Page 50 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 50
. . .
2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 299 d SIMBĂTĂ 22 IANUARIE 1972
NEOSTENITUL CĂUTĂTOR DE
Partidul Comunist Român consi care răspund de întreaga activitate fiecare sector de activitate sub as Victor Dulgheru, Alexandru Lupu.
deră calitatea de membru de partid politică şi economică, acolo unde îşi pectul forţei numerice şi calitative Toţi cei care au fost primiţi în partid SECRETE“ MINEREŞTI
ca una din problemele esenţiale ale desfăşoară activitatea. Şi aceasta o a organizaţiei de partid, pe cunoaş au urmat învăţămîntul de partid un
.consjruclici de partid, de care de dovedesc rezultatele obţinute în pro terea oamenilor. Birourile organiza de au luat cunoştinţă de cerinţele şi 99
pind fizionomia, unitatea şi coezi ducţie în anul 1971, cînd colectivul ţiilor de bază au fost îndrumate să exigentele Statutului partidului, pre De data aceasta renumi gadă. A fost un moment putat şi apoi membru in
unea xlndurilor sale, capacita secţiei şi-a îndeplinit exemplar an repartizeze membrii lor precum şi pe cum şi de sarcinile pe care trebuie tul şef de brigadă >Petre deosebit. Atunci a simţit Comitetul judeţean de partid.
tea şi consecventa în elaborarea şi gajamentul luat în chemarea la în alţi comunişti pentru a se ocupa de să le îndeplinească o dată cu Intra Constantin era mai slobod mai mult ca oricind că oa Dar nu-i place să se laude.
aplicarea în viată a statutului şi pro trecere adresată tuturor colectivelor cîte un tovarăş care a solicitat pri rea în partid. la vorbă ca de obicei. Ne-a menii din jur ii apreciază Intr-un articol publicat, de
gramului său. din cadrul Centralei industriale Hu mirea în partid, să-l ajute pentru a Examinarea de către adunările ge povestit multe lucruri inte munca şi-i acordă multă curind, în ziarul nostru a
In etapa actuală cînd rolul parti nedoara, precum şi cele din această dobîndl calităţile moral-politice şi nerale a cererilor de primire în par resante despre oamenii din încredere. scris t „...nu pot vorbi ex
dului a crescut nemăsurat de mult, primă lună a anului 1972. Astfel, a profesionale necesare unui membru tid a constituit, de asemenea, un pri Lupeni, care scormonesc a- O idee i-a răscolit gin- clusiv despre mine pentru
se impune o sporire a exigentei faţă nul trecut s-au dat peste plan în con- de partid. Muncind în felul acesta lej de analiză a calităţilor celor ce dincurile ca să asigure ţă durile. Trebuia să răsplă că n-am fost niciodată sin
de calitatea de membru de partid j se şi-au manifestat dorinţa de a fi pri rii cît mai mult cărbune tească încrederea tovarăşilor gur, pentru că am acţionat
cere să fie primiţi în rîndurile sale miţi în rîndurile comuniştilor. Mem cocsificabil. Vorbea cu pa de muncă, să dovedească umăr !a umăr cu ortacii, cu
acei oameni care prin întreaga lor brii de partid dovedesc multă grijă siune şi respect despre to prin fapte că o merită. Au tovarăşii
activitate se dovedesc demni de înal <j şi în acelaşi timp şi răspundere pen varăşii de muncă, dar nu urmat 12 ani de căutări şi Sînt cuvinte de stimă $1
ta calitate de membru al Partidului tru întărirea rîndurilor partidului. spunea nimic despre el. A frămintări. O duzină de ani respect faţă de partid, faţă
Comunist Român. Aceasta, pentru că PREOCUPARE PERMANENTA Comuniştii din organizaţiile noastre tunci cind i-am adresat o in care ortacii lui Petre de colectivul mineresc In
autoritatea, prestigiul şi influenta de partid acordă o mare atenţie fie întrebare directă, a preci Constantin n-au rămas ni care a crescut.
partidului în mase se sprijină în ce cărei cereri de primire în partid, în zat ! ' ciodată cu planul nereali Cind l-am întrebat care a
le din urmă. pe comportarea fiecă aşa fel îneît numai cei mai buni să — Ce să zic despre mi zat. Brigada pe care o con fost cea mai mare satisfac
rui comunist în producţie, în munca intre în partid. ne ? N-am făcut atît cit aş duce acest comunist a fost ţie a sa, Petre Constantin
obştească, în întreaga viată socială. Pe lîngă învăţămîntul de partid, dori. s-a îmbujorat la faţă şi a-
De fapt, obiectivele stabilite de Con PENiRO Întărirea adunările generale ale organizaţiilor Din anumite puncte de poi a spus j
gresul al X-lea, programul ştiinţific de bază, comitetul de partid orga vedere această reţinere este — Ziua în care am primit
de edificare a societăţii socialiste nizează trimestrial cu membrii de justificată. Anii noştri au titlul de Erou al Muncii
multilateral dezvoltate Implică creş partid nou primiţi diferite dezba adus cotituri deosebite in Socialiste. Era in preajma
terea rolului comuniştilor, a răspun teri pe teme din Statutul partidului. viaţa lui Petre Constantin, aniversării a 50 de ani de
derii şi contribuţiei lor la înfăptuirea RiNDRRILOR PARTIDULUI De asemenea, acestora le-au fost în cotituri care i-au răscolit la înfiinţarea Partidului Co
misiunii ce revine partidului. credinţate sarcini cu caracter poli profund simţămintele şi pe munist Român. Dar ce să
Creşterea rîndurilor organizaţiei tic, iar în adunările generale el in care vrea să le răsplăteas mai spun. Nu-i numai me
noastre de partid a du9 la îmbunătă formează asupra modulul în care le că prin fapte. ritul meu. Ortacii cu care
ţirea raportului dintre numărul mem duc la îndeplinire. Cu 20 de ani in urmă, lucrez în abataj şi alţi to
brilor de partid şl totalul de salari tul angajamentului 6 030 tone fontă, organizaţia de partid de la secţia I Ocupîndu-se permanent de creş minerul de azi căuta de varăşi m-au ajutat ca să
aţi din secţia I furnale. Astăzi 51 la în întregime elaborată cu cocs eco furnale şl-a mărit rîndurile prin pri terea numerică şi calitativă a rîndu- lucru la nişte timplării din descopăr multe secrete mi
sută din efectivul secţiei sînt comu nomisit, şi a fost redus preţul de mirea în partid a 29 de tovarăşi din rllor partidului, de îmbunătăţirea Rîmnicu Vîlcea. îşi găsise nereşti, iar partidul mi-a
nişti, deci la doi salariaţi unul este cost cu 10 000 000 lei. tre cel mai buni oameni, care se pregătirii ideologice, politice şi de chiar un loc de muncă dar luminat drumurile spre al
membru al partidului, ceea ce a con Activitatea de întărire continuă a străduiesc ca în activitatea de pro cultură generală a comuniştilor, or „meseria0 nu-i oferea satis printre primele formaţii de te descoperiri deosebit de
dus la consolidarea din punct de rîndurilor partidului a stat perma ducţie să depună toate eforturile ganizaţiile noastre de partid vor con facţiile aşteptate. In clipele lucru din Valea Jiului care valoroase. Nu ştiu dacă voi
vedere organizatoric şi politic a or nent In centrul preocupării comite pentru realizarea şi depăşirea planu tribui nemijlocit la întărirea capaci acelea de cumpănă a pri a extras mai mult de 10 to reuşi vreodată să recom
ganizaţiilor de partid, ele reprezen- tului de partid, care nu a lăsat a lui care constituie exemple bune de tăţii lor de mobilizare a tuturor oa mit o scrisoare. Nişte „bă ne de cărbune pe post de pensez ce mi-a dat socie
tînd o puternică forţă dinamică în ceastă muncă polltico-organizatorică urmat prin comportare, atît în co menilor muncii pentru îndeplinirea ieţi11 cu care „făcusem ar lucru. In abatajele unde a tatea noastră nouă. Mă fră-
viaţa colectivului nostru. Atît postu de primă importanţă să se desfăşoa lectivele unde lucrează, cît şi în sarcinilor trasate de cel de al X-lea mata îl chemau să lucreze muncit s-au experimentat mîntă mult acest ghid. Tre
rile de personal tehnic, şefi de echi re spontan, de la sine | ea a fost viaţa socială. Printre aceştia sînt Congres al P.C.R., ale actualei etape impreună la mina din Lu combine şi alte utilaje mo buie să caut in continuare
pe de la exploatare, întreţinere, cît condusă şi îndrumată zl de zl în furnaliştli Vasile DăscSlescu şi Pavel de edificare a societăţii socialiste. peni. Ei ii cunoşteau greu derne, a fost folosită, in secretele, minereşti, să în
şl celelalte pe care le denumim che toate cele 6 organizaţii de bază. De Lărgeanu — elevi la liceul industri ARCADIE SCHWARTZ tăţile familiare şi frămin- premieră, susţinerea metali demn toţi ortacii mei ca
le de la furnale sînt asigurate, a sigur, o asemenea activitate s-a în al, cursuri serale —, Ludovic SekeI, secretar a! comitetului de partid de tările. De aceea au vrut că sub tavan artificial şi impreună să realizăm mai
proape în întregime, cu comunişti temeiat pe cunoaşterea situaţiei din Alexandru Goghie, Ovidiu Floca, fa secţia I furnale, C.S. Hunedoara să-l ajute şi Petre Constan alte procedee tehnice noi mult.
tin a răspuns chemării.
— Pentru mine — mărtu sau metode cu înaltă pro Comunistul Petre Con
riseşte el — mina era, a- ductivitate. Fiecare încerca stantin n-are linişte. Şcoala
.Comuniştii din comu goarele comunei, ci sînt tuncl, ca ceva din basme. re s-a soldat cu rezultate muncii in abataj l-a învă
ţat să meargă mereu înain
na ŞoSmuş au înţeles că pe măsura priceperii şi In fiecare zi descopeream bune pentru că era o per te, să nu se mulţumească
numai prin întocmirea Înaltă responsăriiitătt si prueuiuă hărniciei lor, pe măsu lucruri noi dar in zilele ur manentă şcoală a noului in azi cu ce a făcut ieri, să
unor pdanuri de produc ra renumelui lor de mătoare apăreau altele şi care şeful brigăzii se afirma
ţie în cooperativele a buni gospodari, de buni mai... grozave. Eu vream să ca un „dascăl° priceput şi realizeze mîine mai mult
gricole şi de tmăsurl cît agricultori şi crescă le ştiu pe toate, să le înţe exigent. In anii cincinalu decît azi. De fapt, şeful de
■mai realiste pentru îm MATURITATE PIIIICĂ FATĂ tori de vite. Dovedind leg. Şi am început să caut lui trecut brigada comunis brigadă minerească are şi
bunătăţirea activităţii că într-adevăr comuniş secretele mineritului. tului Petre Constantin a alte datorii sociale. El este
erou intr-un oraş erou. E
în toate domeniile, pre tii se află întotdeauna Trecuseră numai cîţiva extras 1 200 600 tone de căr roul Muncii Socialiste Pe
oţim şl prin mobilizarea in primele rîndurl ani de cînd Petre Constan bune, iar primul an din tre Constantin a înţeles a
tuaturor forţelor pentru ale acţiunilor, numeroşi tin lucra la mina din Lu acest cincinal l-a încheiat cest mare adevăr şi vrea
înfăptuirea lor vor re DE ÎNDEPLINIREA SARCINIEOR membri de partid, se peni. Intre timp a urcat pî cu un adevărat record. Fie să arate prin fapte că este
uşi să răspundă In mo cretari de organizaţii de nă la rangul de miner. Poa care succes a însemnat bu un muncitor înaintat, un
dul cel mal convingător bază, brigadieri şi alţii te nici nu vrea mai mult, curii şi satisfacţii. Rind pe adevărat comunist.
sarcinilor ce revin sa s-au angajat că vor fi dar intr-o zi „şeful0 său, rînd şeful brigăzii a primit
telor în (lumina expu tea ca sa vor face pu Planiflclnriu-şl aces săre, 600 kg carne de bateri la toate nivelu primii pe listele de con minerul Spinu, l-a reco o serie de distincţii şi de DAN CIMPEANU
nerii t o v a r ă ş u l u i ternic simtlta. te sarcini, cooperatorii ovine, 1 300 kg carne rile şl vom continua tractări de animale, ca mandat să fie şef de bri coraţii. El a fost ales de
Nicolae Ceauşescu şl şi-au stabilit şl pîrghl- de porcine, 5 900 kg pînă cînd fiecare coo un exemplu pentru cei
rezoluţiei primei confe Comuniştii din Şoi- iie cu care vor acţiona mlara, 4 000 kg de car perator va fi convins că lalţi cetăţeni, dorind
rinţe pe ţară a secreta muş sînt convinşi de a- pentru realizarea şi de tofi, 4 800 kg de nuci, acordul global este în fierbinte ca planul în
rilor comitetelor comu cast lucru, sînt conşti păşirea lor. Sarcini la 200 000 kg de fîn. măsură să răspundă e acest sector să fie rea A D U N Ă R I GENERALE IN C .A .P .
nale de partid şl prima enţi că prosperitatea sa fel da mobilizatoare au Dar, pe lîngă aceste fortului lor pentru înde lizat şi chiar depăşit.
rilor. telor în care trăiesc se fost preconizate şl pen sarcini economice, în plinirea sarcinilor pro Aşa s-au angajat An
1 Comitetul comunal de eflă In mîinile lor, în tru îmbunătăţirea bazei planul de măsuri au ductive cu care ne-am gliei Bozan, Floarea Mi-
paiHid a elaborat mă activitatea ca o vor de furajere menite să asi fost stabilite numeroase angajat în fata partidu hăieş, Teofil Munteanu,
suri care să determine pune, în lumina respon gure necesarul de hra alte acţiuni ce vor du lui şi stalului" — ne-a Eftimie Bodea, Petru
sporirea puterii econo sabilităţilor ce le revin. ce Ja continua perfec spus Brutus Bocăniciu, Mihăieş, Tralan Henţiu, Să fructificăm superior posibifită -
mice a co opera tiVelor 2 000 kg grîu la hec nă pentru alimentaţia ţionare şi îmbunătăţire inginerul şef al coope Teodora Voicu, Măria
agricole de producţie, tar, 2 300 kg orz, 2 300 animalelor, astfel îneît a activităţii productive rativei din Şoimuş. Tarţa şl alţii.
să pună în valoare toa kg porumb boabe, să fie asigurată una şl sociale a comunei. Tovarăşii Angliei Bo- Maturitatea şl respon
te «resursele naturale, 14 000 kg cartofi — la din Importantele condi zan din Sulighete, Liviu sabilitatea cu care co fi/e de sporire a producţiei agricole
tehnice şi umane, în C.A.P. Şoimuş şi 1 400 ţii pentru îndeplinirea Fată de aceste măsuri, mitetul de partid al co
vederea obţinerii nnor kg grîu, 1 300 kg orz, planului de producţie în numeroşi comunişti şi-au Munte anu, preşedintele munei şi-a dezbătut şl
producţii sporite de ce 1 000 kg ovăz la hectar sectorul zootehnic. manifestat • totala ade cooperativei de consum stabilit sarcinile viitoa In anul care a trecut, co ţinere şi recoltatul culturilor, noastră cea mai • de preţ şi
reale şi în zootehnie. — la C.A.P. Bejan j 350 De asemenea, cu spri ziune, făcînd noi şi mo Şoimuş, Teofil Muntea- re constituie certe ga operatorii din Geoaglu, ca ur astfel pierzîndu-se cantităţi a de aceea sîntem obligaţi să-l
Numeroase cifre, ame capete bovine, 500 ovi jinul organizaţiilor de bilizatoare propuneri, nu, preşedintele C.A.P. ranţii că locuitorii co mare a eforturilor depuse preciabile din producţie. gospodărim cu maximă chib
liorate, reevaluate rea ne, 700 hl lapte, 19 to partid, gospodarii din subliniind că tot ansam din Şoimuş şi alţii munei Şoimuş sînt ferm pentru aplicarea tehnologiilor — Cunoaştem bine sarcini zuinţă. Sub conducerea orga
list, în funcţie de poten- ne carne bovine, 0,5 to sectorul necooperativizat blul de sarcini poate şi ne-au vorbit despre re hotărîti să se afle în specifice culturilor de cîmp, le ce le avem de înfăptuit nizaţiei de partid, aşa cum s-a
ţele şi posibilităţile e- ne lînă — la Şoimuş şi va fi îndeplinit exem zultatele bune obtinule primele rînduri ale în au reuşit să depăşească pro în acest an, spunea Elisabeta subliniat la Conferinţa pe ţa
Kistente, vor trebui rea 210 capete bovine, 900 vor livra la fondul de plar. Un loc principal şi şi-au declarat con trecerii declanşate prin ducţiile planificate cu peste Bozeşan. Ele sînt pe deplin ră a secretarilor comitetelor
lizate printr-un efort ol, 450 hl lapte, 16 to stat 472 capete bovine, în cadrul preocupărilor vingerea că sarcinile chemarea comitetului de 330 tone grîu, 69 tone porumb realizabile. Trebuie să ne or de partid şi a preşedinţilor
colectiv mai mare decît ne carne, 1,5 tone lînă 600 porcine, 300 ovine, comitetului comunal de pentru 1972 vor fi în partid şl a consiliului şi 400 tone sfeclă de zahăr. ganizăm mal bine munca, să consiliilor populare comunale,
în anii trecuţi. Şi a- — la Bejan, ca să re 880 hl lapte de vacă, 15 partid l-a ocupat pro deplinite întocmai, dar popular din comuna U Făcînd o amplă şl temeinică aplicăm în toate sectoarele de avem datoria să mobilizăm
tuncl, la vremea recol dăm doar cîteva cifre, hl lapte de oaie, 2 tone blema retribuirii muncii pentru aceasta este ne nirea, judeţul Ialomiţa, analiză asupra activităţii eco- activitate retribuirea în acord toate resursele economice ale
telor, se va înregistra vor fi contractate cu lină şi 50 tone de fruc în C.A.P. pe baza a cesară o mai bună mo căreia 1 s-a dat astfei nomico-financiare a unităţii, global. Şi în anul trecut a- localităţii pentru a ridica con
un mare pas înainte pe statul de către cele te, Iar prin cooperative cordului global. „Pentru bilizare, mai mari efor un răspuns angajant adunarea generală a coopera dunerea generală a hotărît să tinuu nivelul de viaţă al sa
drumul perfecţionărilor, două cooperative agri le de consum se vor lămurirea cît mai clară turi care însă nu depă adoptat în unanimitate torilor a evidenţiat posibilită aplicăm acest sistem de pla telor şi comunelor.
al satisfacţiilor, pentru cole de producţie, din achiziţiona 100 000 ouă, a acestui sistem am or şesc posibilităţile oame de adunare. ţile largi ce există pentru ca tă, dar consiliul de conducere Un loc important în darea
belşugul şi prosperita- comună, 2 500 kg carne de pa ganizat numeroase dez nilor muncii de pe o- N. STANCIU în acest an să fie îndeplinite nu a insistat să finalizăm mă de seamă şi în discuţii l-au
exemplar prevederile planului sura respectivă. ocupat problemele referitoare
şl angajamentele asumate — SIntem datori să desprin la activitatea sectoarelor in
prin chemaiea la întrecere dem învăţăminte folositoare tensive din cadrul G.A.P. —
adresată către toate coopera din neajunsurile care au • e respectiv legumicultura, pomi
Generaţia semicentenarului tivele agricole, către întreaga xistat pînă acum în privinţa cultura şi zootehnia. Sublini
ţărănime cooperatistă din Ju organizării şl retribuirii mun ind că rezultatele înregistrate
deţ. cii, precum şl a folosirii în în aceste sectoare sînt depar
Pentru Lucreţia Dănescu, nerală, in care a avut loc Ion Bogdan şi Elena Grecu tregului potenţial productiv al te de a putea fi considerate
Leona Mazăre, Letiţia Fio- evenimentult a fost prece au criticat consiliul de con pâmîntului — afirma Ion Cîn- ca satisfăcătoare, Aurelian
ran, Leoniţa Şerbănescu, dată de intilnirea tinerilor ducere pentru că o parte din dea. Este bine că producţiile Boancă, şeful fermei zooteh
Realizările zilnice să depăşească constant Marioara Vişa, Romaniţa cu Gheorghe Rusu, secreta suprafeţele ocupate cu culturi s-au stabilit diferenţiat pe nice, şi cooperatorii Leontina
Urşlca, Ion Şofron, Gligor Po-
rul comitetului comunal de
Vinerean, Georgeta Făniş şi
prâşitoare au fost repartizate
tarlale, în funcţie de gradul
Romaniţa Bruzan din Bo-
şorod ziua de 19 ianuarie partid. cooperatorilor cu întîrziere în de fertilitate, de posibilităţile noran, brigadierul Iosif Cris
tei şl alţii au Insistat asupra
Martorii la eveniment —
mecanizare şi seminţele
de
vederea întreţinerii, cînd bu
1972 va rămine neştearsă părinţii celor 8 eleve, pio ruienile erau deja mari şi cu folosite. Este important însă necesităţii ca toti cooperato
şcoală,
nierii fruntaşi din
din amintire. A fost ziua
prevederile la extracţia cărbunelui in care, intr-o atmosferă cadrele didactice — au tră greu se mai putea redresa si ca încă de pe acum să tre rii să fie mobilizaţi la înfăp
în
tuirea măsurilor stabilite
cem la acţiuni concrete, să
tuaţia plantelor.
In acelaşi
it clipe emoţionante
plină de incărcătură emo
cind
curăţăm canalele de irigaţii,
ţională, cele 8 eleve au fost tinerele uteciste au primit timp, s-a manifestat prea mul să efectuăm canale pentru în vederea creşterii producţia!
de furaje, să execute în con
tă îngăduinţă faţă de cei care
primite in organizaţia re denumirea „Generaţia se nu şi-au îndeplinit obligaţii lăturarea băltirii apei şi a ex diţii ireproşabile lucrările de
(Urmare din paa. 1) de în mare măsură de modul de muncă, explicarea modulul voluţionară de tineret. Mo micentenarului". întreţinere şi recoltare a le
în care se materializează vo de abordare a problemelor de mentul a fost pregătit cu le ce le-au revenit ca mem cesului de umiditate, să defri
lumul lucrărilor de pregătire, producţie în condiţiile progra brii ai cooperativei agricole, şăm arboretul de pe păşuni gumelor, să aplice în livezi
— In acest an, volumul lu programul de investiţii. Aceas mului de lucru de 6 ore, iniţie multă grijă. Adunarea ge ION RESIGA tărăgănînd în mod nepermis şi să îngrijim pajiştile natu tehnologiile care conduc la
crărilor de pregătire este cu ta impune cu deosebită strin rea cursurilor de calificare în J executarea lucrărilor de între rale. Pămîntul este avuţia ridicarea potenţialului lor pro
30 la sută mai mare decît cel gentă necesitatea unei orga meseriile de miner, ajutor mi ductiv. Este de neconceput,
al anului precedent iar planul nizări judicioase a executării ner, electrician şl lăcătuş — apreciau vorbitorii, să se rea
de investiţii prevede fată de lucrărilor prevăzute, o eşalo este aceea că acestea converg lizeze un grad ridicat de ren
'71 o creştere de peste 40 la nare minuţios analizată în ve spre obiectivul nostru major — tabilitate producţiei animalie
sută. In ce obiective fizice se derea atacării lor, o mobiliza SATISFACŢIILE SI ÎMPLINIRILE ANILOR DE MUNCĂ re în condiţiile cînd păşuna-
concretizează aceste creşteri ? re aclivă din Darlea fiecărui înscrierea rezultatelor zilnice la tul se face de-a valma, cînd
— adresăm întrebarea ingine compartiment productiv al ex nivelul prevederilor atît în ce nutreţurile se administrează
rului Dumitru Penciu, şeful ploatării. priveşte planul de extracţie cît Pe altarul acestei unice şl ULTIMA FOAIE DE PARCURS Tatoiu a primit de la şeful exemplul celor mai buni co nepreparate în hrana anima
sectorului investiţii. şi celelalte acţiuni desfăşura Inegalabile surse de bucurii şi garajului ultima foaie de par munişti. Puteam face mai mult, lelor, cînd reproducţia şi se
— Trebuie subliniat încă de — De fapt, sarcinile ne te în cadrul exploatării. împliniri, care este munca, Ioan Tatoiu, şofer pe auto curs. Purta numărul 747 634. A dar mă despart de muncă cu lecţia nu sînt bine organiza
la început că lucrările de pre sînt clare şi precise — afir Emulaţia creatoare care dom depunem zeci şl zeci de ani, de buz la I.G.C.L. Hunedoara, a luat-o în mînă, a privit-o în conştiinţa împăcată că mi-am te. Ln fel de păgubitoare este
gătire pentru punerea în va ma tovarăşul Miluţă Rugină, neşte în aceste zile la E.M. fapt anii cei mai rodnici din împlinit 70 de ani. Se putea delung, nu-i venea să creadă. făcut datoria... şi practica de a nu recolta la
loare a noi rezerve de cărbu secretarul comitetului de par Uricani conduce la concluzia viaţa noastră, a -fiecăruia. Şi pensiona demult. Dar a tot ce „Va să zică a sosit şl ziua timp legumele, lăsînd ca a
ne, precum şi lucrările exe tid al E.M. Uricani. In afară că demarajul activităţii pro totuşi cei mal tineri ne gîn- rut să amîne evenimentul. Din asta. De mîine...". Foaia de OMUL DE LA INSTALAŢII ceastă importantă lucrare să
cutate din planul de investiţii de faptul că prin organizaţiile ductive în acest al doilea an dlm cu strîngere de inimă la cel 70 de ani, mai bine de 50 parcurs era grea. A împătu fie efectuată cu forte dina
aferent acestui an au ca scop noastre de partid facem să al cincinalului este cel firesc. ziua, ceasul şl clipa cînd va i-a petrecut la volan. La mun rit-o, a urcat la volan şi a In aceeaşi zi, la I.G.C.L. Hu fară unităţii. Sub acest aspect-
final suplimentarea în 1973 a crească responsabilitatea mi Afirmaţia este întărită de fap trebui să ne despărţim de mun că. De 13 ani este la I.G.C.L. pornit motorul. Motorul care nedoara a fost sărbătorit şi e au fost criticate cu asprime
planului de extracţie cu 60 000 nerilor pentru realizarea Inte tul că printre colectivele mi că, Cel care sînt în situaţia Hunedoara. Pe acelaşi auto l-a ascultat docil 13 ani de zi venimentul ieşirii la pensie a conducerea fermei şi consiliul
tone cărbune peste nivelul pla grală a obiectivelor propuse, nereşti ale Văii Jiului care de a trăi evenimentul, cei mai buz. L-a primit vechi. Nici n-a le în şir pornea În ultima lui Iuliu Solomon, şef de sec de conducere al C.A.P. pentru
nificat în 1972. Din acest mo ne-am mobilizat pentru întări înscriu noi fapte în palmare vîrstnici dintre noi, II suportă cerut unul nou. Aşa vecii 1 cum cursă... tor. S-au adunat zeci şi zeci faptul că în anul trecut peste
tiv alături de rolul primordi rea combativităţii, recunoscu sul izbînzilor se numără şi greu, dar cu mulţumirea că a fost, a străbătut cu el pes La întoarcere a fost întîm- de salariaţi să cinstească a 100 tone legume, în Ioc să
al pe care îl acordăm asigu tă de altfel în rîndul mineri colectivul acestei rnlne. Este şi-au făcut datoria. te 160 000 de kilometri. II şti pinat de comuniştii secţiei ceste clipe emoţionante, în fie valorificate la fondul de
rării unui ritm corespunzător lor noştri pentru curajul cu urmarea firească a muncii pli Mulţi pensionari povestesc au pînă şi copiii pe şoferul transporturi, conducerea între care se despărţeau de specia stat, s-au folosit ln furajarea
de extracţie, o atenţie deo care sînt scoase la iveală u ne de dăruire a tuturor mine cu mîndrie şl nostalgie că ani de pe „31-HD-1817'', care fă prinderii, reprezentanţii comi listul, de omul cu experienţă animalelor.
sebită o acordăm şi modului nele nereguli. Prin mijloacele rilor, în fruntea cărora se si în şir după ce au Ieşit la pen cea zi do zi, cu regularitate, tetului sindicatului, tovarăşi care ani în şir le-a destănuit Dezbaterile fructuoase care
de desfăşurare a acestor lu care ne stau la dispoziţie: tuează întotdeauna comuniştii, sie continuau să se scoale, să corectitudine şi punctualitate, de muncă. I s-au oferit flori, din tainele meseriei, a fost un au avut loc în cadrul adună
crări. staţia de radioamplificare, a rodul abordării şi soluţionării se îmbrace, să plece — pînă traseul centru-bluming şi re sincere şl calde strîngeri de adevărat tovarăş de muncă, rii generale a cooperatorilor
In trimestrul II, va intra în gitaţia vizuală ele. căutăm să responsabile a prevederilor undeva — la aceeaşi oră fixă tur. mînă. care nu s-a dat niciodată în din Geoagiu au demonstrat
funcţiune putui principal nr. explicăm pe larg întregului pentru acest an al cincinalului. la care plecau la muncă... In dimineaţa acelei zile, Ioan — Aţi muncit în secţia lături de a pune umărul unde răspunderea şi grija manifes
3 echipat cu maşină de ex colectiv aspectele generale şi noastră 13 ani — spunea Petru a fost mal greu.
tracţie cu schip multicablu, .particulare ale modulul în ca Pavelonl, secretarul organiza — Ieşiţi la pensie — subli tată faţă de soarta avuţiei ob
precum şi circuitul aferent a re trebuie să muncim. Gazeta ţiei de partid din secţia trans nia ing. Ladislau Pascu, di şteşti, de îmbunătăţirea con
tinuă a activităţii economico-
cestui put la orizontul 500. Se de perete „Minerul", colţul sa porturi. Atî fost lin model de rectorul I.G.C.L. Hunedoara — financiare a unităţii. Apreci
va pune în funcţiune puţul de tiric „In virful picului", for punctualitate şi corectitudine dar rămîneti pentru noi acelaşi ind însemnătatea excepţională
aeraj vest, atît în vederea des mele de învăţămînt ideologic în muncă. In fiecare zi a acti om apropiat, prietenul şi to a măsurilor luate de condu
chiderii cîmpului minier Hobi- organizate pentru fiecare sec vităţii dv. v-ati respectat în varăşul nostru. Respectăm pa cerea partidului pentru creş
ccni. cît şi pentru îmbunătă tor în parte, discuţiile pe ca tocmai îndatoririle, a ti fost un siunea şi dăruirea cu care
ţirea aerajului la orizontul re le purtăm cu minerii la ie exemplu de conştiinţă munci v-ati îndeplinit îndatoririle terea cointeresării materiale a
400. De asemenea, aici, în şirea din schimb sînt tot atî- torească pentru şoferii mai ti de-a lungul anilor de muncă. cooperatorilor şi pentru ridi
complexul lucrărilor este tea forme eficiente de mobili neri. La despărţire vă dorim ★ carea nivelului lor de viată,
prevăzută şi îmbunătăţirea zare a forţei noastre de mun ani mulţi de viată, multa Două evenimente de cinsti ţăranii cooperatori din Geon-
metodelor de extracţie. Spre că şi a capacităţii organizato bucurie şi sănătate. re a anilor de muncă, de res giu s-au angajat ferm să sus
finele anului vom ( termi rice a exploatării pentru în — Nu vă puteti închipui cît pect al celor care zi de zi de-a ţină politica înţeleaptă a
na cele două magistrale: axul deplinirea cu succes a ansam sînt de grele momentele a- lungul a zeci de ani de acti partidului printr-o mai sub
I şi axul VII care vor lega ex blului de sarcini caro ne re ceslea pentru mine. Mă des vitate şi-au făcut cu prisosin stanţială contribuţie la con
tremitatea estică de cea ves vin. part de colegi, de secţie, dc ţa datoria. Societatea noastră stituirea fondului centralizat
tică a minei pentru desconges O trăsătură generală a autobuz, de muncă. Ceea ce socialistă îi respectă, Ie răs de produse agroalimentare nl
tionarea activităţii productive. măsurilor pe care le-am luat mă bucură este faptul că în plăteşte cum se cuvine efortu statului, prin înfăptuirea e-
Este un fapt verificat că în ultimul timp — şi dintre M aterializarea Ia term en n investiţiilor anului lf)72 este puternic susţinută de colectivul I.P. toti anii munciţi mi-am făcut rile. •xemplară a obiectivelor cu
menţinerea extracţiei zilnice care amintesc: rezolvarea com Deva. care realizează in acest an o producţie de prefabricate din beton mai m are eu 22 la sută datoria cu toată dragostea şi GH. I. NEGREA prinse în chemarea la între
la nivelul prevederilor depin pletării necesarului de forţă faţă de anul trecut. Foto: N. GHENA dăruirea, avînd mereu în fată I. PADUREANU cere.