Page 51 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 51
DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 3 299 8 SIMBATA 22 IANUARIE 1972 3
VĂ RĂSPUNDEM
la În t r e b a r e
_ $
Ioan Duţu, din Geoagiu, ar 3 la sută din salariul tarifar
vrea să ştie dacă mai are de încadrare.
dreptul la concediul legal de Răzăilă Petru, din Hune
odihnă pe acest an, în cazul doara, ne roagă să-l lămurim
că se pensionează pentru li într-o problemă — din aprilie
mită de vîrstă. II Informăm pe 1968 pînă în decembrie 1968
cititor că, la data cînd rapor a lucrat la o întreprindere
turile de muncă între dum din Hunedoara, apoi s-a mu
ilifi M M nealui şl unitate încetează, a tat cu serviciul la I.C.S.H., la
ceasta are obligaţia de a-1 cererea dumnealui. „Avînd în
compensa în bani drepturile vedere că am o vechime în
de concediu, proporţional cu muncă de 29 de ani, la cîte
timpul efectiv lucrat. zile de concediu am dreptul?".
MflNE, LA DEVA, FESTIV A LU L „C Ă LU Ş A R U L" Doinei Jura, din Rîu Mic, — ne întreabă cititorul. Răs-
ne roagă sâ-i spunem dacă are pus: în primii doi ani de la
prima întrerupere a activităţii
dreptul să primească spor de — 15 zile, apoi vi se vor acor
Amplă sărbătoare a jocului popular continuitate pentru activitatea da 24 de zile lucrătoare.
neîntreruptă în aceeaşi unita
R. Muşa — Baia de Criş. Im
te. In cazul cititorului nostru, posibil de descifrat corespon
răspunsul este nu. De ce? Pen
Ne md desparte o zi de cu şi asistent univ. Ioan Po lare şi a mişcării artistice de mente Constandin, directorul tru că timpul cît a fost mili denta trimisă. Vă aşteptăm cu
marea sărbătoare a jocului pa — Timişoara, Emil Petru- masă Braşov, Ioan Munteanu Centrului de îndrumare a cre tar nu se include în calcul la alta mal citibllă.
popular. Un Joc care în ju tiu, cercetător la filiala Cluj — coregraf la Centrul de în aţiei populare şi a mişcării ar acordarea sporului amintit mai I. Car — Valea Bradului. De
deţul nostru oferă puternice te Academiei R.S.R., Constantin drumare a creaţiei populare şi tistice de masă Hunedoara, la data cind relaţiile de fami
note de specificitate. De la Catrina — director şi Ioan a mişcării artistice de masă Vasile Chevereşan — core sus. După ce va realiza o ve lie s-au Întrerupt în fapt. Magazinul „Rom arta copiilor" din B ucureşti
„po rituri le" de mare specta Pumnea — coregraf la Centrul Caraş-Severin. Prezintă,® de a graf şi Ioan Şeu —* metodist chime neîntreruptă în muncă
culozitate, la costumele cusu de îndrumare a creaţiei popu semenea, comunicări prof. Cle principal la aceeaşi instituţie. de 5 ani, adunînd anii mun N. PANAITESCU
te cu măiestrie şl imaginaţie ciţi înainte şl după armată, va
var întâlnite, se înşirule o sea putea beneficia şl dumnealui
mă de motive ce dau culoare de spor.
şl farmec local, devin adevă Paulin Lavoni, din Sarmi-
rate simboluri ale oamenilor zegetusa, na spune că are un S Â P T A M S N A V I I T O A R E
şl ţinuturilor. La marea săr copil în vîrstă de pînă la 16
bătoare, hunedorenii au, de ani, elev la o şcoală profesio
această dată, oaspeţi dragi, dar nală, şi doreşte să ştie dacă
poate solicita pentru el aloca L A T E L E V I Z I U N E
şl concurenţi de valoare. E ţie de stat. Nu, pentru că mi
vorba de echipe de căluşari
din Judeţele Alba, Braşov, Ca- norul se află în îngrijirea sta Duminică, 23 ianuarie Marţi* 25 ianuarie tru conducătorii auto; 18,50
C onfruntări; 19,10 Pentru sănă
raş-oeverin şi Sibiu. tului. tatea dv. Bolile eruptive ale co
8,15 Gimnastică pentru toţi; 9,00—10,00 Teleşcoala. Minerale pilăriei — infecţii m inore?; 19,20
Gine va clştiga ediţia a tre Gh. Costea, din Hunedoara, 8.30 Cravatele roşii; 10,00 Viaţa şi m inereuri. Im portanţa lor c- 1001 dc seri. Băieţelul de pe a
satului; 11,10 SA înţelegem m u
ia a Festivalului „Căluşarul* ? ne spune că în anul 1957 s-a zica. Ciclu de educaţie muzlcalA conomică. Elemente de teoria fiş. Cum şl-a apărat Lukns pri
lată o întrebare căreia îi vom angajat la E.M. Ghelar şi a prezentat de dirijorul Loonard m ulţimilor (I) Exemple, relaţii; etenul dc... ploaie; 19,30 Tele
18,00 Steaua polară. Cabinet dc
jurnalul dc scară; 20,00 Reflec
găsi răspunsul doar duminică prestat activitate pînă în anul Bernstein. „Salut Vlenel In 3/4“ ; orientare şcolară şl profesiona tor; 20,15 Tinerii despre ei În
12.00 De straJA patriei; 12,30 E-
seara, cînd preşedintele juriu 1967, cînd s-a transferat la mlsiune In lim ba maghlarA; lă Trepte pe schelă. Eroul şişi; 21,05 Pagini do um or. Co
muncii socialiste Gheorghe Mo
mici vestiţi al ecranului; 21,50
lui va înmîna trofeul mult C.5.H., unde lucrează şl a 14.00 Sport; 16,00 Post m eridian; lan i, m eşter mozaicar, lşl pre Univers XX; 22,20 Chită Sylvio
ilvnli. cum, „La cît spor de vechi 17,10 Film serial pentru tineret: zintă m eseria; 18,30 Revista li V artan; 22,35 Telejurnalul dc
Planeta giganţilor; 18,00 Chitare
terară TV; 19,00 Breviar Juridic.
noapte.
Precedând întrecerea pro- me am dreptul 7“ — ne în patriei. Concurs coral lnterju- Să cunoaştem legile; 19,15 P u
prln-zlsă, astăzi, la Clubul treabă cititorul. Răspuns: Da deţean. P&rtlclpA corul Casei blicitate; 19,20 1001 de seri: Bă Vineri, 28 ianuarie
de culturA Blaj, corul căm inu
prese! din Deva — orele 18,00 că contractul de muncă în a lui cultural com una Gura Rîu- ieţelul de pe afiş. N-aţi văzut
cumva un leu?; 19,30 Telejurna
— va avea loo un amplu co ceastă perioadă nu a fost nici lui, corul cAmlnulul cultural lul de seară; 20,00 Reportaj 16,00—17,00 Teleşcoala. Celula (I).
comuna DitrAu, corul sindica
locviu ştiinţific Intitulat „Tra odată întrerupt şl dacă trans tului întreprinderii miniere TV: „Anotimp al hărniciei"; Structura: diviziune. Elemente
dc analiză (II). Mulţimile nu
20,30 Seară de teatru. La cere
diţie şi actualitate în jocul ferarea s-a făcut în Interesul Cimpeni; 19,15 Publicitate; 19,20 rea telespectatorilor Titanic m erelor It, C; 18,00 Căminul;
căluşarilor din Transilvania*. serviciului, înseamnă că dv. 1001 de seri: BAleţelul de pe vals' de Tudor M uşatescu; 22,35 18,50 Pe Birznva in jos. Spec
afiş.
Cum s-a dus la şcoală
Telejurnalul d& noapte.
In cadrul colocviului vor pre aveţi dreptul la un spor de Lukas In locul Iul... Lukns; tacol nuizical-corcgrafic susţinut
do Ansamblul Casei dc cultură
zenta comunicări Anca Giur- continuitate de 5 la sută din 19.30 Telejurnalul de scară; a sindicatelor din Reşiţa; 19,10
chescu şi Ioslf Herţa, cercetă salariul de încadrare. In ca 20.00 Acei oameni m inunaţi şi Miercuri, 26 ianuarie Tragerea loto; 19,20 1001 dc seri.
maşinile lor; 20,20 Film artistic:
Băieţelul de pe afiş. Spiriduşu-
tori principali la Institutul de zul cînd contractul de muncă Cit timp eşti sănătos, cu Picrro Jui SI e frig...; 19,30 Telejurna
16,00—17,00 Teleşcoala. Aparate
etnografie şl folclor Bucureşti, a fost însă întrerupt, dreptul Etaix, DenLse Peronne, Dario electrice. Utilizarea lor. Culoa lul de scară; 20,00 Cronica poli
lector univ. Gabriel Manoles- de a beneficia de acest spor Meschl; 21,40 Melodii... melodii! rul Timiş—Cerna. Biocenoza tică internă do Eugen M ândrie;
22.45 Telejurnalul de noapte.
20,10 Am fost tineri — film bul
se naşte numai după 5 ani de tivalul obiceiurilor de lam ă; gar; 21,55 Cadran Internaţional.
alpină; 18,00 Aspecte de la Fes
activitate de la ultima între Luni, 24 Ianuarie 18,25 Mult o dulce şl frum oasă; Contraste în lum ea capitalului;
rupere şl sporul ce vi se va 18,40 Timp şl anotim p In agri 22,35 Farm ecul operetei; 23,00
Telejurnalul de noapte.
cultură; 18,55 Muzică. Tradiţie
! ADU-MI APA DIN Păsări de lumini acorda va fi în acest caz de lucrătorii din agricultură; în şi actualitate In muzica corală; SlmbStS. 20 ianuarie
16,00—17,00 Lecţii Tv. pentru
Pronoexprcs;
Tragerea
19,10
treţinerea livezilor tinere; 18,00
19,20 1001 de seri. Băieţelul dc
Scena. Emisiune de informaţie
„Literele dispărute";
1G,30 Emisiune In limba ger
! flNTÎNA ŢĂRII... Cîntecele mele vin de la străbuni, LOTO şi critică teatrală; 18,30 Refrene pe afiş. Telejurnalul de seară; m ană; 18,15 RUm, tinereţe dana;
19,30
Pagini alese din
fără vîrstă.
20,00 Ancheta TV. Ignoranţa şi
19.00 Elegii lirice: Versuri ine
uşoară
muzica
rom ânească;
consecinţele el sociale; 20,40 Tc-
Din înfiorarea asprelor furtuni — 18.45 Stop — cadru; 19,15 Publi leclncm ateca. In arşiţa nopţii dite; 19,15 Publicitate; 19,20 1001
dc sori: Băieţelul de pe afiş.
citate; 19,20 1001 de seri: Băie
Adu-m! apă din fîntfna ţării Pe aripi de vremuri ele au adus ţelul de pe afiş. O călătorie ne cu Sldney Poltler, Rod Stelgcr; Cum a fost lipit un afiş peste...
22,45 Telejurnalul do noapte.
Care taie-n cumpenl vînturl rele — Chiotul de glorii viu şl nesupus. obişnuită; 19,30 Telejurnalul de băieţaş; 19,30 Telejurnalul de
Şl-al să vezi cum semnele mirării Rezultatele tragerii din 21 seară; 20,00 Hai să dăm mină Joi, 27 ianuarie scară; 20,00 Săptăm lna interna
ţională; 20,15 Tcle-enclclopcdla;
cu mină. Emisiune de versuri
( Cad sub bolţi ca scoicile de stele. Cîntecele mele încolţesc din lut ianuarie a.c.: foileton: David Copperficld (VI); 16.00—17,00 Lecţii pentru lucră 21.00 Film serial Invadatorii
şi cintece dedicate Unirii P rin
cipatelor Rom âne; 20,25 Roman
Şl din vîlvătala sfngeiul pierdut
Tclc-divertlsm ent.
21,50
(X I);
Extragerea 1 : 35, 38, 78,
N-o să mal bolesc ca mătrăguna
Fiindcă apa are gust de grîie Peste care astăzi am aprins comori 70, 18, 83, 50, 44, 32. 21,15 Steaua fără nume — Floa torii din agricultură. Igiena şi Dicţionar m uzlcal-dlstractiv. Li
terele T şl Ţ; 22,50 Telejurna
rea din grădină; 22,15 Din ţările
Pe care le ştiu dlntotdeauna De înalte vremuri de cutezători. socialiste. R.P.D. Coreeană — profilaxia veterinară In fermele lul do noapte. Sport; 23,00 Sca
de creştere a anim alelor; 17,30
ră (le rom anţe cu Arta Flo-
Că-mi crescură-n şolduri şi călcîie. Extragerea a Il-a : 22, 63, Nou peisaj rural; 22,30 Telejur Emisiune in limba m aghiară; rcscu, Lucia Ţibulcac şl Dan
Ele poartă-n largurl păsări de lumini 47, 46, 67, 24, 37. nalul de noapte. 18,30 La volan — emisiune pen Iordăchcscu.
Adu-mi apa leacurilor, rece, Şi nădejdi tn care înfloresc grădini —
Din pădurea noastră de izvoare Şi se nasc din arşiţi de-adevăr şi clar
Pe cind luminişul se petrece ŞI din visul nostru treaz şl necesar.
După noapte ca o sărbătoare.
Cind le dărui limpezi — tinere glndiri —
Şl-al să vezi cum o să sui pe munte
lomern — aparotori
Viaţa mea din cetină s-o sun — Proaspete ca rouă de pe trandafiri. fl ■ ■ ■ V V . R
Anii mei cum şti-vor să înfrunte Păsările mele, goarne de visări, publicitate ■ publicitate I P
Vînturlle-n tîmpie de gorun. Luminează stema mîndrel mele ţări
Fiindcă trebuie — în lutul ţării Holdă necuprinsă de-auril comori B . B B B B ■ B
S8 mă-nalţ vînjos din rădăcini In înalte vremuri de cutezători destoinici ai averii
Ca să lac de strajă depărtării Tuturor ne revine o mare răspundere
Ce-o scrutez din oodril carpatini. C. DAMIAN
In apărarea şi întărirea avuţiei obşteşti! naţionale
INVESTIGARE PERMANENŢE ALE ARTEI — Organizaţiile de pionieri din judeţul nostru pot să-şl
SEMNIFICATIVĂ ÎN PLASTICE CONTEMPORANE C o m i s i i l e şi f o r m a ţ i i l e aducă o contribuţie însemnată Ia activitatea dş prevenire
a Incendiilor — sublinia tovarăşul Gligor Haşa, preşedintele
Consiliului judeţean al Organizaţiei pionierilor. Este ade
d e p . c . i . t r e b u i e
SFERA FRUMOSULUI Fondul galeriilor de artă prelungită, dinlr-o privire vărat că şl în anii trecuţi pionierii din mai multe şcoli ale
judeţului şl-au adus contribuţia în această direcţie, desfă-
şurînd o bună activitate în primul rtnd pentru combaterea
al judeţului Hunedoara se impovărată. Pentru orăşea- s ă -ş i in t e n s ific e a c t i v i t a t e a cauzelor de incendii, a jocului cu focul. Aş vrea să scot In
îmbogăţeşte, în fiecare an, nul dornic de evadări în evidenţă acţiunile bune desfăşurate la şcolile din Petroşani,
In urmă cu 5 ani, la Lupeni, cuprins şi gale de filme. Pli cu noi valori ale artei plas natură „Pădurea Hoiau (A. — De la început vreau să dunările acestora trebuie să Vulcan, Brănişca şi multe altele.
lua fiinţă un cineclub, rod al nă de semnificaţie este cola tice contemporane. Prezen Ciupe) — cu înălţimile ve arăt că activitatea de preve se dezbată şi problemele de
preocupării susţinute a unui borarea cu Televiziunea româ tarea unora dintre achiziţi getale pierdute in cristali nire şi stingere a incendiilor prevenire a incendiilor, dc In acest an. cu sprijinul Grupului judeţean de pompieri,
grup de oameni entuziaşti. nă, pînă în prezent pe micul ile ultimilor ani — perma nul cerului, cu poteci căp priveşte deopotrivă pe toti educare a copiilor, să se a- vom iniţia diferite acţiuni, care consider că vor avea o
Despre începuturile acestui ecran programîndu-se un nu nenţe ale picturii contem tuşite de frunze aromate — cetăţenii judeţului nostru, în- fişezo la toate blocurile in eficacitate mult mai mare. Se vor înfiinţa cercuri „Prietenii
puternic cerc de cineamatori măr de 11 reportaje cuprinzînd porane româneşti — in ca e o veritabilă poartă vie cepînd cu copilul de vîrstă strucţiuni de prevenire a in pompierilor", care îşi vor desfăşura activitatea pe baza
se pot spune multe lucruri. aspecte din viaţa social-ccono- drul expoziţiei organizate spre magnificele imensităţi preşcolară şi pînă la cei ba- cendiilor. Consiliul popular unui regulament. Activitatea principală a acestor cercuri
Simonis Oscar, preşedintele mică şi culturală a Văii Jiu de Comitetul judeţean pen ale naturii româneşti. Re trîni — arăta tovarăşul Ni- judeţean va lua masuri ca şi va fl orientată spre desfăşurarea unor acţiuni de prevenire
cineclubului, ne relata cu vă lui. tru cultură şi educaţie so marcăm „Florile“ lui I. Sima, codim Munteanu, directorul în acest an să se realizeze a incendiilor In rîndul copiilor mai mici, vor efectua şi
dită mîndrie că „încă de la I-am întîlnit de curînd pe cialistă, ca şi perspectiva apariţii ireale, difuze, des Direcţiei pentru administraţia o serie de materiale de pro controale de prevenire la unităţile economice şi locuinţele
înfiinţare, munca grupului de Traian Morar, Getrude Petrick, popularizării cît mai largi prinse fără linia dură a locală de stat. Este adevărat pagandă, afişe, fotomontaje, cetăţenilor.
iubitori ai frumosului a avut losif Iacob, Ovidiu Florescu, şi a altor piese imloroase conturului din albastrul-gri. că la munca de prevenire şi expoziţii, filme ele., dar ori- Se vor organiza concursuri „Cine ştie, cîştigă" care vor
drept tel principal reflectarea lucrînd la cîteva filme cu o din jondul judeţului repre De o tematică diversifica stingere a incendiilor parti cît de multe se vor realiza fi conduse de către profesorii comandanţi instructori de
realităţii de pe aceste melea puternică tematică educativă zintă un act de cidtură cu cipă importante forte umane, nu vor avea eficientă dacă unităţi şi de alţi tovarăşi cu munci dc răspundere în rîndul
guri aureolate de un glorios („Podoabe capilare*, „Opţiu profunde valenţe educative. tă, expoziţia e unificată prin însemnate mijloace tehnice. comisiile de p.c.i. din locali elevilor şi pionierilor.
dominanta realistă a evocă
trecut istoric". , ne" ş.a.). In regia lui Ştefan Recenta expoziţie, deschisă rii, prin permanenţele spe Amintesc faptul că în forma tăţi nu vor lua măsuri pen O sarcină principală ce va reveni cercurilor de pionieri
Cineclubul „AMA-FI1LM", Ionda, în cinstea semicente la galeriile de artă din De ţiile civile de pompieri din tru folosirea lor cit mai bu „Prietenii pompierilor" va fi aceea de a se ocupa de copiii
despre care e vorba, se im narului U.T.C. va fi terminat va, e un exemplu de plă cifice pămintului şi timpu localităţile noastre activează nă.
pune lot mai mult ca o şcoa filmul „N-am fost singur"*, e cută întxlnire cu aria au lui care le-a generat. Dacă în mod voluntar peste 6 000 In centrul atenţiei noastre de vîrstă preşcolară, care de fapt provoacă cele mal multe
maiestuosul bust al lui Băl-
lă unde educaţia estetică stă vocare elocventă a luptei ti tentică, hrănită la izvoare cescu (B. Covaliu) impresi de oameni, iar aceste forma va sta sprijinirea formaţiilor incendii. In acest scop, cercul de pionieri va fi împărţit pe
în atenţia tuturor membrilor neretului comunist în anii ile le vii ale vieţii materiale şi onează prin profunzimea lii sînt dotate cu mijloace de civile de pompieri din locali subgrupe corespunzător numărului de cartiere existente în
lui. Oameni de diferite pro galităţii. Muncii titanice a mi spirituale româneşti. Pentru mesajului revoluţionar epic, stingere corespunzătoare. Dar tăţi în problemele de pregă localităţile respective. Cu aceste cîteva obiective principale
fesii — mineri, electricieni, lă nerilor îi va fi dedicat un vizitatorii expoziţiei, parfu prin sobrietatea culorilor şi aceste forte şi mijloace, ori tire şi organizare a inter pe care ni le-am propus consider că pionierii judeţului
cătuşi, elevi, ingineri, medici film-poem „Monument pentru mul crud şi proaspăt al luminozitatea chipului, „In- ei t de mari, nu vor înlocui venţiei, în caz de incendiu. nostru îşi vor aduce contribuţia la apărarea avuţiei obşteşti.
— se întîlnesc la Clubul sin eroii din subteran". „Florilor de p ă d u r e ( D . colonarea sportivilor la 1 niciodată sprijinul larg şi e Consider o îndatorire cetă
dicatelor din Lupeni spre a Desigur, ar putea fi amin Ghiaţă) — desprins din to Mai“ (N. Bănica) aduce at ficient al populaţiei. ţenească a fiecăruia dintre
jalona acţiunile lor viitoare, tite încă multe acţiuni ale nurile sălbatice de verde şi mosfera frenetică şi aburin- Referindu-mă Ia munca de noi ca, pe lîngă îndeplinirea
proiectele propriei munci. Seri cineclubiştilor de la „AMA- violet, din firescul imnă- dă în ceaţa dimineţii tine educaţie a tuturor cetăţeni sarcinilor zilnice, să ne adu
la rînd stau aplecaţi la masa FILM": participarea cu regu nuncherii — işi va păstra re a acestui înălţător „ri lor, cred că deputaţii, prin cem aportul la apărarea avu Sâ ocrotim jurul verde"
de montaj asupra peliculei, zi îndelung savoarea in gîn- tual". Aerul dens şi înste întîlnirile lor periodice cu ţiei naţionale împotriva fo
le întregi colindă străzi, car laritate la toate simpozioane duri şi suflete. Chipul cald lat din preajma „Lămpilor cetăţenii, ar putea exercita o cului. Cauzele tuturor incen
tiere, oraşe, unităţi economi le filmului pe teme de pro şi înmiresmat al „Matevni- de miner" (A. Mentzel) dă influentă pozitivă. In muni diilor sînt de natură subiec Din experienţa anilor tre punzătoare de prevenire a
ce cu aparatul de filmat în tecţia muncii, realizarea de a- tăţiiu (Corneliu Baba) il profunzime tabloului, redu- cipii şi oraşe, unde de fapt tivă, iar prevenirea lor de cuţi ne-am convins că pen incendiilor în special în cu
mină. 3 000 metri de peliculă spmenea pelicule în colabora însoţeşte obsesiv pe cel ce plicind în culori rembran- au fost şi cele irpi multe in pinde numai şi numai de oa tru prevenirea incendiilor la prinsul exploatărilor fores
deveniţi filon a 31 de filme rea cu Centrala cărbunelui Pe a părăsit înfiorat de emo diene simbolul unei mese cendii, un rol fnportant în meni. Pentru aceasta, se cere păduri trebuie luate toate tiere, de asemenea, la can-
de scurt metraj sînt cifre troşani, iniţierea în tainele a ţii gingăşia şi puritatea rii eroice tradiţionale. „Pe această direcţie ar reveni a- seriozitate, atentie şi răs măsurile înaintea sezoanelor toanele pastorale şi stîni, la
semnificative în acest sens. cestei plăcute îndeletniciri a u im'plinirii virstei, dar şi isajul reşiţeanu (S. Benone) sociatiilor de locatari. In a- pundere. care prezintă cel mai marc instituţiile de prospecţiuni
Munca acestor artişti ama nui grup de 14 pionieri ş.a. gestul atit de adine ome sugerează, prin paleta de pericol pentru păduri — de miniere, la cabanele turisti
tori şi-a arătat roadele. In nesc al oboselii mulţumite culori actualizată in tablou, Şcolii îi revine o sarcină însemnată clara ing. Emil Maiorescu, ce, la cantoanele C.F.R. din
anul 1971 (ca să amintim doar ION GIF-DEAC sugerate dintt-o linie mai incandescenţa fluxului in directorul Inspectoratului sil zonele cu păduri.
D sarcină im portantă ce a stat tn faţa Inspectoratului
despre cele mai recente suc dustrial al oraşului, pe cînd şcolar judeţean, a conducerilor şcolilor, a întregului corp didactic vic judeţean. In prima de Un obiectiv principal al
cese), la cel de-al doilea Fes r^m r mmm „Turnurileu (U. Ruşescu) a fost educarea elevilor In scopul prevenirii incendiilor şl, in cadă a lunii februarie se vor planului va fi axat pe acţiu
tival naţional al cineamatorl- vorbesc despre un veritabil special, de a-1 îndrum a pentru a nu se Juca cu focul — sublinia analiza în comandamentul nile de propagandă p.c.i. În
lor din tara noastră, desfăşu r * " ' romantism industrial pro tovarăşul Cornel Stoica, inspector general al Inspectoratului şcolar judeţean principalele acţiuni acest scop se vor realiza pa
judeţean.
rat la Piteşti, două filme ale priu epocii edificărilor. Totuşi nu putem afirm a că această cauză a fost complet în ce se vor întreprinde pentru nouri cu texte şi desene, in
cercului din Lupeni au ajuns Elementul folcloric e lăturată, deoarece au mal izbucnit Incendii ca urm are a jocului perioada de primăvară-vară. dicatoare avertizoare care
copiilor cu focul.
în faza finală, numărîndu-se transfigurat in atitudini şi Vreau să scot în evidenţă că o vină principală în această In acest scop se lucrează la vor fi plantate la principa
printre laureate. E vorba de obiceiuri, in elemente de direcţie o poartă şi părinţii, care dau dovadă de neglijenţă con un plan detaliat, axat pe ur lele locuri de circulaţie; se
„Sens unic* — premiul II (în corative specifice. „Joo damnabilă atunci cind Işi lasă copiii nesupravegheaţl, încuiaţi In mătoarele puncte principale : vor tipări afişe, se vor line
casă, l&sindu-le Ia indcm lnă obiecte cu care pot provoca incendii:
regia lui Simonis Oscar şi sce din Ardeal‘ (N. Brana) im chibrituri, lichide Inflamabile etc. completarea pichetelor de conferinţe la căminele cultu
nariul semnat de Resiga Petru) presionează prin mişcare şi In acest an ne-am propus ca obiectiv principal să înlăturăm incendii de la ocoalele sil rale îndeosebi în perioade
şi „Reportaj la mina Lupeni" colorit, „Tirg duminica“ (E. această cauză generatoare do Incendiu. Pentru realizarea acestui vice cu materiale necesare le premergătoare anotimpu
— menţiune specială (realizat Vavilin) transcrie nu numai obiectiv vom desfăşura acţiuni de Instruire a elevilor, iar cu o intervenţiei; reinstruirea per rilor care favorizează izbuc
cazia adunărilor cu părinţii vom prelucra materialele educative,
de Vasile Iovu şi Traian Mo frumuseţea portului popu iuslstlndursc pe îndatoririle ce le au dc a supraveghea şl educa sonalului silvic privind ob nirea incendiilor.
rar). De un binemeritat suc copiii asupra grijii ce trebuie să o manifeste faţă de avuţia ob servarea fondului forestier, Intrucît fondul forestier
ces s-a bucurat cineclubul din lar ci şi mindria ancestra ştească, dc a lua m ăsuri să nu lase la îndem ina copiilor obiecte depistarea, alarmarea şi lua constituie o bogăţie naţiona
lă a purtătorilor lui. Vioi
cu care pot provoca Incendii.
Lupeni la Festivalul judeţean La orele de dirlgcnţle se vor face expuneri asupra sarcinilor rea primelor măsuri de inter lă facem un apel călduros la
al filmului de amatori, ' din ciunea coloristică a „Flori ce Ic revin tuturor şcolarilor privind prevenirea Incendiilor. venţie în caz do incendiu ; toii cetăţenii de pe teritoriuI
toamna anului trecut. lor" lui h. Dipşe aminteşte Vom continua şi în acest an să organizăm concursuri „Cine comunicarea cu celelalte în judeţului să prevină in
In viata culturală a Văii scoarţele olteneşti, pe cîrnl ştie, cîştigă" in şcoli. Vom pune accentul îndeosebi la şcolile din treprinderi care au activităţi cendiile la păduri, aceasta
localităţile unde în anii precedenţi nu izbucnit incendii. Este re
Jiului. cineamatorii de la „Mama şi copilul" (O. Stin- comandabil ca la aceste concursuri să fie invitaţi şi părinţii. în păduri pentru a-şi in fiind o înaltă îndatorire ce
„AMA-FILM" au un rol impor gaciu) reeditează smerenia O atenţie deosebită se va acorda copiilor de virsift preşcolară. tăţenească a fiecăruia dintre
tant. In colaborare cu cercul şi candoarea frescelor me In acest scop, educatoarele dc la cămine şi grădiniţe dc copii v o r strui personalul din subordi noi precum şi o obligaţie ce
folosi mijloacele adecvate — diafilme etc., care au fost deja
literar „Meşterul Manole", din dievale. difuzate. ne şi luarea măsurilor cores rută de lege.
Petroşani, au desfăşurat acţi N. BRANA: „Joc din Ardeal".
uni pe teme literare care au ILEANA LASCU