Page 47 - Drumul_socialismului_1972_01

vL^Ayi^-?L^!,ir.3!ri,7r',^a,»in!c,TJ:;^ * rr^ —* î— -------------- •— -----jst r 'rrrrrv7rrrrr;rr7-mrrrm
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 298 © VINERI 21 IANUARIE 1972 3

F o tb alu l
M ^ V l ?a,rea! GENIU VEŞNIC VIU din nou în a c tu a lita te

.0 foarte mare Importanţă au avut reşti Internaţionale, problemele funda­ Ilici era grija faţă de starea de lucruri
declaraţiile lui Lenin In legătură cu mentale ale strategiei şi tacticii parti­ din partid. El acorda întotdeauna o a­
problemele privind partidul. In cuvîn- delor comuniste în funcţie de particu­ tenţie deosebită educaţiei ideologice a Răspunde Petru Stănilă (Coi vinul Hunedoara)
tările şi în tezele sale, el a arătat că noi larităţile concrete ale diferitelor ţări. Se comuniştilor. In cuvîntul său de înche­
nu avem nevoie de partide de tipul ce­ înţelege că el nu intenţiona să dea re­ iere, vorbind despre partid ca avangar­
lor din Internaţionala a II-a, că noi a­ ţete veşnic valabile în legătură cu lo­ dă a clasei muncitoare, Lenin arăta că La primul joc din acest an al de instruire» unde se urm ăreşte Pentru ceii interesat!
vem nevoie de partide de tip nou, care o primejdie reală din acel timp era creş­ echipei Corvinul, susţinut du­ acum ularea fizică cantitativă.
să fie permanent într-o legătură reală terea rapidă a rândurilor partidului, minică pe terenul de zgură, au Urmează ca, după revenirea la Incepînd din luna decem­ ţinere, deservire şi indiferent
Hunedoara, să se cimenteze a­
cu masele şi care să ştie Bă conducă a­ creştere care nu era întotdeauna înso­ ţinut să fie prezenţi zeci dc ceastă acum ulare fizică pe fon­ brie 1971 Ia toate exploată­ de modul de retribuire (sa­
spectatori, dintre cei mai fideli
ceste mase. Numai partidul comunist, ţită de un nivel corespunzător al muncii Iubitori ai fotbalului. Am folo­ dul tehnico-tactic şi jocuri ami­ rile miniere din Valea Jiului larizare în acord sau regie).
dacă este Intr-adevăr avangarda clasei educative înăuntrul partidului. La baza sit şl noi acest prilej pentru a cale cu echipe de diverse cate­ s-a trecut la regimul de lu­ Cele 4 schimburi de lucru
gorii. Prin aceste partide urm ă­
revoluţionare, dacă cuprinde pe cei mai activităţii noastre, a spus el, noi am pus sta de vorbă cu antrenorul Pe­ resc atît perfecţionarea jocului, cru în subteran de 6 ore pe au următorul regim de lu­
conducător
tru Stănilă, noul
buni reprezentanţi ai acesteia, dacă este întotdeauna numai un înalt grad de tehnic al echipei Corvinul, care cît şl omogenizarea echipei. De zi. Aplicarea duratei de 6 cru i schimbul I începe la
format din comunişti pe deplin con­ chibzuinţă, de conştiinţă şi de devota­ a răspuns cu am abilitate la an­ asemenea, avem prom isiunea u­ ore la frontul de lucru s-a fă­ ora 6 şi se termină la ora
nul turneu de trei
ştienţi şi devotaţi, luminaţi şi căliţi de ment al membrilor partidului. Aceasta cheta noastră privind pregăti­ R.D. Germană. jocuri în cut concomitent Ia toate ex­ 12; schimbul II — de la ora
rile şl Intenţiile pentru noul se­
experienţa luptei revoluţionare îndîrji- ne-a dat posibilitatea să înfăptuim o zon fotbalistic. — Puteţi să ne Indicaţi, cu a- ploatările miniere, creîn- 12 la ora 181 schimbul III
te, numai dacă acest partid ştie să se disciplină cu mult superioară disciplinei — Aşadar, tovarăşe Stănilă. proxlmaţle, ce loo veţi ocupa du-se în acest fel condiţii — de la ora 18 la ora 24 |
lege strîns de viaţa clasei sale, Iar prin oricărui alt stat. De aceea, noi trebuie vă supunem atenţiei prima în­ com parativ cu cel care vl 1-aţl optime de muncă. schimbul IV — de Ia ora 24
ea de întreaga masă a celor exploataţi, să ţinem minte că sarcina noastră ime­ trebare: Cît aţi realizat în tur propus 7 Programul de lucru în la ora 6. Pentru toate exploa­
şi să insufle acestei clase şi acestei ma­ diată constă nu atît în lărgirea rânduri­ schimburi cu durata de 6 ore tările miniere din Valea Jiu­
se încredere deplină, numai un astfel de lor partidului, cît în desfăşurarea unei se aplică tuturor muncitori­ lui, Centrala cărbunelui Pe­
partid este capabil să conducă proleta­ munci lăuntrice pentru ridicarea nive­ lor ce lucrează în subteran troşani angajează urgent
riatul în lupta cea mai necruţătoare, de- lului membrilor partidului nostru. Tre­ A N C H E T A N O A S T R Ă indiferent de locul de mun­ muncitori necallflcaţl, bărbaţi
cieivă şl finală împotriva tuturor forţe­ buie să obţinem ca avangarda proleta­ că în care îşi desfăşoară ac­ care au vîrsta de 18-45 ani,
lor capitalismului. riatului să fie la înălţimea sarcinilor — Obiectivul principal pentru tivitatea i acordanti, regie, pentru lucrările miniere din
din cit v-aţl propus ? Dc ce nu­
P# de altă parte, numai sub condu- care-i revin partidului, sarcini interna­ mai atlt ? Aşteptăm răspunsuri­ mine în acest retur va fl adu­ locuri de muncă fixe, între­ subteran.
oerea unul astfel de partid poate prole­ ţionale şi interne dc uriaşă importanţă". le numai pentru perioada ulti­ cerea a cîţi mal mulţi specta-
mă a turului, de cînd at! pre­
tariatul să desfăşoare întreaga forţă a luat conducerea tehnică a echi­ lori pe stadionul Corvinul, prln- Condiţii asigurate
tr-un Joc spectaculos, urm ărind
asaltului său revoluţionar, spulberînd „Lenin era un patriot înflăcărat, el pei. totodată rezultate bune şl cla­
inevitabila apatie şi rezistenţa parţială nutrea o dragoste fără margini pentru — De pregătirile acestei echi­ sarea echipei, la finele campio­
natului, pe locurile 3—5 ale cla­
a unei mici minorităţi a aristocraţiei poporul său. pentru clasa noastră mun­ pe mă ocup abia din ultimele sam entului. In perioada de Instruire pentru subteran, care va II
muncitoreşti, coruptă de capitalism ; nu­ citoare, care şi-a însuşit cu atîla succes patru etape ale turului. Ţlnind — Aveţi „noutăţi** de lot 7 de 10 zile, se acordă un salariu tarifar de 56 Iei pe zl,
cont de condiţiile echipei, atît
mai sub conducerea unui astfel de par­ într-un răstimp scurt marxismul şi ex­ de pregătire, cit şl cele socia­ Cine «a plecat, cine a venit 7 respectiv 9,33 Iei pe oră. O dată cu trecerea în perioa­
tid poate proletaritaul să-şi desfăşoare cul şi modul în care trebuie să acţione­ perienţa revoluţionară a proletariatului le, de lotul valoros pe care il — Am rămas cu lotul obişnuit da de acomodare pentru lucru în subteran se acordă
Întreaga forţă, care, datorită orînduirii ze comuniştii. In această privinţă, Lenin din apusul Europei şi care a îmbinat a­ are, consider că rezultatele din şl anum e: Tuţâ, Socol — por­ un salariu tarifar de 69 lei pe zl, adică 11,50 lei pe oră.
prima parte a cam pionatului nu
tari, Coiculescu n , Stan, Naghi,
economica a societăţii capitaliste, este sublinia întotdeauna că este necesar să ceastă experienţă cu puternicul avînt au fost pe m ăsura acestor con­ Mercea, Cloţec, Clrlea, Radu, Cei care lucrează la lucrări miniere beneficiază de un
incomparabil mai mare decît proporţia rusesc manifestat în practica a trei re­ diţii. Care este cauza ? Neserio­ Lazâr — fundaşi. Foca, Popa salariu de 76 lei pe zi, adică 12,66 lei pe oră plus spo­
«a In totalitatea populaţiei". se ţină riguros seama dc condiţiile con­ voluţii, clasa noastră muncitoare care zitatea în pregătirfe m anifestată Remus, Muţiu, Papadachis — rul de acord.
mijlocaşi, Coiculescu I, M untea-
crete ; dar un lucru e limpede, şi anu­ de Jucători, neînţelegerile dintre Pentru nefamilişti se asigură cazare în căminele
me că tezele fundamentale ale cărţii lui pentru prima dată în istoric a ridicat sportivi, fostul antrenor şi con­ nu, Pleian, Csergo, Ştefânescu, muncitoreşti ale exploatărilor miniere contra cost cîte
Giurgiu, Stoica — atacanţi.
.Pentru a ajuta tinerele partide co­ Lenin au o însemnătate uriaşă şi în pre­ steagul răscoalei împotriva tuturor for­ ducători, fapte care au influen­
ţat rezultatele din această par­
Aş finaliza toate aceste consi­
muniste din diferite ţări să-şi dea sea­ zent. melor asupririi de clasă şi a dobîndit te a campionatului. deraţii prin a sublinia îm bună­ 70-100 lei pe lună, Iar pentru familişti, în funcţie de
ma de greşelile lor şi să le îndrepte cît Principala preocupare a lui Lenin, victoria în condiţii neînchipuit de grele. — Ce m ăsuri veţi lua In pe­ tăţirea corelaţiei antrenori — Ju­ posibilităţi, se asigură apartamente cu gratuitate de
mal grabnic, Lenin a scris încă înainte exprimată în această carte, era grija Lenin iubea cultura naţională rusă, lim­ rioada precom petlţională pentru cători — conducători, factor de­ chirie şi încălzire.
do Gongreeul al II-lea al Internaţiona­ pentru organizarea unor partide comu­ ba şi literatura, era mîndru de ea. Tot­ redresarea evoluţiei echipei term inant pentru evoluţia din De asemenea, masa se poate servi la cantinele ex­
ce în ce mal
bună a echipei
dum neavoastră ?
lei Comuniste vestita sa carte „Stîngis- niste capabile de luptă, legate de mase, odată Lenin era cel mai profund şi mai — încă de la preluarea echi­ Corvinul. Dorim să creăm o ba­ ploatărilor la costul de 13 Iei pentru 3 mese pe zi.
mul — boala copilăriei comunismului", fără de care nu poate fi obţinută vic­ consecvent internaţionalist ; el lega în­ pei am început să îm bunătăţesc ză de plecare spre obiectivul Muncitorii mineri non angajaţi beneficiază de echi­
principal din viitorul campionat
caro a devenit o carte de căpătîi, un în­ toria socialismului. Lenin îi învaţă pe totdeauna sarcinile revoluţiei noastre, Jocul formaţiei, axîndu-1 pe un — prom ovarea în divizia A. pamentul de protecţie care se asigură gratuit, Iar cel
dreptar în acţiune pentru comuniştii din comunişti să se apropie pretutindeni de sarcinile partidului bolşevic de intere­ Joc colectiv, constructiv, ofen­ Deoarece aceasta este dorinţa de uzură cu o reducere de 50 la sută.
siv. Aceste intenţii se vor fina­
toate ţările. mase şi pretutindeni să ducă munca cu sele mişcării muncitoreşti internaţiona­ liza în continuare, prin ridica­ tuturor iubitorilor de fotbal din Pentru persoanele oare doresc să se angajeze şi ob­
In această carte de proporţii nu prea masele. El previne în mod deosebit par­ le". rea continuă a condiţiilor de judeţul nostru, urâm antreno­ ţin repartiţia oficiului forţelor de muncă, Centrala căr­
rului, Jucătorilor echipei Corvi­
mari, Lenin a analizat în mod genial, tidele împotriva pericolului sectarismu­ (Din amintirile lui A. A. Andreev pregătire în perioada precompe- nul succes deplin In atingerea bunelui Petroşani suportă cheltuielile de transport.
do baza experienţei istorice a partidului lui şi al doctrinarismului". despre viaţa şi activitatea lui Lenin, tlţională. Timp de 12 zile, e­ acestui obiectiv.
bolşevic, a celor trei revoluţii ruse şi publicate in volumul „/IMINTIRI chipa se va pregăti la Sinaia, I osibilîtăti de calificare
po baza experienţei mişcării muncito­ .Cea mai mare grijă a lui Vladimir DESPRE V. 7. LENIN"). într-un cantonam ent centralizat MIRCEA NEAGU
s i c i
t
FACTOR IMPORTANT PENTRU luni, lucrate efectiv în subte­ superioare oferă noilor anga­
După o
Dobîndfera unei caîlflcârl
vechime de trei
Centre de pregătire pentru ran, noii angajaţi au posibili­ jaţi posibilităţi deosebite de
tatea de a se califica în me­ cîştlg. Astfel, după califica­
admiterea In Invăţămmtiii superior seria de miner prin cursurile rea în meseria de miner se
de calificare
organizate pe
lîngă exploatările miniere la
inspectoratul ţcdl&r jude- draţi în producţie, prezen- J PROSPERITATEA NEÎNTRERUPTĂ A TĂRII care au fost angajaţi, cu sau poate ajunge Ia un salariu ta­
rifar de 114 lei pe zl, adică
fcaa fn colaborare cu Insti­ tind recomandarea întreprln- | fără scoaterea din producţie. 19 lei pe ©ră. Acest cîştlg
tutul de mine din Petroşani derii. Aceste cursuri sînt susţinute
organizează centre de pregă­ Elevii liceelor din Orăştie, j Legea cu privire la gospo­ întreţinute maşinile, utilajele ce, Ministerul Aprovizionării cutarea planului de aprovizio­ de cadre de specialişti cu poate fl mărit prin sporul
tire pentru admiterea în în- . Certej, lila şl SImeria cît şi j dărirea fondurilor fixe, resur­ şi instalaţiile. Tehnico-Materiale şi Controlu­ nare. Astfel, ele au datoria deosebite cunoştinţe profe­ pentru depăşirea normelor de
văţămîntul superior, la obi­ ceilalţi doritori din zonele j selor materiale şl aproviziona­ Cînd anumite unităţi, indi­ lui Gospodăririi Fondurilor să-şi concentreze atenţia asu­ sionale. producţie.
ectele matematică şi fizică, respective pot urma cursurile j rea tehnico-materială — adop­ ferent de grad, prezintă pro­ Fixe trebuie să le desfăşoare pra pregătirii din timp a apro­
după următorul program t de pregătire la Liceul „De- j tată de Marea Adunare Na­ puneri de aprobare de noi o­ permanent în fiecare ramură vizionării, să asigure condiţii
Deva — la Liceul „Dece- cebal" Deva. Cel din zona j ţională în 22 octombrie 1971 biective, simultan trebuie să şi sector de activitate. Legea bune pentru desfăşurarea aces­ R e ţ i n e ţ i !
f
*
bal" — în flecare duminică Haţeg vor putea urma cursu- j — prevede în ultimul său ar­ prezinte şi studii privind mo­ dă posibilitatea de recompen­ tui proces ş.a. In privinţa a­ Centrala cărbunelui Petroşani angajează urgent mun­
între orele 9—13. rile la Institutul de mine din j ticol : „Dispoziţiile legii de dul de utilizare a capacităţilor sare a angajaţilor care, cu res­ cestor condiţii legea stabileşte
Petroşani — la Institutul Petroşani, Iar cel din zona i fată Intră în vigoare la 90 zile pectarea condiţiilor de struc­ un cadru perfecţionat de cir­ citori necalificaţi pentru lucrările miniere în subteran
de cuine — în fiecare dumi­ Călan, Ghelar — la Institu- i după publicarea ei". Aşadar, existente, le. posibilităţile de tură sortimentală şi calitate, culaţie a bunurilor materiale, care au vîrsta cuprinsă între 18-45 ani. Cel Interesaţi
sporire a producţiei prin eli­
nică între orele 9—13. tul de sublnginerl din Hune- i astăzi această lege a Intrat fn minarea locurilor înguste, mo­ realizează consumuri mai mici bazat pe principiul organiză­ se pot adresa oficiului forţelor de muncă din raza că­
Brad — la Liceul „Avram doara. vigoare. Ştiut fiind faptul că rii unei reţele teritoriale de ruia domiciliază, pentru primirea formelor de reparti­
lancu" — în fiecare sîmbătă Cursurile de pregătire îşi i utilizarea judicioasă, completă dernizarea fondurilor fixe etc. declt cele stabilite prin nor- baze şi întreprinderi de apro­ zare. Persoanele care urmează să se angajeze vor avea
Intre orele 16—20. vor începe activitatea din ; a fondurilor fixe şi a resur­ Cantităţile de resurse mate­ ,mele aprobate, prevăzînd tot­ vizionare. asupra lor în momentul angajării cartea de muncă, fişa
Hunedoara — la Institutul 22—23 ianuarie 1972 în cen- ; selor materiale — componente Prin toate prevederile sale, de lichidare (dacă a mai lucrat), livretul militar, bule­
de sublnglneri — In fiecare trele respective. I prihcipale ale avuţiei naţio­ legea prezentată succint aici tinul de Identitate.
miercuri între orele 17—21. Pentru celelalte obiecte de i nale — constituie un factor este menită să determine creş­ ★
La cursurile de pregătire învătămînt pregătirea elevi­ determinant pentru progresul terea preocupărilor pentru La minele Văii Jiului s-au făcut în ultimii ani paşi
pot participa elevi din ulti­ lor va fi asigurată în cadrul neîntrerupt, economic şi social gospodărirea mai eficientă a importanţi pe linia modernizării şi mecanizării procesu­
mul an de studii precum şi liceelor de către cadrele di­ al ţării, vom sublinia în con­ fondurilor materiale de toate lui de extracţie a cărbunelui, uşurîndu-se prin aceasta
absolvenţi ai liceului înca­ dactice ale acestora. tinuare cîteva trăsături esen­ categoriile. Cuprinzînd ele­ substanţial munca fizică a muncitorilor. Condiţiile de
ţiale ale legii menţionate. mente precise de ordine în muncă au fost mult îmbunătăţite, locurile de muncă fi­
ind dotate cu ventilatoare pentru reîmprospătarea aeru­
Nouă reglementare răspun­ riale supuse prelucrării sînt odată — aşa cum este echi­ domenii atît de complexe, a- lui şi instalaţii de apă pentru perforajul umed. Prin
de unor cerinţe obiective ale foarte mari şi aceasta face ca tabil — recuperarea de la cei plîcarea întocmai a acestei legi specialiştii exploatărilor miniere se asigură o asisten­
stadiului actual de dezvoltare îmbunătăţirile — chiar de va duce la obţinerea unui vo­ ţă tehnică corespunzătoare, dînd astfel posibilitatea bri­
Film turistic consacrat perform antelor a societăţii noastre socialiste, proporţii mici — în economi­ vinovaţi a daunelor provocate lum cît mal mare de bunuri găzilor din subteran să-şi realizeze şl să-şi depăşească
angajată ferm pe drumul rit­ sirea lor să determine efecte prin consumuri nejustificate, sarcinile do plan.
autoturismului de teren A R O murilor înalte de creştere e­ însemnate, concretlzablle în pierderi şi risipă. materiale, Ia continua înflorire Alte informaţii suplimentare referitoare Ia angajare
a ţării, Ia ridicarea nivelului
conomică, de sporire o. eficien­
ţei în toate domeniile de acti­ bunuri cu valori de ordinul Legea mai stabileşte şi sar­ de trai al poporului. sau condiţiile de muncă Ie puteţi primi de Ia Centrala
miliardelor de lei anual.
In
cărbunelui Petroşani, strada 23 August, nr. 2, tele­
Inginerul Livlu Ungureanu, nematografic, deosebit de bo­ vitate. In primele sale dispo­ domeniul gospodăririi resurse­ cinile ce revin întreprinderi­ fon 1460.
cineastul expediţiei româneşti gat, a fost prelucrat integral ziţii, legea se referă la gospo­ lor materiale legea prevede lor, centralelor, ministerelor în MARIN NEGOIJA
transafricane, a terminat pre­ in laboratoarele universitare dărirea fondurilor fixe, stabi­ sarcinile deosebite în privinţa legătură cu elaborarea şi exe- jurist
lucrarea materialului foto­ şi prezentat oamenilor de lind atribuţii şi responsabili­ utilizării raţionale şi valori­
grafic şl cinematografic rea­ ştiinţă. Cineastul clujean a tăţi precise pentru ministere, ficării superioare a acestora,
lizat cu prilejul acestei in­ montat un film de două ore, centrale industriale, întreprin­ dezvoltării şi diversificării ba­ Cîteva măsuri întreprinse în
teresante călătorii ştiinţifice. care va fi prezentat in re­ deri. Astfel, acestea sînt obli­ zei interne de materii prime, întreprinderea de
Intre altele, a mărit 5 000 de ţeaua cinematografică. In gate între altele să asigure combustibil, materiale înlocui­ spiritul legii
fotografii, care alcătuiesc un prezent el lucrează la un pentru fiecare secţie, insta­ toare, gospodăririi cu grijă de
voluminos album documen­ montaj cinematografic pentru laţie, utila), încărcarea raţio­ către fiecare organizaţie socia­
tar, pus deja la dispoziţia şcolile de cultură generală şl nală a capacităţilor în depline listă a fondurilor materiale © întreprinderea „Marmura11 trecut. La furnalul nr. 5 s-a industrie locală Deva
cercetătorilor, cadrelor didac­ pregăteşte montarea unui condiţii de siguranţă, să se în­ care ÎI sînt puse la dispozi­ din SImeria şi-a asigurat încă trecut la insuflarea oxigenului
tice şi studenţilor Universi­ film turistic consacrat perfor­ grijească de organizarea ştiin­ ţie. întreprinderile trebuie să de pe acum materii prime şi necesar intensificării arderii. B-DUL DR. PETRU GROZA, NR. 20
tăţii clujene. Totodată, a de­ manţelor autoturismului de ţifică a producţiei şi a muncii, acţioneze pentru îngustarea materiale necesare producţiei, Vor fj corelate consumurile
între altele, au fost constitui­
de gaz metan şi cocs, avînd
velopat circa 2 000 de dia­ teren ARO. de aprovizionarea continuă, normelor şi normativelor de te stocuri de materie primă în vedere că la fiecare creşte­ ANGAJEAZA î
pozitive color. Materialul ci­ (Agerpres) ritmică precum şi de întreţi­ consum, pentru scurtarea ci­ necesară — blocuri de marmu­ O 3 ingineri proiectanţi principali, în specialilatea
nerea, revizuirea şi repararea clului de înnoire, perfecţiona­ re a temperaturii cu 100 de construcţii de maşini, Industrializarea lemnului
fondurilor fixe, asigurarea ca­ re şi modernizare a produse­ ră pentru producţia de placa­ grade, consumul de cocs se © 1 inginer proiectant, specialilatea construcţii
drelor calificate, corespunzător lor industriale în scopul eli­ je şl stocuri de nisip, mozaic, reduce cu 4 kg la tona de maşini.
complexităţii tehnice a lucră­ minării treptate din fabricaţie coloranţi, ciment pentru pro­ fontă. © 1 proiectant, specialitatea tehnologia construcţii
rilor pe care le exercită. (prin reprolectare) a unor pro­ ducţia de dale mozaicate. In O In acest an, la Uzina de maşini
Cu scopul de a nu se mai cursurile de specializare din
E M i i i i m m m trece la realizarea de noi ca­ duse cu consumuri materiale cadrul întreprinderi! sînt cu­ „Victoria" din Călan, indicele © 1 desenator tehnic principal
de utilizare a spaţiului de for-
pacităţi atîta timp cît nu au ridicate. De asemenea, subli­ prinşi 35 muncitori tăietori şl mare-turnare Ia turnătorii va Salarizarea se va face conform li.C.M. 914/1963. (22)
şlefuitori, Iar alţii au fost tri­
DEVA: Marele premiu — se­ minlli Mânu el De Falia. Sulta fost epuizate posibilităţile de niem că in spiritul acestei mişi la specializare în străi­ creşte cu 1,2 la sută. Au fost
riile I-II („Patria**); Şase iulie dc balet „Tricornul"; 14,40 Cînta folosire integrală a potenţia­ legi economisirea resurselor nătate. luate măsuri care să conducă
(„Aria"); SIlVlEIUA: După vul- Titlana MlhnJl şl Dumitru Bălă- : ~ ’ ~7 -■ •;___ _________• - ^ ■■ -v_-_
j>c („Mureşul4*) *, HUNEDOARA : soiu; 15;00 Buletin de ştiri; 15;05 lului existent, In lege sînt sta­ materiale şl energetice ale ţă­ la scăderea consumului de
Cicnovcva dc Brabant („Con­ Hadioanchetă econom ica; 15,30 bilite sarcini de control pe rii constituie centrul de greu­ © La secţia I furnale din cocs la furnale şi turnătorii,
structorul") ; Vinovatul este in Pagini vocale şl orchestrale din C.S. Hunedoara, indicatorii
muzica de estradă; 16,00 Radio­
rasă („Sidcrurgistul"); CALAN: jurnal. Buletin m eteo-ruticr ; toate treptele ierarhice asupra tate al eforturilor pe care uni­ planificaţi prezintă îmbunătă­ a încărcăturii metalice Ia fie­
Ursul si păpuşa („11 Iunie");
TELIU t: Fraţii Karamazov — 16,15 Muzică de prom enadă; 16*30 modului cum sînt utilizate şi tăţile şi ministerele economi­ ţiri substanţiale faţă de anul care piesă turnată. Direcţia judeţeană de
inform are şl
soliile I-II („Minerul") i PETRO­ Radiocabinct de 16,50 Publicitate
docum entare;
ŞANI: Mihail Slrogoff („7 No­
iembrie") ; Iiililnire cu o necu­ radio; 17,00 Pentru patrie; 17,30
noscuţii („Republica"); LUPENI: Concert de muzică populară cu drumuri şi poduri
Fraţii („Cultural"); LONEA: M âriuca Matache, Della Mubu- Dinamismul dezvoltării sub re la partea inferioară a ben­ riaţi beneficiază de antidot propagandă convingătoare în
Cromwell — seriile I-II („Mine­ nea şl Ion Drăgol; 18,00 Orele
rul*1) ; Rftutilciosiil adolescent serii; 20,00 Tableta de scară de toate aspectele a societăţii zilor transportoare de agre­ — de lapte — peste 150 şi sprijinul protecţiei muncii.
(„7 Noiembrie") ; ANINOASA : George Macovescu; 20,05 Zece noastre e admirat de totl cei gate, carcase de protecţie la peste 600 de sifon. Pentru a Toate acestea sînt dovada CU SEDIUL IN DEVA STR. DR. PETRU GROZA, NR. !
Un loc pentru Îndrăgostiţi melodii preferate; 20,40 La mi­ cărora le e drag progresul, motoare, s-au completat gră­ satisface nevoile de acest grijii pe car© statul o poartă
(„M uncitoresc"); PETRILA: O- crofon, Ioana Radu; 20,55 Ştiin­ ANGAJEAZĂ
mtil orchestra („Muncitoresc") ; ţa la zl; 21,00 Revista şlagărelor; emanciparea tuturor oameni­ tarele peste canalele tehno­ fel, întreprinderea şl-a con­ în toate condiţiile şi împre­
V U L C A N : Floarca-soarelui 21,30 Recital de chitară Sicg- lor. Ritmurile din industrie logice, s-a îmbunătăţit ven­ struit sifonărle proprie. jurările sănătăţii şi vieţii, ® MECANICI PENTRU STAJIILE DE ASFALT
(„M uncitoresc"); URICANI: Cel frled Behrend; 21,45 Melodii sînt cele care dau nota do­ tilaţia la secţiile prefabricate Pentru îmbunătăţirea con­ a şantierele Pâuliş, Lunca (Buruiene) şi Pricaz
mal frumoşi ani („7 Noiem­ concertante cu Soni Niculescu muncii în condiţii de secu­
brie*4) ; ORAŞTIE: Start la m oş­ sl Nelu Urzlceanu; 22,00 Radio­ minantă a acestui dinamism. şl premo şl altele. diţiilor de lucru ale unor ritate deplină a producăto­ - Orăştie.
tenire („Flacftra"); GEOAGIU- jurnal. Buletin meteorologic. In condiţiile unui avînt ge­ rului de bunuri materiale —
Sport; 22,30 Concert de seară ;
lîA l: Cortul roşu — seriile I-TI; 22,55 Moment poetic. La cererea neral, ale unei emulaţii colec­ muncitorul. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914 1968
HAŢEG: Heilo Dolly — seriile INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE POT OBŢINE
I-II („Popular"); BRAD: Ollvcr ascultătorilor; 23,00 Concert de tive pe frontul muncii, grija Programai măsurilor din
— seriile I-II („Steaua roşie") ; seară (continuare); 24,00 Bule­ fată de producătorii de bu­ IA SEDIUL DIRECJIEI SAU TELEFOANELE
GURABARZA: Circ fără fron­ tin de ştiri; 0,03—6,00 Estrada nuri materiale se face sim­ acest an destinate împlinirii
tiera („Minerul") ; ILIA: 100 de nocturnă. aceluiaşi scop e susţinut din 14126 , 13606 Deva.
dolari pentru şerif („Lum ina"); ţită pe toate planurile. punct de vedere financiar de (13)
BARBATENI: PIna In oraş nu întreprinderea de prefa­
l departe („G August"). fonduri băneşti în valoare de
bricate din beton Deva, pi­ peste 200 000 lei. In cadrul
16,00—17,00 Teleşcoalâ:
LgţJUtfiLWJWaBH vot al industriei materiale­ acestui program se va îmbu­
© Preludii la Hora Unirii.
Legături spirituale Intre lor de construcţie în Jude­ nătăţi ventilaţia, în atelierul
PROGRAMUL I: 6,00 Muzicii Ţările Române dc-a ţul nostru, e o unitate tînă- mecanic, se va înfiinţa în
si actualităţi; 6,20 Jurnal agrar; lungul tim pului (Istoria ră de producţie. Tehnologia Complexul pentru
fi ,30 Gim nastică; 7,00 Radiojur­ Rom âniei); curînd o cantină restaurant
nal; 7.45 Sfatul m edicului; 8,no • Elemente de analiză (I). de fabricaţie e aici moder­ a întreprinderii, se vor su­
Sumarul presei; 8,08 Matineu Mulţimile num erelor N, nizată, eliminînd încă de la porta în continuare cheltu­
muzical; 8,25 Moment poetic; Z, Q. (Matematică — început o mare parte din
8,30 La microfon, melodia pre­ clasa a X II-a); ielile ocazionate de procura­ prelucrarea lemnului
ferată; 9,00 Buletin de ştiri; riscul accidentării muncitori­ rea echipamentului de pro­
9,03 La microfon, melodia pre­ 18.00 Căminul; lor. Dar şi aici grija faţă de tecţie şi lucru, a antidotului.
ferată; 9,30 Memoria pâm întulul 18.50 Zilele folclorului bihorean;
rom ânesc; 10,00 Buletin de ştiri; om se manifestă în eforturi In anul 1972 producţia de
10,05 Itinerar folcloric muzical: 19,10 Tragerea loto; financiare apreciabile pentru Blaj, judeţul ÂSba
Ialomiţa, Buzău, Constanţa; 10,30 19,20 1001 de seri. Aventurile ce­ a realiza măsuri de tehnica prefabricate a întreprinderii
Ritmuri tinereşti — muzică u- lor doi căţel; Pentru Igiena sanitară a muncitori din domeniul trans­ va cuprinde produse noi sau
so ară; 10,45 Seiccţiunl din „Ope­ 19,30 Telejurnalul de seară; securităţii muncii, de Igienă asimilate în proporţie de pe­
reta" de I. Iîarlularl Darclcc; sanitară, de alimentaţie, de muncii s-au cheltuit de ase­ porturilor auto ale întreprin­ ste 45 la sută. Pentru reali­ încadrează în condiţiile Legii nr. 12/1971 L
11,00 Buletin de ştiri; 11,05 Din 20.00 Cronica politică Internă protecţie, de îmbunătăţire a menea circa 15 000 lei, inr derii a fost amenajat un ate­
muzica popoarelor; 11,15 Pe te­ dc Eugen M ândrie; zarea acesteia va fi nevoie CONOMIŞTI PENTRU FUNCŢIILE DE ŞEF SER­
me juridice; 11,25 Corul Radio- condiţiilor sociale Ia locul echipamentul de protecţie şi lier de reparaţii auto cu a se lua măsuri noi pentru
tclevizlunii; 11,50 Cotele apelor 20,15 Film artistic: Incredibilul de muncă etc. VICIU, ECONOMIST PRINCIPAL, ECONOMIST.
Dunării; 12,00 Discul zilei: Juan Hlcmida — o producţie a de lucru acordat muncitori­ condiţii optime de muncă, protecţia muncii. Acest lu­
Mantiei Scrrat; 12.15 Recital dc studiourilor sovietice, de­ In anul care a trecut, s-au lor prin lege şl normative, a iar la atelierul de armături cru va sta în permanenţă în
operă Mariana Stoica; 12,30 In- cheltuit circa 95 000 lei pen­ atenţia conducerii întreprin­ Informaţii suplimentare se pot obţine la ser-
lilnlrc cu melodia populară şi spre viaţa Iul Maxim tru măsuri do teiinica secu­ însumat cheltuieli de peste a fost îmbunătăţită încălzi­
interpretul preferat; 13,00 Ra­ Gorki; derii, a conducătorilor di­ /iciul personal-învăţă mint, telefon 96, 97, 98, inte-
diojurnal- 13,15 Avanpremieră 21.50 Cadran internaţional; rităţii muncii. In cadrul lor o sută de mii de lei. rea. recţi ai procesului de pro­
cotidiană; 13,30 Scrisori către 22,35 Farmecul operetei; In întreprindere se face o rior 186 sau 115.
copii: 13,40 Cintocul e pretutin­ s-au montat plase protectoa­ Un număr mare de sala­ ducţie. (9)
deni; 14,00 Compozitorul săptă- 22.50 Telejurnalul dc noapte.
T