Page 49 - Drumul_socialismului_1972_01

Şedinţa de lucru cu preşedinţii
Proletari din toate fările, unlji-văl

comisiilor de elaborare a

proynozelor de dezvoltare

economico-socială a României

La Comitetul Central al In cadrul şedinţei au luat
P.C.R. a avut loc şedinţa de cuvîntul tovarăşii : Manea
lucru cu preşedinţii comisii­ Mănescu, Mihail Florescu,
lor de elaborare a prognoze­ Ioan Avram, Octavian Groza,
lor de dezvoltare economico- Ion Crăciun, Florian Dănăla-
socială a României. che, Nicolae Agachi, Ion Sîr-
Lucrările şedinţei au fost bu, Dumitru Popa, Maxim
prezidate de tovarăşul Nicolae Berghianu, Emil Drăgănescu,
Ceauşescu, secretar general al Ion Pătan, Constantin Sandu,
P.C.R., preşedintele Consiliu­ Constantin Băbălău, Iosif:
lui de Stat, preşedintele Co­ Uglar, Leonte Răutu, Nicolae
misiei Centrale de partid şi
de stat pentru elaborarea Tăbîrcă, Petre Blajovici, Iosif
ANUL XXIV. Nr. 5 299 SIMBATA 22 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI prognozelor. Banc, Roman Moldovan, Ri-
Au participat tovarăşii Ion chard Winter, Miron Constan-
Gheorghe Maurer, Manea tinescu.
Mănescu, Virgil Trofin, Ilie
Verdeţ şi Maxim Berghianu, In încheierea şedinţei, to­
m m m M m m m m m -1 i p p p M membri ai Biroului Comisiei varăşul Nicolae Ceauşescu a
Centrale. dat indicaţii cu privire la des­
S fi flfrKiv *w* ti SMSfaJfct SMRfo A fost prezentată o infor­
i i ® ® ! » ! mare asupra stadiului de pre­ făşurarea în continuare a lu­
crărilor de elaborare a prog­
gătire, organizare şi desfăşu­
rare a lucrărilor de progno­ nozelor de dezvoltare econo­
Realizările zilnice să depă­ Acceleratorii producţiei ză. mică şi socială a României.
• > • • -Ti
.
' -
şească constant prevederile * •• ,
la extracţia cărbunelui funcţionează din plin d k

Lucrări de dezvoltare a refelel
Aflată în continuă perfecţionare, activitatea minerilor de Hărnicia şi responsabilita­ catia datorită faptului că ele
Ia E.M. Uricani prezintă în această lună de început de an tea, competenţa şi dăruirea s-au obţinut în condiţii de telefonice
scopuri bine definite. Dintre acestea însă, urmărirea strictă ■muncitorească — aceşti fac­ calitate şi eficienţă superioa­ In aproape douăzeci de Se apreciază că prin rea­
a realizării planului zilnic de extracţie constituie un obiectiv tori de perpetuă accelerare a re. localităţi din ţară se desfă­ lizarea acestor investiţii,
principal căruia i se acordă prioritate, dat fiind şi faptul că activităţii economice a între­ şoară în prezent lucrări de pînă la sfîrşitul anului se
sarcinile acestui an prezintă creşteri substanţiale faţă de anul prinderilor — funcţionează în Fireşte, spre titlul de cin­ dezvoltare a reţelei telefo­ vor da în folosinţă peste
trecut. aceste zile la parametri înalţi, ste concură alături de hune­ nice. In cartierele bucureş- 50 000 de linii telefonice di­
— In 1972 trebuie să extragem cu 60 000 tone de cărbu­ determinînd ridicarea spre doreni numeroase alte colec­ tene Pajura, Rahova şi pe recte, cu circa 30 la sută
ne mai mult decît în 71, în condiţiile în care această canti­ cote superioare a producţiei. tive. Energeticienii de la strada Nicolae Iorga, pre­ mai mult faţă de anul tre­
tate trebuie realizată în exclusivitate pe seama creşterii pro­ Startul plin de vigoare şi Mintia şi Paroşeni, de pildă, cum şi în oraşele Bacău, cut.
ductivităţii muncii — ne relata de curînd inginerul Nicolae dinamism al muncii din '72 s-a au şi furnizat în plus siste­ Braşov, Ploieşti şi Tîrgoviş-
Nicorlci, directorul exploatării. Este un fapt care vorbeşte de dovedit o sămînţă bună, se­ mului energetic naţional 11,7 te se vor da în exploatare
la sine despre necesitatea unei minuţioase organizări, despre mănată în solul fertil al ab­ milioane kWh energie elec­ în cursul acestui an noi cen­
găsirea unor soluţii noi de muncă, despre eforturile care se negaţiei, entuziasmului şi ini­ trică. Colectivul de la Exploa­ trale telefonice. De asemenea, VREMEA
cer .pentru extinderea tehnicii şi tehnologiei noi de extrac­ ţiativei din care rodesc prin în vederea satisfacerii cerin­ MV
ţie. Nu este o exagerare cînd afirm că aceste probleme au de­ eforturile de fiecare zi ale tarea minieră Deva îşi con­ ţelor mereu crescînde ale
clanşat o adevărată campanie în cadrul exploatării, efectul că­ zecilor de mii de muncitori, firmă faptic hotărîrea de a populaţiei şi economiei naţio­ PENTRU 24 ORE
Vrem ea va fi relativ căldu­
reia se observă în realizările de pînă acum. Deşi planul de păşi în rtndul colectivelor nale se va finaliza acţiunea de roasă ziua, dar rece noaptea
extracţie în prima decadă l-am îndeplinit doar în proporţie tehnicieni şi ingineri din ju­ minereşti; fruntaşe, înscriind extindere a centralelor e- şl dim ineaţa. Cerul va fi va­
de 96,3 la sută, restanţa fiind cauzată de volumul mare de deţ, realizări de prestigiu, pe în bilanţul celor două decade Kistente în localităţile Brăi­ riabil, mai m ult senin noap­
lucrări efectuate pentru intrarea în exploatare a primului a- măsura sarcinilor mari şi de un spo*r de 7,5 Ia sută Ia la, Alba Iulia, Sibiu, oraşul tea. Vintul va sufla slab, pînă
la potrivit din est şi sud-est.
bata] frontal dotat cu complex mecanizat — realizarea pre­ răspundere ce revin industriei Secţia a U-a furnale a C.S. H unedoara a produs de la înce­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, Fă­ T em peratura m inim ă va fi
producţia de cupru în con­
vederilor în continuare nu prezintă incertitudini. Punerea în hunedorene în al doilea an centrate, în timp ce colecti­ putul anului şi pin& în prezent, suplim entar faţa, de prevederi, găraş, Bistriţa, Cluj, Sf. cuprinsă intre m inus 8 şl m i­
nus 4 grade, iar cea m axim ă
funcţiune a complexului în data de 11 ianuarie a.c., extinde­ al cincinalului. peste 1 500 tone font& cu cocs economisit. La realizarea acestui Gheorghe, Tîrgu Jiu, Hune­ intre 3 şl 6 grade. Dimineaţa,
rem arcabil succes un aport deosebit şl l-a adus şi colectivul
rea mecanizării într-o serie de abataje în lunile următoare, Aici rezidă explicaţia fap­ vul minei Teliuc a dat supli­ furnalului . 8. In imagine vedero de ansam blu a acestui furnal. doara şl Giurgiu. izolat, ceaţă slabă.
ne vor permite să recuperăm repede restanţa şi să ne inte­ tului că, deşi din calendarul mentar 40 tone fier în 'mine­
grăm perfect în ritmul pe care acest an al cincinalului îl pre­ anului 72 s-au consumat doar reul marfă. Pe acelaşi rlnd
vede şi pentru exploatarea noastră. trei săptămîni, graficele în­ se aliniază chimiştli şi fores­
Desigur, pentru a face ca realizările zilnice să depăşească trecerii înscriu rezultate deo­ tierii Orăştiei. Chimiştii au INTENŢIILE NU TRANSFORMA PROGRAMELE DE
constant prevederile la extracţie avem în vedere mai multe sebit de valoroase. Siderur- produs în plus 9 tone pig­ Realizări bogate
obiective dintre care enumăr doar atingerea capacităţii pla­ giştii hunedoreni sînt şi de menţi metalici şi 8 tone ma­
nificate de producţie la blocul nr. 3 unde se execută în pre­ această dată animatorii între­ se plastice, Iar forestierii, în
zent lucrările de pregătire, menţinerea capacităţii de virf re­ cerii. Eforturile lor se traduc In domeniul
alizată anul trecut la blocul nr. 4, lichidarea zonelor vechi în realizarea suplimentară fa­ pofida gerului din munţi, au ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE IN REALITATE.
exploatate în pilier, pentru ca profilurile noi adoptate să ţă de sarcinile la zi, a 140 dat peste plan 1 240 mc buş­
ducă la îmbunătăţirea aerajului în mină precum şi la creş­ tone cocs, 1 500 tone fontă teni, 135 mc lemn pentru ce­ edilitar
terea gradului de securitate în timpul extracţiei, deschiderea ia secţia a Il-a furnale, peste luloză şi 110 mc cherestea,
incepînd cu acest an a cimpului minier Hobiccni la orizon­ 1 300 tone oţel şi 560 tone Cele trei întreprinderi de ma­ Fiecarp an se dovedeşte SE IMPUN ACŢIUNI SI FAPTE CONCRETE!
tul 400, etc. laminate finite pline. Aceste teriale de construcţii de la bogat în realizări edilitare şi
1LIE COJOCARU
cifre „rotunde" îşi sporesc şi Simeria şi Bîrcea se prezin­ gospodăreşti. Anul care s-a A trecut o lună de zile de pe care recolta este dijmuită
(Continuare în pag. a 2-a) mai mult valoarea şi semnifi­ tă, de asemenea, cu ^depăşiri încheiat nu demult a adus cînd a avut loc prima Confe­ Un volum apreciabil de lu*'
la toate sortimentele, dar mal numeroase îmbunătăţiri în a­ din cauza excesului de umi­ crări necesită să fie efectuat
ales la placaj şl blocuri din cest domeniu în oraşele ju­ rinţă pe ţară a secretarilor ditate. Fată de o astfel de sta­ şi pe terenurile celor trei coo­
marmură, cărămizi dialit şî deţului. comitetelor de partid şi a pre­ re de lucruri cooperatorii nu perative agricole din raza co­
şedinţilor comitetelor execu­
prefabricate din beton. Lău­ Debitele de apă potabilă tive ale consiliilor populare au rămas Indiferenţi. La che­ munei Hărău, Din discuţia pur­
dabil este şi demarajul bun au sporit cu' 480 litri pe se­ comunale, unde s-a pus cu marea organizaţiilor de partid tată cu secretarul comitetu­
şi a consiliilor de conducere,
luat de colectivul întreprin­ cundă, adueîndu-se îmbună­ deosebită acuitate problema în cadrul cooperativelor agri­ lui de partid şi primarul co­
munei, tovarăşul Sever Voica,
derii de industrializare a căr­ tăţiri în oraşele Uricani, Lu- valorificării cu maximum de cole din Ohaba şl Fintoag un­ am reţinut că acţiunile cuprin­
nii, ca de altfel şi al unităţi­ peni, Vulcan şi în munici­ randament a potenţialului eco­ de s-au organizat acţiuni în se în program afectează peste
lor de industrie locală de la piul Deva. Reţeaua de distri­ nomic al fiecărei localităţi ru­ scopul înlăturării excesului de 350 hectare terenuri slab pro­
Brad, Orăştie şl Haţeg. buţie şi de conducte de a- rale. O acţiune prioritară, me­ umiditate, cooperatorii au tre­ ductive. La capitolul realizări,
nită să asigure înfăptuirea u­
Aşadar, acceleratorii pro­ ducţiune s-a mărit cu peste nui asemenea deziderat, este cut la executarea manuală a deocamdată, figurează supra­
ducţiei funcţionează din plin, 17 km iar cea de canal şi iniţierea unor vaste lucrări unor şanţuri de scurgere, ca­ feţe practic neînsemnate, sim­
marclnd în industria hunedo- canale colectoare cu peste 11 pentru ameliorarea terenurilor re însumează peste 3 km lun­ bolice, dislocîndu-se doar cîti-
km. Reţelele de gaz şi ter-
reană succese de prestigiu. moficare în cartiere noi s-au degradate. In acest scop, în gime. Lucrări de acest fel va metri cubi de pămînt.
s-au început şi la C.A.P. Te-
Hărnicia şi responsabilitatea, extins cu 3 km, iar străzile fiecare comună s-au stabilit lu, însă mobilizarea cetăţeni­ Este adevărat că în ultime­
competenţa şi dăruirea în modernizate # însumează a­ planuri concrete de măsuri a lor a fost mai slabă, Iar la le zile starea terenului nu a
permis să se acţioneze Intens
muncă a colectivelor, în frun­ proape 47 mii de metri pă­ căror finalizare prezintă o Im­ cooperativa agricolă din Lă- la materializarea planurilor în­
te cu comuniştii, îşi afirmă traţi. portanţă decisivă pentru soar­ său nu s-a întreprins nici o tocmite. Se constată însă că în
din plin polivalenţele, prefi- Valoarea totală a utilaje­ ta producţiei agricole. Cum acţiune de ameliorare a tere­ numeroase localităţi nu s-au
gurînd pentru prima lună din lor cu care au fost dotate se transpun în fapte pro­ nurilor degradate. întreprins măsuri organizato­
cel de-al doilea an ai cinci­ activităţile de gospodărie co­ gramele respective? înainte de venirea îngheţu­ rice susţinute în vederea mo­
nalului un bilanţ rodnic. munală şi locativă se ridică In comuna Lăpugiu, ne spu­ lui, ne relata tovarăşul Ioan bilizării cetăţenilor la efectu­
la peste 8 milioane lei. nea primarul Cornel Grişan, Munteanu, preşedintele C.A.P. area lucrărilor de îmbunătăţiri
c a Uricani, la fel ca în toata Valea Jiului, se află In plină desfăşurare procesul de m oder­ Dobra, în unitatea noastră s-a funciare, îndeosebi la ridica­
nizare a construcţiilor şl InstalaţlUor m enite să uşureze m unca m inerilor. Ascensiunea pe verti­ AL. VALERIU avem cîteva sute de hectare
cală a noilor construcţii Işl găseşte corelaţie directă în cantităţile mereu mal sporite de cărbu­ continuat ffnilsaTea canalului rea potenţialului productiv al
ne extras. efectuat în anul trecut ai dra- pajiştilor naturale unde starea
gllna. Avem stabilite şi alte actuală a vremii permite să
lucrări de îmbunătăţiri fun­ se lucreze din plin.
In pagina a !l-a : Viaţa de p a r tlF ^ ciare, cum ar fi săparea cana­ bune ar fi planurile, dacă nu
Se cunoaşte că, oricît de
lelor pentru asigurarea scur­
gerii apelor de pe 150 hecta­ se transpun în fapte, ele nu
re. reamenajarea canalelor de valorează nimic. Iată de ce se
ISfll®-/. Organizaţie -.de p a r t i d i n d u s g a l e şl agrico{*Jdigg||gi Irigaţii pe mal mult de un km impune ca în fiecare comună
r ,â,ile * * * * * * * a9,icole' d!n insiiiu T
Clubul sindicatelor din Deva organizea­ tema în discuţie. Manifestarea a fost deo­ ţnle judeţului manifestă iniţiativă maximă şi preocupare permanentă pentru^ $1 altele. Sîntem pregătiţi ca şi sat să fie întreprinse ample
ză sîmbătă seara. în colaborare cu comi­ sebit de reuşită, Ia ea particlptnd peste de îndată ce timpul va per­ şi susţinute acţiuni de valori­
tetul U.T.C. de ia Termocentrala Mintia, 120 de cooperatori din satnl Lăpuşnic. sporirea continuă a eficienţei întregii activităţi economice şi sociai-cuituraieJ mite să atacăm şi obiectivele ficare a întregului potenţial
o plăcută seară colectivă de odihnă pen­ ★ respective. productiv al pămîntulul.
tru tinerii de pe şantier. La început, bri­ De clteva zile s-a amenajat şl deschis
gada artistică va prezenta un bogat pro­ la stadionul din Deva un patinoar natu­
gram artistic, apoi seara distractivă va ral. El s-a bucurat de o primire deosebită, ^ .......
continua cn dans. mai ales din partea copiilor. Fiind Ilumi­ "tul di-ftiT'dr către Arce — IN T E R N A Ţ IO N A L E
nat, poate fi folosit In bune condiţii după-
La căminul cultural din satul Lăpuşnic amiaza şi seara. Prin grija organizatorilor, :«cş#jSnpi
a fost organizat zilele trecute un simpo­ se pun la dispoziţie, cu Împrumut, celor ce nai de
zion pe tema „Societatea socialistă multi­ solicită, diferite accesorii: patine, ghete. Î M I
lateral dezvoltată". Cadrele didactice de la Frigul să mal ţină !.., tuirea sarcinilor jcono Puternice mişcări
Şcoala generală din Lăpuşnic au răspuns
numeroaselor întrebări puse în legătură cu DOINA COJOCARU
studenţeşti in Spania
Contractul est# consfinţirea B# în fudec&tă p# cetăţeanul
obligaţiilor reciproc# între cu car# a făcut schimbul ile­ MADRID 21 (Agerpres). — centrul' Capitalei. Forţele de
două părţi aflate în relaţie. Disciplina contractuali gal, pentru a se restabili situ­ S IM P O ZIO N La Madrid a avut loc un politie au intervenit, pentru
Locatarul, ocupantul unui spa­ aţia Iniţială, E cel puţin c I h - marş organizat în memoria a le bara drumul.
ţiu earecare din fondul loca­ dată optica despre legalitate, Iul Enrique Ruano Casano- In cursul dimineţii de vi­
tiv proprietate de stat, şi în­ echitate şi dreptate a unor Orăştie. In cinstea apro­ va, ucis în cursul demonstra­ neri, mişcarea protestatară a
treprinderea împuternicită 6ă e obligatorie şi în gospodărirea astfel d# oameni. Este de ne­ piatei aniversări a semicen­ ţiilor studenţeşti din anul studenţilor s-a extins şi în
gospodărească acest fond sînt, înţeles cum se mai găsesc naivi tenarului creării U.T.G., la 1969. Au participat cîteva mii alte centre universitare. La
de asemenea, două părţi în dispuşi să-şi arunce banii pe Orăştie a avut loc un sim­ de studenţi, care, scandînd Bilbao, Salamanca, Saragosa
relaţie, ale căror obligativi­ vechituri în speranţa că vor pozion intitulat „Educaţia lozinci împotriva regimului şi Valadolid au fost organi­
tăţi reciproce sînt stabilite şi rauşl să se strecoare printre tineretului prin muncă şl franchist, s-au îndreptat, pe zate demonstraţii de simpa­
asumate prin contractul de în­ şi folosirea fondului locativ prevederile legilor şi regle­ pentru muncă", organizat de marele bulevard Reina, spre tie cu studenţii madrileni.
chiriere. EI se încheie, deci, mentărilor, de multe ori sfi- către comitetul orăşenesc al
cu participarea directă sau dînd spiritul de echitate şi U.T.G., conducerea cînema-
prin împuterniciţi legali ai rea ilispoziţiilor legale, o anu­ T.A.P.L. Deva, a ocupat spa­ Lucruri în valoare de 5 000 lei dreptate. Evident, astfel de tografulul şl casa de cultură
ambelor părţi. mită categorie de cetăţeni ocu­ ţiul prin înţelegere cu fostul a cumpărat şî Vasil# Gomşa de „manevre" sînt de cele mai din localitate. Delegaţia Adunării Naţionale
S-ar părea că lucrurile sînt pă abuziv apartamente din ca­ locatar. Nicolae Leu a cumpă­ la Emeric Lunca pentru ca a­ multe ori dejucate. Celor peste 300 tineri u-
pînă aici destul de clare şi re s-au mutat alţi locatari sau rat mobila ce se afla. în apar­ cesta să-5 cedeze apartamen­ în condiţiile cînd oraşele ţă­ tecişti participanţi le-au vor­ a Franţei la Pekin
că în administrarea şl folosi­ dependinţe ale acestora. Fap­ tamentul din strada Munteniei tul din blocul E 1. Lni Ioan rii cunosc o dezvoltare fără bit prof. Nicolae Glenclu,
rea fondului locativ proprieta­ tul se întîmplă de cele mai nr. 1/4 cu scopul de a s# mu­ Danllluc l-an fost înţelese precedent, cînd centrul de preşedintele comitetului oră­
te de stat trebuie să domneas­ •multe ori ca urmare a unor ta în el fără repartiţie. Somat greutăţile legate de insuficien­ greutate al populaţiei ocupate şenesc de cultură şl educaţie PEKIN 21 (Agerpres). — banchet, în cursul căruia a
tranzacţii oneroase între ocu­
că disciplina. Dar nu e aşa. pantul abuziv de spaţiu şi să părăsească spaţiul, a găsit ţa spaţiului de locuit şi l s-a se instalează cu toată siguran­ socialistă despre „Utilitatea Go Mo-jo, vicepreşedinte al subliniat cursul ascendent
repartizat o nouă locuinţă în
Comitetele executive ale con­ foştii locatari. Atitudinea a­ un alt credul, pe Aurel Tegu ţa în industrie, pretenţiile la muncii în societatea noastră Comitetului Permanent al înregistrat de dezvoltarea re­
siliilor populare orăşeneşti şi care a cumpărat „la a doua strada Mihai Viteazul, bloc 9 confort ale fiecărei familii socialistă4', Virgil Crăciun, Adunării Reprezentanţilor laţiilor franco-chineze, şi a
ceasta trădează lipsă de res­ mină" mobila, ocupînd el Ile­ A. El n-a înţeles că vechea1 lo­ sporesc. In acest scop se fac
municipale au mult de lucru pect fată de lege sau de regle­ cuinţă n-are dreptul s-o re­ eforturi susţinute pentru a se locţiitorul secretarului comi­ Populari din întreaga Chină, apreciat vizita parlamentari­
pentru a pune în cadrul legii mentările stabilite de colecti­ gal spaţiul amintit. Pamfil Ciu- partizeze decît consiliului construi noi blocuri de locu­ tetului U.T.G. în legătură cu a primit delegaţia Adunării lor francezi ca o contribuţie
nişte oameni care o calcă cu vitate, sfidare la adresa auto­ pe a vîndut lucruri în valoare popular şl i-a pretins lui Zol- inţe. Ocuparea unui aparta­ „Rolul organizaţiei U.T.C. în Naţionale a Franţei, condusă la promovarea, în continua­
bună ştiinţă în domeniul re­ rităţilor şi a celorlalţi cetăţeni. de 2 000 lei lui Pavel Pătrăşcu- tan Vig Cosma 2 500 lei pe ment se face numai prin re­ viaţa tineretului patriei noas­ de Jean de Broglie, pre­ re, a înţelegerii reciproce şl
ţa, pentru a-1 permite să ocu­
partizării şi folosirii fondului Iată cîteva astfel de cazuri: cîteva lucruşoare ca acesta partiţie. Nici o situaţie nu în­ tre" şi Remus Mogoşan, in­ şedintele Comisiei pentru afa­ prieteniei între cele două
locativ de stat. Ilie Aruncuteanu a ocupat lo­ pe locuinţa pe care o pără­ să ocupe spaţiul ce rămînen dreptăţeşte pe nimeni să re­ giner şef al I.I.L., pe tema cerile externe a Adunării popoare. La rîndul său, Jean
Municipiul Hunedoara dis­ cuinţa din Aleea Cocsarilor nr. sea. Flisabcla Crăcănete a liber. Constantin Popescu n-a curgă la calea ocolită, de ne- „Meseria, brăţară de aur". Naţionale, care întreprinde de Broglie a apreciat că vi­
pune de un fond locativ pro­ 8/85 prin înţelegere cu fostul cumpărat cu 5 000 lei, de la cerut nimănui permisiunea de respectare a legii. A procedn După simpozion a fost o vizită la Pekin. Cu acest zita în R. P. Chineză oferă
Pavel Tomn din blocul C 6,
prietate de stat destul de ma­ locatar. Nicolae Coşeriu a fă­ a face schimb de locuinţă. astfel înseamnă a recurge la proiectat un ciclu de trei fii- 1 prilej — relatează agenţia un bun prilej pentru adîncl-
re, a cărui administrare ridi­ cut schimb de locuinţă cu Iu- apartamentul 2, un dulap Cînd însă a văzut că schimbul înşelăciune, la fals. Şi faptul me documentare, axate pe China Nouă —, a avut loc rea cunoaşterii reciproce,
că probleme de seamă. Dar liu Szekely pentru aparta­ vechi cn picioirelc rupte şi nu e în avantajul său, a ape­ duce sigur la pierderea încre­ tematica expunerilor prezen­ o convorbire cordială, prie­ pentru lărgirea multilaterală
problemele acestea mai sînt mentul 4 din blocul 2 de la un recamier vechi, tot cu sco­ lat la puterea legii, cerînd în­ derii oamenilor. tate, avînd un pronunţat ca­ tenească. In cinstea delega­ a contactelor dintre cele do­
complicate şi de indisciplina Peştiş, Alexandru Puica, din pul de a 1 se permite să ocu­ treprinderii de gospodărie co­ racter educativ. ţiei, Go Mo-jo a oferit un uă ţari.
contractuală, Urmărind ocoli- pavilionul 19 OT, salariat la pe locuinţa ce rămînea liberă. munală si locativă să acţiona* • ION CIOCLEI

i