Page 48 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 48
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 298 • VINERI 21 IANUARIE 1972
Conferinţa
SESIUNEA CONSILIULUI „Pravda“ despre relaţiile cvadripariiiă NOI SUCCESE ALE PATRIOŢILOR S i
SUD-VIETNAMEZI
EXECUTIV AL O. M. S. economice sovieto-japoneze de la Paris VIETNAMUL DE SUD 20 inamici, au distrus cinci tu ATLAS
nuri şi au doborlt un avion.
GENEVA 20 (Agerpres). — nale specializate ale O.N.U. (Agerpres). — Patrioţii sud- La 17 ianuarie, unităţi ale for
vietnamezi continuă să obţină
La Geneva se desfăşoară lu Printre problemele cele mai MOSCOVA 20. — Cores de-a cin cea şedinţă a Comi în problema noi succese în luptele angaja ţelor populare armate au do- 1 Demografie
crările celei de-a 49-a sesiuni importante a căror soluţiona pondentul Agerpres, Lauren- tetului sovieto-japonez de co te cu trupele americano-saigo- borlt în provincia Binh Dinh
a Consiliului Executiv al Or re ar contribui, într-o măsură ţiu Duţă, transmite: Ziarul laborare economică, ce va vietnameză neze. Numai într-o singură un avion şi două elicoptere t La mijlocul anului 1971,
ganizaţiei Mondiale a Sănătă decisivă, la realizarea princi „Pravda" a publicat, la 20 ia avea loc în februarie, va fi americane. Zilele trecute, în ' populaţia globului a ajuns
ţii (O.M.S.), la care participă piului universalităţii O.M.S. — nuarie, un amplu articol în discutat unul din cele mai PARTS 20 (Agerpres). — zi, la 9 ianuarie, în provincia plin centru al Saigonului, a \ la 3,7 miliarde locuitori. V
reprezentanţi ai celor 24 ţări principiu consacrat în statu care, după ce sînt trecute în mari proiecte — cu privire Joi, a avut loc cea de-a 141-a Camau, patrioţii au scos din fost aruncat în aer un impor Potrivit unui institut ame
membre. România este pre tul organizaţiei — se situează revistă relaţiile economice la construirea conductei de şedinţă a Conferinţei cvadri- luptă 400 de soldaţi şi ofiţeri tant depozit de armament. rican de statistică, popu
zentă în calitate de observa chestiunea reprezentării R.P. dintre Uniunea Sovietică şi ţiţei Tiumen-Nahodka. Acest partite de la Paris în problema laţia globului sporeşte in
tor. Chineze. Japonia, se arată că cele proiect, reciproc avantajos, Vietnamului. Xuan Thuy, con 24 de ore cu peste 200 000
Pe agenda prezentei sesiuni In cursul lucrărilor, care două tari au încheiat noul ar asigura livrările de ţiţei ducătorul delegaţiei R.D. Viet Femeile americane condamnă actele de agre oameni sau, cu alte cuvin
sînt înscrise spre examinare vor dura pină la 28 ianuarie, acord comercial pe termen cu un conţinut redus de sulf nam, a citat informaţii publi te, cu 142 oameni pe mi
lung (1971-1975), potrivit că
în Extremul Orient şi expor
o serie de puncte, printre care membrii Consiliului vor trebui ruia volumul comerţului ex tul lui în Japonia. In con cate de Statele Unite din care siune ale S.U.A. împotriva poporului vietnamez nut. Cel mai mare spor de
proiectul de program şi de să facă recomandări directo tinuare, „Pravda“ arată că rezultă că, în 1971, numărul populaţie a fost înregistrat
buget pentru anul 1973, me rului general al O.M.S. în toa terior va depăşi 5 miliarde atacurilor aeriene americane vietnamez. De asemenea, fe in Asia, unde populaţia
HANOI 20
dolari, respectiv aproape se
^ creşte cu 48 milioane a-
(Agerpres). —
diul ambiant şi rolul pe care te aceste probleme şi să a va dubla faţă de cincinalul cercurile de afaceri japoneze asupra R.D. Vietnam a crescut Intr-o scrisoare deschisă adre meile americane — ie subli ţ nual.
mare interes
manifestă un
ÎI poete avea O.M.S. în lupta dopte ordinea de zi a celei precedent. La cele două a şi pentru colaborarea cu de cinci ori în comparaţie cu sată femeilor din R.D. Viet niază în scrisoare — cer gu
de-a 25-a Adunări Mondiale a
împotriva poluării, coordona Sănătăţii, care îşi va începe corduri generale în vigoare, U.R.S.S. în exploatarea unor 1970. nam, Liga Internaţională a fe vernului Statelor Unite să ac Mai înaltă
rea activităţii O.M.S. cu cea lucrările la 9 mai a.c., la Ge cu privire la colaborarea e asemenea resurse cum sînt La rîndul său, reprezentan meilor pentru pace şi liberta cepte planul de pace în şapte
a altor organisme internaţio neva. conomică sovieto-japoneză, cărbunii cocsilicabili, gazele tul delegaţiei Guvernului Re te din Statele Unite condam puncte prezentat de G.R.P, din | ca Niagara
s-a mai adăugat un al trei naturale etc. Ambele ţări sînt nă cu fermitate recentele bom Vietnamul de sud, în vederea
lea — cel cu privire la li interesate în dezvoltarea co voluţionar Provizoriu al Re bardamente împotriva R.D. soluţionării problemei vietna ( De curînd a fost obser-
vrările în U.R.S.S. de utilaje, merţului reciproc avantajos publicii Vietnamului de Sud, Vietnam şi exprimă o profun meze. „Dorim să fim alături în } vată din avion în jungla
maşini şi materiale japoneze şi a colaborării economice. Nguyen Van Tien, criticînd a dă compasiune faţă de victi construirea unei lumi viitoare, ) tropicală, la 250 km de
pentru întreprinderile de Există, de asemenea, nume titudinea neconstructivă adop mele acestor acţiuni, transmi în care copiii să poată creşte \ capitala Guyanei, o casca-
aşchii industriale (folosite în roase domenii în care te agenţia VNA. In scrisoare în libertate, familiile să nu i dă necunoscută pină acum.
industria celulozei), în schim U.R.S.S. şi Japonia ar putea tată la Conferinţa de la Paris se arată că femeile americane mai fie despărţite de război şi ' Apele ei cad cu o viteză
bul livrării acestei producţii colabora rodnic pe arena in de delegaţia S.U.A., a cerut a se împotrivesc acţiunilor de dreptul la autodeterminare să \ ameţitoare de la înălţimea
în Japonia. ternaţională, scrie în înche cesteia, din nou, să dea un distrugere îndreptate împotri fie pe deplin respectat. Acţio- i de 200 m. Noua cascadă,
Ziarul relevă că la cea iere „Pravda'* răspuns serios la propunerile va teritoriului şi poporului nlnd împreună, popoarele ' notată pe hartă sub denu-
vietnamez, condamnă actele de noastre pot provoca eşecul po \ mirea de Caleter, este de
de pace în şapie puncte avan agresiune şi de încălcare de liticii de agresiune a guvernu } patru ori mai inallă ca
In sprijinul soluţionării sate de Guvernul Revoluţio către S.U.A. a dreptului la lui S.U.A.', se arată în în 1 Niagara şi de două ori de-
nar Provizoriu. autodeterminare al poporului cheierea scrisorii. ţj cit Victoria.
conflictului din Orientul Apropiat ! \ Mare sub nisipuri
HAGA 20 (Agerpres). — AMMAN 20 (Agerpres). — In nordul Saharet, pe te
Guvernul olandez consideră Intr-un interviu acordat tele ritoriul Algeriei şi Tunisu
că rezoluţia Consiliului de viziunii olandeze, regele Hus- lui, syb nisipuri se află
Securitate din noiembrie 1967 sein al Iordaniei a declarat că imense rezerve de apă a
referitoare la situaţia din O ţara sa este de acord cu o preciate de specialişti la 13
rientul Apropiat trebuie apli soluţionare politică a conflic miliarde m3. In viitor in
cată în ansamblul său, nu tului din Orientul Apropiat pe Algeria vor fi irigate din
fragmentar, a declarat în par baza rezoluţiei Consiliului de rezervele de apă subterane
lament ministrul afacerilor ex Securitate din 22 noiembrie 41 000 ha terenuri agricole,
terne al Olandei, W. K. M. 1967. „Această rezoluţie, pe ca iar la acestea se vor adău
Schmelzcr. Principiile acestei re am acceptat-o, a fost primul ga anual încă 20 000 ha.
rezoluţii trebuie considerate pas spre instaurarea unei păci
ca fiind interdependente, iar juste şi permanente în regiu
guvernul de la Haga continuă ne", a adăugat el. \ Clopot poluat }
R. P. CHINEZA. — Muncitorii fabricii de aparate de radio din să sprijine acest punct de ve ★
N&nklng au depAşit planul do producţie al radio-tranzistoarclor dere — a încheiat şeful di FREETOWN 20 (Agerpres). Nu numai oamenii dar şi
pe anul 1971. clopotele au nevoie de aer
m fotografiei Controlul calltAţil la tranzistoarcle Panda. - plomaţiei olandeze. — La Freetown a fost dat pu curat. Renumitul clopot al
blicităţii un comunicat cu pri templului Biodoin din ora-
lejul încheierii convorbirilor
dintre împăratul Etiopiei, Haile \ şui Uyi, situat în apropiere
^ de Kyoto, a amuţit pen-
Criza politică O pinia publică din Irlanda Selasie, şi preşedintele Repu tru totdeauna, după ce
blicii Sierra Leone, Siaka Ste-
vens. funcţionase timp de 917
ani. Bioxidul de sulf şi alte
din Belgia şi N orvegia se îm potriveşte Orientul Apropiat, împăratul substanţe toxice, conţinute
In ce priveşte situaţia din
Etiopiei şi preşedintele Sierrei ţ in gazele emanate de intre-
s-a încheiat aderării la C.E.E. Leone consideră că soluţiona ţ prinderile industriale din
rea politică a crizei din a l apropiere, au atacat meta-
BRUXELLES 20 (Agerpres). ceastă regiune poate avea loc Iul din care este confecţio
DUBLIN 20 (Agerpres). —
— Premierul desemnat al Bel Comitetul Unit pentru mobili trară intereselor naţionale ale numai pe baza rezoluţiei Con nat clopotul incit acesta a
Irlandei.
giei, Gaston Eyskens, a alcă zarea opiniei publice în lupta După cum se ştie, în aceeaşi siliului de Securitate din 22 trebuit să fie îndepărtat
tuit joi noul cabinet, punîn- împotriva aderării Irlandei la zi, premierul . irlandez, Jack noiembrie 1967. Ei şi-au rea JAPONIA. — La Începutul lunii Ianuarie, uu grup de cetfiţeni Japonezi au proteetat Împo din templu. După restau
du-se astfel capăt unei crize Piaţa comună a anunţat că Lynch, urmează să semneze la firmat, totodată, încrederea în triva bom bardam entelor am ericane In R.D. Vietnam, purtlnd pancarte cu fotografii cu copil ră rare, el urmează să fie in
niţi de bombele lansate dc avioanele am ericane şi alte atrocităţi comise de arm ata am ericană în
politice care a durat 75 de zi va organiza sîmbătă la Dublin Bruxelles — împreună cu con Organizaţia Unităţii Africane războiul din Vietnam. In acelaşi tim p, el au distribuit m anifeste prin care Invitau trecătorii să stalat intr-o încăpere.
le. Noul guvern este tot o puternice demonstraţii. Din a ducătorii Marii Britanii, Dane şi au aprobat hotărîrea O.N.U. protesteze îm potriva acţiunilor am ericane In Vietnam şi să ceară Încetarea Imediată a războiului.
coaliţie între social-creştini şi cest comitet fac parte repre marcei şi Norvegiei — tratatul de a ţine, la sfîrşitul lunii, la In cam pania iniţiată dc către Comitetul japonez pentru Investigarea crim elor S.U.A. In Vietnam,
au participat zece organizaţii p entru pace, plus alto organizaţii şl 23 de oameni de cultură.
socialişti, partide care au reu zentanţi ai P.C. din Irlanda, de aderare la Piaţa comună. Addis Abeba, lucrările Consi In fotografie: R e p r e z e n t a n ţ i i Comitetului japonez pentru investigarea crim elor de război alo \ Longevitate... ţ
şit să-şi menţină poziţiile ma Partidului Socialist, Mişcării de liului de Securitate. S.U.A. In Vietnam, pe Btrada Gin za din Tokio, cetind sprijinul populaţiei pentru sprijinirea poporu s
joritare In parlament după lui vietnamez. ‘ Potrivit observaţiilor fă
scrutinul din toamnă. El va tineret Konnollv, Partidului cute pină acum, vtrsta li s
cuprinde 19 miniştri (faţă de Sinn Feln, ai organizaţiilor lo OSLO 20 (Agerpres). — A mită a omului nu poate de
cale ale partidului Laburist.
21 în cel precedent) şi zece După cum a declarat un proximativ 4 000 de persoane păşi 185 ani. La această
secretari de stat — formulă purtător de cuvînt al Comite au luat parte miercuri seară, Acordul anglo-rhodesian primif cu Greva docherilor americani continuă
apărută în urma revizuirii, de tului, demonstraţiile vor fi la Oslo, la o demonstraţie or virstă a murit, la 5 ianua-
anul trecut, a constituţiei bel organizate în faţa ambasadelor noi profesie de populaţia africană ^ rie 600, fondatorul abaţiet
giene. Actualul guvern Eys ţărilor membre ale Pieţei co ganizată împotriva intenţiei SAN FRANCISCO 20 (Ager un proiect de rezoluţie care i din Glasgow, cunoscut sub
kens a fost format în urma u mune. Cu acest prilej, demon guvernului de a semna, sîmbă- pres). — Autorităţile america cere ministrului de Justiţie să i numele de Sf, Mungo. In
nor negocieri maraton, înce stranţii vor remite ambasade tă, acordul de aderare a Nor SALISBURY 20 (Agerpres). Pentru a opri accesul ma ne au Intensificat în ultimele recurgă pentru a doua oară
pute la scurt timp după alege — Manifestaţiile de protest ale nifestanţilor spre centrul ora 24 de ore presiunile asupra la legislaţia Taft-Hartley, pen / Norvegia, un oarecare Dra-
lor respective textul unui do vegiei la Piaţa comună. De populaţiei africane majoritare şului Sallsbury, poliţia a izo
tru a suspenda din nou gre I kenberg a trăit de la 1625
rile generale anticipate, desfă cument, în care se subliniază monstranţii cereau organizarea din Rhodesia împotriva terme lat cartierul Harare, cu o sindicatului docherilor de pe va pe o perioadă de 80 de 1 pină la 1772. El a fost luat
şurate la 7 noiembrie trecut. că intrarea în CEE este con- unui referendum în problema nilor acordului dintre Marea populaţie de 80 000 de oameni, coasta americană a Pacificu zile.
lui, în scopul
încetării gre
aderării. Britanie şi regimul de Ia Sa- cel mai important dintre car vei, reluată Iun!, acţiune care, Sindicatul docherilor a anun \ prizonier de piraţi, a pe-
lisbury, care se desfăşoară de tierele periferice ale oraşului se ştie, a paralizat practic în ţat că nu intenţionează să ce ^ trecut 50 ani in exil iar a-
cîteva zile în diferite locali locuite de africani. La inter treaga activitate a celor 24 deze presiunilor oficialităţilor \ poi încă 90 ani şi i-a pe-
tăţi, au cuprins miercuri şi venţia poliţiştilor, manifestan de porturi din această regiu şi a lansat cuvîntul de ordine t trecut ca marinar. Ţăranul f
„Tineri licenţiaţi Vizita la Parts capitala ţării. ţii au ridicat baricade. ne. Guvernatorii a şapte state pentru continuarea grevei pî- i Thomas Parr din Shrop-
din vestul S.U.A. s-au alăturat
şi totuşi şom eri" a premierului Declaraţiile Comitetului O.U.A. Administraţiei, cerînd Con nă la satisfacerea revendicări I shîre a muncit din greu
lor prezentate. Sindicatul a că
i pină la 130 ani. El a murit
gresului să adopte o legislaţie
zut de acord pentru reluarea
TRIPOLI 20 (Agerpres). — guvernul Marii Britanii şi re care să constrîngă pe docheri negocierilor cu reprezentanţii \ la vîrsta de 153 ani şi a
(.,LE MONDE") Turciei Intr-o declaraţie făcută la în gimul rasist de la Salisbury. să reia lucrul. Un membru al patronatului, suspendate luni \ fost inmormintat in abaţia
cheierea sesiunii de la Tri Acest acord, a subliniat el, Camerei Reprezentanţilor a in la reluarea grevei, prima re
Inir-unul din ultimele sale numere, cu PARIS 20 (Agerpres). — poli a Comitetului O.U.A. pen constituie „o trădare faţă de format, de asemenea, sindica uniune fiind programată pen ^ Westminster.
noscutul cotidian francez dedică o pagină Sosit la Paris într-o vizită tru coordonarea ajutorului a populaţia africană majoritară tul docherilor că a Introdus tru luni. L
inlreagă fenomenului şomajului în rîndul de patru zile, premierul Tur cordat mişcărilor de eliberare din Rhodesia, <pe care o aban
tinerilor absolvenţi ai institutelor de învă- ciei, Nihat Erim, şi-a înce naţională din Africa, secreta donează terorii şi opresiunii
tămînt superior din Franţa. Reproducem u put joi convorbirile cu ofi rul executiv al Comitetului a regimului ilegal al lui Ian
nele extrase. cialităţile franceze. După ce criticat acordul încheiat între Smith". NEW YORK. — Consiliul de Securitate şl-a dat apro ţii privind activitatea inter
a conferit cu primul ministru barea definitivă pentru organizarea unei sesiuni pe conti nă şi internaţională a celor
«Numărul tinerilor licen află în dificultate — sau cînd Jacques Chaban-Delmas, el Comunicatul Comisiei internaţionale a nentul african, la Addis Abeba, capitala Etiopiei, în peri două partide — Informează
ţiaţi francezi înscrişi în lis se teme de izbucnirea unei a fost primit de preşedinte juriştilor oada 28 ianuarie — 4 februarie. agenţia Taniug.
tele Agenţiei naţionale pen crize — ea reduce sau sus le Franţei, Georges Pompi- Sesiunea va fi consacrată, după cum s-a mai anunţat,
tru plasarea cadrelor a cres pendă cu totul recrutarea ca dou. GENEVA 20 (Agerpres). — dat publicităţii, la Geneva, de dezbaterilor asupra problemelor continentului african, pre MOSCOVA. — Miniştri!
cut intr-un ritm spectaculos drelor. Astfel, compania Intr-o declaraţie făcută Acordul anglo-rhodesian, sem Comisia internaţională a juriş cum şi mijloacelor de aplicare a rezoluţiilor deja adop afacerilor externe ai U.R.S.S.
în ultimele luni ale anului I.B.M. a încetat angajarea li presei, Nihat Erim a preci nat recent la Salisbury de mi tilor. tate de consiliu în aceste probleme. şl Bulgariei, Andrei Gromîko
trecut: de la 600 în octom cenţiaţilor incepînd din mar zat că a discutat cu interlo nistrul afacerilor externe al „Propunerile guvernului ra şi Petăr Mladenov, an rele
brie, la 1 450 în noiembrie şi tie 1971. Un mare număr de cutorii săi francezi o serie sist al Rhodesiei sînt inadec vat, în convorbirile lor de la
la 1 750 in decembrie. De n- întreprinderi importante au de probleme internaţionale, Marii Britanii, Alee Douglas- vate pentru a asigura africani Moscova, dezvoltarea relaţii
semenea, Asociaţia pentru sistat, de asemenea, angaja printre care situaţia din Q- Home, şi de Ian Smith, şeful lor salvgardarea libertăţilor HELSINKI, — Urho Kek- loc o întrevedere între lor de colaborare multilate
recrutarea cadrelor (A.P.E.C.) rea unor noi cadre, intrucîL rientul Apropiat, precum şi regimului rasist rhodesian, nu lor fundamentale şi exercita konen, preşedintele Finlan Gheorghe Cioară, preşedin rală şi prietenie dintre cele
a înregistrat, anul trecut, o trebuiau să ..digereze" urmă evoluţia relaţiilor politice, prezintă nici o garanţie reală rea unei vieţi politice norma dei, a primit o delegaţie de tele Consiliului Naţional două ţări, se spune în comu
importantă creştete a cereri rile fuziunilor survenite în economice şi culturale dintre ziarişti chinezi, care se află pentru Ştiinţă şi Tehnologie nicatul privind vizita minis
lor de slujbe, în aşa fel în- 1970 şi 1971. cele două ţări. Convorbirile pentru populaţia africană, se le”, se afirmă, pe de altă par în vizită în Finlanda. Agen al Republicii Socialiste Româ trului bulgar în capitala
cît, dacă în primul trimestru In contextul unei conjunc- vor continua vineri. apreciază într-un comunicat te, în comunicat. ţia China Nouă menţionează nia, şl V. A. Kirillln, vice- U.R.S.S.
că între preşedintele Finlan
m® dei şi ziariştii chinezi a avut PRAGA. — Gustav Husak,
Pin presa striinl loc o convorbire prieteneas cmmm secretar general al C. C. al
WM
că.
P. C. din Cehoslovacia, l-a
primit la 20 Ianuarie pe A. N.
DAMASC. — Siria, Ciprul, Şelepin, membru al Biroului
numărul tinerilor licenţiaţi turi atit de defavorabile, în Grecia şi Franţa au căzut de preşedinte al Consiliului de Politic al C. C. al P.C.U.S.,
solicitanţi era fie 193, în ul luna septembrie a anului tre acord să formeze o compa Miniştri, preşedintele Comi preşedintele Consiliului Cen
timul trimestru acest număr cut, proaspeţii absolvenţi au nie mixtă în vederea insta tetului de Stat pentru Ştiin tral al Sindicatelor Sovietice,
se ridica la 600. trebuit să înfrunte concuren lării unui cablu submarin, ţă şi Tehnică al Consiliului care se află într-o vizită In
Fireşte, aceste cifre nu re ta a circa 10 000 de cadre care va lega localitatea si de Miniştri al U.R.S.S. Au R. S. Cehoslovacă, în frun
flectă în întregime realita mai vechi, aflate în căutare riană Tartous (de pe malul fost examinate unele proble tea unei delegaţii sindicale.
tea, intrucît numeroşi absol do slujbe de mai mult limp. Mării Mediterane), de Insula me alo colaborării ştiinţifice După cum relatează agenţia
venţi fără slujbe nu sînl în Pentru noii absolvenţi, lupta Cipru, s-a anunţat oficial Ia şi tehnice, care prezintă in CTK. cu acest prilej au fost
registraţi la aceste agenţii cu acoşli oameni experi Damasc. Noul cablu va fi teres pentru dezvoltarea e discutate probleme legate de
— unii avînd convingeica că mentaţi, cu serioase proble prelungit, apoi, pînă în Insu conomiei, ştiinţei şi tehnicii dezvoltarea relaţiilor dintre
ele nu le pot oferi slujbe me familiale şi personale, a la Creta. Lucrările de insta din cele două ţări. sindicatele celor două t3ri.
corespunzătoare, iar alţii fost deosebii do dură. lare a cablului vor dura a
considerînd că este umilitor Fenomenul nu este propriu proximativ doi ani şi jumă BRUXELLES. — Preşedin BERLIN. — Agenţia ADN
să recurgă la serviciile lor. numai Franţei: diverse studii tate. . tele Partidului Comunist din anunţă că la Berlin au avut
Analiza cifrelor oficiale în publicate recent in Europa Belgia, Marc Drumaux, a loc joi convorbiri între Mi-
acest domeniu relevă un all occidentală şi in Statele U- SEUL. — In rîndul tineri primit pe Stane Dolanţ, mem chael Kohl, secretar de stat
element îngrijorător: maras nile relevă o creştere conti lor din Coreea de sud se am bru al Biroului Executiv, al la Consiliul de Miniştri al
mul actual afectează atit pe nuă a şomajului in rîndul plifică Împotrivirea faţă de Prezidiului U.C.f., care se a R.D. Germane, şi Egon Bahr,
absolvenţii facultăţilor teh absol venţilor institutelor de regimul de la Seul. Recent, flă într-o vizită Ia Bruxelles. secretar de stat la Cancela
nice, cît şi pe coi ai facul învăţămînt superior. Potrivii peste 2 600 de tineri din In cadrul convorbirii purta ria federală a R.F. a Germa
tăţilor do lilero, ştiinţe juri revistei „International Stu Seul au refuzat să fie înro te cu acest prilej, au fost a niei, la care an luat parte şi
dice etc. La 1 noiembrie dent Press Service", publi laţi în armată. Acest refuz, bordate probleme privind co membrii celor două delega
1971, din 1 454 tineri absol cată in Italia de către In intervenit în pofida acţiuni laborarea dintre Uniunea Co ţii.
venţi înscrişi la Agenţia na stitutul pentru cooperare u- lor represive ale regimului, muniştilor din Iugoslavia şi Tratativele vor continua în
ţională pentru plasarea ca niversitură, din 944 de mo a fost precedat de gestul si P.C. din Belgia şi s-a proce cursul zilei dc astăzi (vineri)
drelor, 630 erau liloraţi, ju dici, absolvenţi ai Universi milar al unui grup de alţi
rişti sau economişti, iar 824 tăţii Wisron5in (S.U.A.), a 3 800 de tineri din oraş. dat la un schimb dc informa în capitala R.D.G.
absolvenţi ai facultăţilor teh proximativ 800 nu au găsit Namibia, ţară din sudul Africii, continuă să se afle sub autoritatea regimului rasist de la P re
nice. slujbe corespunzătoare cali toria, cu toate că la Naţiunile Unite i s-a ridicat acesteia din urm ă m andatul asupra acestui TEHERAN. — Ministrul e
Greutăţile do rare se lo fi' riiii lor. trebuind să accep teritoriu. Cu toate discuţiile purtate în cadrul O.N.U., situaţia Namibiei a răm as neschim bată dc conomiei şi finanţelor al BEIRUT. — Algeria consideră că relaţiile sale cu cele
25 de ani, ceea ce a determ inat poporul Namibiei să ia armele in miini, spre a scăpa de opre
vesc noii absolvenţi ai in te posturi de funcţionari de siune şi exploatare. Astfel, s-a înfiinţat Organizaţia Populară clin Africa de Sud-Ve.st (SWAPO), Franţei, Valery Giscard d'Es- lalte ţări arabe ,,trebuie să fie bazate pc respect mutual
stitutelor de înveiţămint su bancă sau ai mmp<iniiloi de rare in anul care a trecut a obţinut rezultate politico-militarc încurajatoare. In Namibia, R.S.A. taing, a sosit miercuri seară şi încredere reciprocă", a decimal ministiul a'lcjertan ol afa
perior îşi găsesc explicaţia, asigurare comis voiajori, le- fnonţinc politica de apartheid, m uncitorii negri, care constituie m ajoritatea populaţiei ţării, fiind la Teheran, într-o vizită ofi cerilor externe, Abdelaziz Bouleflika, într-un interviu acor
plătiţi mult mai prosi dccît munci torii albi. La ora actuală, în Namibia sînt In grevă 25 000 de mun
în primul rind, în actuala lefonişti. citori care cer salarii egale cu ale albilor şi renunţarea la apartheid. cială de patru zile. dat cotidianului libanez „L'Orient". „Fiecare tară arabă are
conjunctură, deosebit de rea, Această situaţie riscă să In fotografic: O dem onstraţie la Londra, de solidaritate cu lupta poporului din Namibia. Un MOSCOVA. — La 20 ia dreptul să urmeze politica pc care o consideră cea maj adec
în majoritatea sectoarelor. se agraveze şi mai mult in pichet de dem onstranţi s-au postat în faţa ambasadei n.S.A. cu pancarte, prin care se cere re vată intereselor sale , a subliniat şeful diplomaţiei alge
nunţarea la apartheid, retragerea R.S.A. din Namibia, libertatea deplină a cetăţenilor namibieni, pre
Căci, atunci cind o firmă se 1972". cum şi solidaritatea cu greviştii. nuarie, la Moscova a avut riene.
Redacţia sf administraţia zlarnluî: Deva. str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şi 1 15 88. — Tiparnl: întreprinderea poligrafică Deva.