţie, nota
vederea îndeplinirii acestui plicaţii se pot da pentru că la bilă este şi preocuparea fac 28 iulie—5 august 1973, la Berlin Peste un milion
principal deziderat al activită pentru realizarea unele obiective de la exploa torilor răspunzători de des
ţii sale. îndeamnă la aceas tările miniere Uricani, Petrila,
tă concluzie însăşi declaraţia exemplară Lonea nu s-a deschis finanţa tinele culturii şi artei jude de şomeri
directorului şantierului, ingi rea, că staţiei de sortare şi ţului nostru. Aceştia s-au Festivalul mondial
nerul loan Lăsat. spălare la Preparata Lupeni slrăduit să-l valorifice ini în Anglia
ţiind Festivalul ,,Căluşarul”,
— Asigurarea punerii în a Investijlllor nu i s-a asigurat front deschis la a cărui primă ediţie, pe
de lucru, iar la puţul 3 Uri
funcţiune a obiectivelor pre cani, la turnul şi casa puţu Trăinicia unei creaţii lingă formaţiile de căluşari al tineretului şi studenţilor
văzute pentru acest an ne în lui de la Bărbăteni (aflate în populare rezidă în capacita maturi, au participat şi e LONDRA 20. — Cores
grijorează în primul rînd pen losirea întregului potenţial etapa a Il-a de construcţie) tea sa de a străbate în timp, chipe de copii, al căror nu pondentul Agerpres, Nicolae
tru că sarcinile noastre Ia a tehnic şi uman existent pe lipsesc schipurile şi dispoziti de a rezista intervenţiilor măr a sporit mereu. Cifra SOFIA 20. — Corespondentul Agerpres, Constantin A- Plopeanu, transmite: Nu
cest capitol prezintă o creşte şantiere. dictate de epocă şi modă. lor vorbeşte de Ia sine (pri mărul şomerilor din Marea
re de peste 46 la sută faţă de S-a ajuns la conjugarea a vele de legat cabluri ? Pornind de aici, putem a ma ediţie — 7, a doua — mariţei, transmite: La Sofia au avut loc lucrările Comite Britanic a depăşit cifra de
anul trecut, în condiţiile în cestor eforturi în vederea asi Justificarea întîrzierii pune tului internaţional de pregătire a celui de-al 10-lea Festival un milion, alingînd în pre
care va trebui să asigurăm un gurării condiţiilor optime de rii în funcţiune a unor obiec firma cu mîndrie că melea 12, a treia — 16). Cu acesl mondial al tineretului şi studenţilor. La lucrări au partici zent cel mai înalt nivel din
spor al productivităţii muncii iucru la fiecare obiectiv ? tive doar pe seama ritmului a gurile hunedorene sînt de prilej s-au impus formaţiile 1940. Datele oficiale publi
de 15,1 la sulă. Apoi, condi Faptele nu sînt in măsură să nost care domneşte în această pozitarele unor producţii fol de copii din Orăştioara de pat reprezentanţi al unor organizaţii naţionale şi interna cate joi de Ministerul Mun
ţiile do muncă de pe şantie conducă la afirmaţii pozitive. perioadă po şantierele de con clorice de nebănuită valoare, Sus, Raooltu Mare, Balşa, ţionale de tineret şi studenţi din diferite ţări ale lumii. Din cii arată că numai în ulti
rele noaslre nu s-au îmbună — Centrala cărbunelui Pe strucţii apare deci ca neînte pe care ţinuturile pădureni- Vărmaga, Boşorod, Beriu, ţara noastjă a participat o delegaţie a Uniunii Tineretului ma lună au rămas fără lu
meiată. Nerecunoaşterea pro
lor, Haţegului. Orăştiei sa’-
Romos, Geoagiu, Sarmîzego-
tăţii prea mult. troşani, ca principal beneficiar priilor carenţe nu sculeste be Comunist, compusă din Mihail Stoica, membru al C.C, al cru aproximativ 2 000 de
Pregătirea minuţioasă a in al T.C.M.M., şi-n achitat în Illel le-au conservai, păstrîn- tusa. Este oferită, astfel, o oameni ai muncii. Cifra to
vestiţiilor, fundamentarea pro înlregime obligaţiile atîl în ce neficiarul de culpabili lato în du-le nealterale frumuseţea, dovadă certă de durabilitate U.T.C., adjunct de şef de secţie la C.C. al U.T.C., şi Gheor tală a şomerilor din Anglia
se
modul defectuos în care
iectelor, elaborarea din limp priveşle problema amplasa asigură sporirea capacităţilor calitatea şi bogăţia. Le-au a jocului, de dragoste a ti ghe Prisăearu. membru al C. C. el U.T.C., reprezentantul şi Irlanda de Nord este de
a studiilor tehnico-cconoinire conservai în primul rînd oa nerei generaţii pentru ceea permanent al U.T.C. la F.M.T.D. 1 023 583. ceea ce repre
şi contractarea utilajelor în mentelor, a condiţiilor de lu productive, în finalizarea şi menii de la sat, creatori şi ce au creat înaintaşii, pen Comitetul a adoplal o hotărîre privind organizarea fes
raport cu termenele de pune cru în general, cît şi în ce ILIE COJOCARU zintă peste patru la sută din
re în funcţiune — eşa cum priveşte asigurarea documen transmitători deopotrivă al tru arta noastră populară. tivalului la Berlin, intre 28 iulie şi 5 augusl 1973. totalul forţei de muncă.
se arată în indicaţiile condu taţiei şi utilajului — afirmă
cerii partidului — trebuie să-şi inginerul şef cu investiţiile la (Continuare in pag. a 2-a)