Page 53 - Drumul_socialismului_1972_01

1

Preşedintele Consiliului de Stat,
Proletari din toate fările, unifi-vă!

KICOLAE CEAUŞESCU, a invitat

pe şefii misiunilor diplomatice

la o partidă de vinătoare

Preşedintele Consiliului de liuîul de Stat, Iosîf Banc, vi­ Sidya, U.R.S.S. — V. I. Droz-
Stat al Republicii Socialiste cepreşedinte al Consiliului de denko, Chile — Horaero Ju-
România, Nicolae Ceauşescu, Miniştri, Corneliu Mănescu, lio, Peru — M. Pagador Puen-
a invitat sîmbătă, pe şefii mi­ ministrul afacerilor externe, te, Republicii Populare Congo
siunilor diplomatice acredi­ George Macovescu, prim-ad- — Jean Baptiste Lounda, Cu­
taţi la Bucureşti, la o partidă junct al ministrului afacerilor bei — Nicolas Rodriguez, Al­
de vinătoare, care a avut loc externe. geriei — L. Demaghlatrous şi
în pădurile Albele, Teşila şi La partida de vinătoare au R. F. a Germaniei — Erwin
Ogarca, din cadrul Ocolului participat ambasadorii: Gre­ Wikert ; însărcinaţii cu afa­
silvic Ghimpaţi, judeţul Ilfov. ciei — J. Ch. Cambiotis, Bel­ ceri ad-interim ai R.A. Egipt
Au luat parte Ion Gheorghe giei — Jan Adriaenssen, Fin­ — Ibrahim Youssri, Argenti­
Maurer, preşedintele Consiliu­ landei — K. W. Makela, R.P. nei — C. B. Rezzonico, Repu­
lui de Miniştri, Manea Mănes- Polone — J. Ocheduszko, R.P. blicii Zair — Jean Zitu, Indo­
ANUL XXIV. Nf. 5 300 DUMINICĂ 23 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI cu, vicepreşedinte al Gonsi- Mongole — D. Bataa, R. P. neziei — Gh. Djavid, Irakului
Chineze — Cian Hai-fun, Is­ — S. AI -Sheikhli, S.U.A. —
raelului — R. Benshalom, Robert Martens, Venezuelei
R.S.F. Iugoslavia — I. Njego- — Hernani Escobar j şeful Re­
van, R. P. Bulgaria — Spas prezentantei consulare şi co­
PREZENŢA EFICIENTA Gospodov, R.P. Ungare — Fe- merciale a Spaniei — Eduardo
Casusu,
renc Martin, R.D. Vietnam —
directorul Centrului
Nguyen Dang Hanh, Pakista­
nului — R. R. Noore, Olan­ de Informare al O.N.U de ie
Abbas
Bucureşti — Sayed
dei — P. V. Putman-Cramer, Chedid, şi reprezentantul
R.S. Cehoslovace — M. Sulek,
P.N.U.D. la Bucureşti — Ale-
iN PROCESUL DE EDUCARE Elveţiei — A. W. Rappard, Kander Rotival.
La terminarea partidei, pre­
Republicii Africa Centrală —
Alberto Sato, R.P. Albania — şedintele Consiliului de Stat,
Nikolla Profi, R. D. Germane Nicolae Ceauşescu, a oferit,
— Hans Vosş, Turciei — N. în cadrul pitoresc al pădurii
A M A S E L O R Cuhruk, Suediei — P. O. Albele, în cinstea oaspeţilor,
Rathsman, Japoniei — Yoshi-
o masă vlnâtorească. Masa s-a
to Shimoda, Iranului — Sa- desfăşurat într-o atmosferă
degh Sadrieh, Republicii Is­ de cordialitate.
lamice Mauritania — A. O. (Agerpre«)
NICOLAE ANDRONACHE
şeful sec{iei propaganda a Comitetului judeţean
Hunedoara al P.C.R. Plenara Consiliului judeţean
al Organizaţiei pionierilor
Activitatea politico-socială In sprijinul formării calităţi­ şi gîndire a mişcării comunis­ Ier! a avut Joc, la clubul activului pionieresc din Valet
şi economică, viata noastră spi­ lor moral-politice sînt organi­ te internaţionale, îndeosebi „Siderurgistul" din Hunedoara, Jiului : „In fiecare zi din via­
rituală poartă adine imprima­ zate un complex de instituţii prin definirea conceptului de plenara Consiliului judeţean ţa de pionier, o faptă demnă
tă atmosfera înnoitoare a do­ şi sisteme, în rîndul cărora un societate socialistă multilate­ al Organizaţiei pionierilor. La de un viitor comunist" şi ac­
cumentelor programatice ela­ rol de seamă îl are învătămîn- ral dezvoltată. Aceasta pentru lucrările plenarei a participat ţiunea de construire a com­
borate de conducerea de par­ tul de partid — activitate a- că, pe lingă programul de tovarăşul Nicolae Andronache, plexului de vacanţe de la
tid în anul 1971 privind îmbu­ dînc ancorată în procesul de dezvoltare a forţelor de pro­ şeful secţiei de propagandă a Costeşti.
nătăţirea activităţii ideolo- educare socialistă şi comunis­ ducţie, conducerea partidului Comitetului judeţean Hunedoa­ Astăzi, membrii Consiliului
gico-educative. Organele şl tă a întregului popor. ne-a înarmat cu un program ra al P.C.R. judeţean al Organizaţiei pio­
organizaţiile de partid din ju­ Din activitatea desfăşurată amplu de formare etico-mo- A luat parte, de asemenea, nierilor şi Invitaţii la plenară
deţ, comuniştii, masele de oa­ pînă în prezent se desprinde rală şi de cultură a omului tovarăşul Dumitru Niţov, participă la un schimb de ex­
meni ai muncii au Înţeles pregnant aprecierea că orga­ care construieşte societatea membru al Biroului Consiliu­ perienţă, organizat la Hune­
profunzimea, larga perspectivă nizarea în acest an a învăţă- noastră. Este de la sine înţe­ lui Naţional al Organizaţiei doara.
a bogatului conţinut de idei mîntului ideologic — în sensul les că această imensă bogă­ Pionierilor. &
Izvorît din cuvîntarea secreta­ cel mai larg al cuvîntului, a­ ţie de documente, de idei Plenara a dezbătut activita­ Cu prilejul plenarei a fost
rului general al partidului, dică învăţămîntul de partid, teze novatoare pentru con­ tea desfăşurată de către con­ organizată şi o expoziţie pri­
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ideologic al cadrelor didacti­ strucţia noii orinduiri dă în- siliile pioniereşti şi unităţile vind mijloacele muncii politi­
Ia plenara G.C. al P.C.R. din ce, politic al organizaţiilor văţăraîntului ideologic o sevă de pionieri pentru formarea ce în şcoli. Numeroase uni­
3-5 noiembrie, „...menirea isto­ U.T.C. — a înregistrat creş­ regeneratoare, un cîmp larg profilului moral-politic socia­ tăţi de pionieri din şcolile
rică a socialismului este — teri calitative esenţiale. Forme­ de dezbateri creative, de mo­ A lături de celelalte furnale hunedorene de 1000 mc, un nou colos sid urgie se află In pragul list şi comunist al purtătorilor Văii Jiului, Hunedoarei, Bra­
se arată în cuvîntare — nu le de învăţămînt sînt definite delare a conştiinţelor, de îm­ finalizării. Pentru Înălţarea furnalului nr. 9, m enit să sporească potenţialul industrial al C.S. Hu­ cravatelor roşii şi al şcolari­ dului, Haţegului şi SimerieS
numai de a elibera omul de cu claritate; ele satisfac, prin pliniri în domeniul cunoaş­ nedoara cu mal bine de o jum ătate de milion de tone de fontă pe an, colectivul întreprinderii lor ţ probleme privind urmări­ au fost prezente prin gazete
de construcţii siderurgice Îşi desfăşoară larg In aceste zile forţele şl mijloacele, experienţa şl res­
asuprire şi exploatare, de a problematica abordată, exigen­ terii. ponsabilitatea. Foto: V. ONOIU rea şi rezolvarea obiectivelor de perete, gazete satirice,
asigura bunăstarea lui mate­ ţele puse de programul parti­ Sintem la mijlocul unui an stabilite în calendarul de ac­ fotomontaje, albume precum
rială, ci de a făuri o civiliza­ dului de educaţie comunistă, de învătămînt, de preocupări ţiuni pe acest an. A fost dez­ şi prin reviste editate în şco­
ţie spirituală superioară, cnre oferind fiecărui membru de organizate pentru ridicarea bătută, de asemenea, chemarea lile judeţului.
nu se poate realiza decît prin partid posibilitatea reală de nivelului nostru politic şi
formarea unui om nou, cu o a-şi ridica nivelul politic şi i­ ideologic, pentru însuşirea
înaltă conştiinţă şi pregătire deologic. Ceea ce dă însă un marxism-Ieninismului în mod D e m a r a j o p t im p r o d u c ţ ie i d in 1 9 7 2
culturală şi profesională, cu cadru aparte în actualul an creator, legat de viata noas­
tră, de sarcinile foarte Gon-
un profil moral^politic înain­ de învătămînt politic întregii crete pe care le avem în ca­
tat". activităţi desfăşurate este i­ drul operei de edificare a con­ n i
Calitatea de comunist im­ mensa bogăţie de teze, idei şi strucţiei socialiste multilateral
plică, în modul cel mai im­ concluzii. teoreţige şi practice, «dezvoltate. Făcînd - un - suc­ Hirnicia colectivă îşii
perios, o temeinică cunoaşte­ pe care le-a elaborat conduce­ cint bilanţ, putem spune că
re şi o adîncă înţelegere a rea partidului, tovarăşul în acest domeniu fundamen­
programului partidului, a vas­ Nicolae Ceauşescu. Anul 1971 tal al activităţii ideologice
tei sale activităţi interne şi poate fi caracterizat, în acest s-au obtinut şi se obţin re­
externe, a principiilor de bază context, ca anul în care zultate bune. sporeşte polivalenţele
pe care se întemeiază politi­ conducerea partidului *duce In mod deosebit, în marile
ca sa, a măsurilor pe care le o deosebită contribuţie teore­ nnităti economice ale judeţu- dacă s-a executat sau nu „ur­ Nu este deci de mirare că
Faptete au cunoscut o suc­
Ia în fiecare etapă pentru tică şi practică la îmbogăţi­ cesiune firească. La început genta". minerii de la sectorul IV au
mersul ascendent al societăţii. rea tezaurului de experienţă (Continuare in pagina a 2-a) au fost căutările. Apoi aces­ Poate că acest mod de auto­ cerut suplimentarea planului
tea s-au concretizat în certi­ control nu-1 un fapt nou. In de extracţie cu 1 000 de tone In pofida condiţiilor vitre­ alţii. Expresia cea mai con­
tudini. Gînd la conducerea Valea Jiului, însă, acesta s-a de cărbune pe luna ianuarie. ge care au determinat dezvol­ cludentă a dorinţei de unire
sectorului IV a veniţ inginerul aplicat pentru prima dată în Nu este de mirare că aceşti tarea poporului nostru în trei a constituit-o impresionanta
Marin Rădut, treburile secto­ sectorul IV de la mina Pe- mineri vrednici, care îmbină state feudale, acesta şi-a păs­ adunare de pe Cîmp ia Liber­
rului au căpătat claritate şi fi­ trila, iar rezultatele nu au în- vorba cu fapta, demonstrează trat nealterată conştiinţa uni­ tăţii din Blaj, cînd, din piep­
tîrziat să se vadă. Prin creş­
Cantităţi sporite FESTIVALUL nalitate. Spre finele anului 1971, terea productivităţii muncii în cît de trainic s-a cimentat la tăţii de origine, limbă, obi­ turile celor peste 40 000 de
ceiuri, avînd strînse legături
acest sector responsabilitatea
participanţi, a răsunat cu o
ajutorul
cu
cînd M. Răduţ
său, Florentin Smău, au adu­ abataje cu 300 kg pe post, mi­ muncii. Aici, unde primează în tot cursul evului mediu. remarcabilă vigoare strigătul:
munca şi conducerea colecti­
O dată cu destrămarea re­
nerii acestui sector au extras
„Vrem să ne unim cu ţara" !
de materiale CĂLUŞARUL u nat ortacii şi au făcut o ana­ vă, fiecare cunoaşte responsa­ laţiilor de producţie feudale Cu toate că revendicările u­
liză a muncii s-au consemnat
bilitatea care trebuie să dom­
99 realizări frumoase. Procentul nească în condiţiile de lucru şi apariţia germenilor capita­ nirii au reţinut atenţia puteri­
lismului, cînd alături de co­
lor europene,
mediu lunar al depăşirii pla­
cu
începînd
de construcţii nului extracţiei de cărbune se Programul de lucru de 6 ore, necesitatea unei mi­ munitatea de teritoriu, de mijlocul secolului trecut, care
limbă şi de factură psihică
nuţioase organizări.
au susţinut sau au fost împo­
ridicase undeva la peste 4 la
„Tradiţie şi actua­ rul în mişcarea artistică de sută. Şeful sectorului afirma: — Acesta este secretul fiz- apare şi comunitatea de via­ triva acestei idei, în funcţie
amatori din judeţul Hune­ — Da! Cred că trecerea la de 6 ore la sectorul bînzilor ? — întrebăm pe tova­ ţă economică, unirea statelor de interesele lor, factorul ho-
pentru şantiere litate în jocul doara, elementele lui de au­ noul program de lucru de 6 răşul Ioan Cherecheş, secreta­ româneşti se impune ca o ne­ tărîtor al unirii l-a constituit
tenticitate în comuna Romos,
însăşi dezvolta­
cesitate din
arta costumului căluşeresc ore se va înfăptui fără difi­ IV al minei Petrlla rul comitetului de partid al rea societăţii şi ca o condiţie lupta fermă şi tenace a ma­
exploatării.
selor.
Transpunerea în fapte a căluşarilor din din diverse locuri ale jude­ cultate. fără de care progresul multi­
Nu era nevoie de mai mul­
— în primul
rînd acesta!
programului stabilit de par­ ff ţului. te cuvinte. Conştienţi de im­ Apoi, faptul că în tot ce fa­ lateral al poporului Tomân nu •In împrejurările cînd Con­
tid privind dezvoltarea mul­ suplimentar peste I 600 tone putea exista. Aspiraţiile po­ ferinţa puterilor europene, ce
tilaterală a economiei socia­ Transilvania" portanţa noului mod în care de cărbune. Cea mai mare vi­ cem punem sufletul şi price­ porului nostru spre acest ideal a avut loc 'la Paris în vara
perea noastră.
trebuia abordată problematica
liste impune edificarea în a­ Programul teză de avansare — de 76 de şi-au găsit o vie expresie în anului 1858, nu a tinut seama
producţiei,
minerii sectorului
cest an a unui mare număr Aseară, la „Clubul pre­ IV au trecut la fapte. Au în­ metri — a obţinut-o brigada ...In sala de apel, unde se timpul revoluţiei de la 1843. de dorinţa de unire o româ­
nilor, menţinînd mai departe
de construcţii industriale şi sei" din Deva, a avut loc festivalului ceput — şl la mina Petrlla în­ lui Eugen Voicu. Brigăzile adună minerii Petrileî înainte Astfel, în „Dorinţele partidei
social-culturale. Noi obiec­ colocviul ştiinţific intitulat ceputul este la. fel ca In toa­ conduse de Gheorghe Toma, de a intra în mină, se află o naţionale" din Moldova, uni­ conducerea politico-adminis-
trativă separată a celor două
tive de interes economic, ur­ ,,Tradiţie şi actualitate în tă Valea Jiului — cu aprovi­ Stelian Maftei, Leon Deac, gazetă de perete. „Dedicăm a- rea era proclamată drept ţări, în ianuarie 1859, datorită
banistic şi social vor îmbo­ jocul căluşarilor din Transil­ Duminică, sala „Arta", ore­ Constantin Alexe şi Zamfir ccastă ediţie colectivului sec­ „cheia de boltă fără de care voinţei maselor largi, patrio­
găţi configuraţia ţinuturilor vania-. Participanţii la co­ le 11,00. Concurează forma­ zionarea Jocurilor de muncă Năstase sînt şi ele la înălţi­ torului IV care a obtinut cele s-ar prăbuşi întreg edificiul
tismului înflăcărat şi înaltului
hunedorene. Se cere în a­ locviu, cunoscuţi cercetători ţia de căluşari (maturi şi cu cele necesare. Cînd asigu­ me, ca de altfel şi brigada de mal bune rezultate după trece­ naţional". simţ politic al celor mai îna­
ceastă privinţă şi acordarea ai folclorului naţional şi local copii) din Dineu Mare, Văr- rarea bazei materiale a fost la întreţinere, condusă de Ho- rea la programul de 6 ore". Idealul unirii a fost cultivat intaţi fii ai poporului, unirea
înfăptuită, s-a trecut la o nouă
unul sprijin susţinut con­ din Bucureşti, Cluj, Braşov, maga, Orăştioara de Sus, raţiu Călugăru. cu perseverenţă prin ziare şi a fost înfăptuită prin alege­
organizare a
structorilor prin aprovizio­ Reşiţa, au prezentat comu­ Gînţaga, Sarmizegetusa, Mu- a schimburilor. brigăzilor şi In colectivul de la ,.IV" fer­ Dedicaţia este însoţită de fo­ reviste, care erau intitulate rea ca domn al Moldovei şi
Activitatea
narea ritmică cu materiale a nicări ce tratează jocul Că­ sariu, Căstău (Hunedoara) ţ schimbului IV a fost ridicată mitatea nu se împacă cu în­ tografii şi articole elogioase semnificativ „Magazin istoric apoi al Ţării Româneşti a lui
şantierelor. luşarul, cu referiri speciale Clinic, Biniş, Moniom (Ca- la nivelul celorlalte trei. Apoi găduinţa faţă de neajunsuri. îa adresa întregului sector. pentru Dacia", „Dacia litera­ Alexandru Ioan Cuza.
IPentru a răspunde cum se j la structura şi muzica sa, raş-Severin) j Almaşu de a fost introdus autocontrolul De aceea, sectorul se bucură Sînt ilustrate faptele acestui ră", sau prin articolele apă­ In zbuciumatele zile de 22,
cuvine acestui deziderat, co­ tradiţii în Ardeal şi Banat, Mijloc, Cib (Alba). în activitatea personalului de de prestigiu. colectiv omogen şl tenace, ca­ rute în unele publicaţii ca 23 şi 24 ianuarie, cînd la
lectivele unităţilor producă­ problema autenticităţii, Jocul Sala „Arta", orele 17,00. regie. — La noi primează munca „Pruncul român", „Poporul Bucureşti au avut loc dezba-
suveran" şi altele, ia care co­
toare de materiale de con­ Se întrec formaţiile de că­ — Am dat Ia flecare munci­ şl conducerea colectivă. îm­ re scrie o nouă cronică a mun­ laborau spiritele luminate ale
strucţii din judeţ au între­ propriu-zi« în zilele noastre luşari (maturi şi copil) din tor care lucrează în regie un preună cu tovarăşul Ioan Bo- cii din acest an. vremii, înflăcăraţii patrioţi N. Prof. IOAN FRAfltA
prins acţiuni eficiente me­ etc. caiet. La intrarea în schimb, denlosz, secretarul organiza­ Bălcescu, V. Alecsandri, M.
nite să asigure creşterea Cercetătorii locali din ca­ Boîu, Geoagîu, Romoşel, Bo- maistrul care cunoaşte „urgen­ ţiei noastre de partid, găsim IUE COJOCARII Kogălniceanu, A. T. Laurian şi (Continuare în pag. q 3-a)
simţitoare a producţiei. Mă­ drul Centrului Judeţean de şorod, Romos, Rapoltu Mare, tele* brigăzilor trece în caiete cele mal bune soluţii pentru
surile stabilite în acest sens îndrumare a creaţiei popu­ Balşa, Tîrsa (Hunedoara) f sarcinile de rezolvat. In mo­ ca flecare ortac de-al nostru
vizează îndeosebi folosirea lare şl fi mişcării artistice [Vinerea (Alba) r Cuclulata mentul cînd lucrările sînt exe­ 6ă fie exemplu în muncă, în
mai deplină a rezervelor şl cutate şeful de brigadă con­ activitatea obştească şi în so­
resurselor locale de materii de masă au făcut ample re­ (Braşov) ţ Gura Rîulul, Ocna semnează... La ieşirea din cietate, aşa cum ne îndrumă A d u nări g e n e ra le în C.A .P.
prime ieftine. La întreprinde­ feriri fisupra (jocului Căluşa­ Sibiului (Sibiu). schimb, caietele se opresc din secretarul general al partidu­
rea de materiale de con­ nou la maistru şi acesta vede lui
strucţii Bîrcea creşte, în a­
cest an, cu 12 Ia sută pro- |
ducţia de cărămizî diatomit • ACORDUL GLOBAL—RESORT ESENŢIAL
şi cu 10 la sută cea de vată \ j Terenuri care
minerală pentru izolaţii ter- :
mice fabricată din zgură de vor produce
furnal. Sporul de producţie PENTRU RKAREA EFICIENTEI
stabilit se va obţine în cea mal mult
mai mare parte pe seama fo­
losirii mal depline a capaci­ CÎRJIŢI. — In satele
tăţilor şi spatiilor producti­ Chexgheş, Popeşti, Al­ INTREUII ACTIVITĂŢI ECONOMICE
ve, a generalizării schimbu­ maşu Sec şl Cozla, ca­
lui II şi extinderii schimbu­ re aparţin comunei Clr-
lui III. Jîţlt s-au întreprins o 1 Cooperativa agricolă din oase a muncii. O contribuţie tă, fără îndoială, eficienţa ac­
Aşa cum ne-a Informat to­ serie de acţiuni pentru Ribiţa. se numără .printre uni­ decisivă la sporirea recoltelor tivităţii polilicn-organizatori-
varăşul Gheorghe Prodan, di­ ameliorarea terenurilor tăţile care, în anul 1971, au au avut-o lucrările de îmbu­ ce desfăşurate de organizaţia
rectorul Direcţiei judeţene 1 slab productive. La lu­ dobîndit succese de seamă în nătăţiri funciare executate, de partid şi de conducerea co­
de industrie locală şi unită­ crările organizate au privinţa valorificării cu efica- respectiv efectuarea unor ca­ operativei, pentru folosirea cu
ţile de acest profil vor ridica participat peste 300 ce­ ’citate sporită a potenţialului nale pe o lungime de 9,7 km, randament ridicat a forţei de
la un nivel superior produc­ tăţeni* Ei an construit 7 de -producţie, depăşindu-se pentru înlăturarea excesului muncă şi a mijloacelor de
ţia materialelor de construc­ poduri din tuburi pentru simţitor indicatorii de; » plan, de umiditate de pe 150 hecta­ producţie. Meritul este cu atit
ţii. S-au făcut pregătiri pen­ a uşura scurgerea ape­ îndeosebi în sectorul vegetal. re., Un rol do primă importan­ mai mare dacă avem în vede­
tru extinderea fabricării în­ lor care bălteau pe cîmp Darea de seamă şi dezbateri­ ţă în ansamblul factorilor ca­ re că funcţiile de secretar al
locuitorilor de cărămizi din şi au curăţat 42 de hec­ le adunării generale e coope­ re au stimulat puternic inte­ organizaţiei de partid, pre­
/gură siderurgică în amestec tare păşune. ratorilor au subliniat că obţi­ resul şi răspunderea coopera­ şedinte al C.A.P., inginer,
cu deşeuri de cărămizi arse Printre cei care s-au nerea producţiilor peste pre­ torilor faţă de soarta recoltei contabil-şef şi brigadieri la a­
ce rezultă de la fabricile din evidenţiat la aceste lu­ vederi — 216 kg grîu, 395 kg l-au avut măsurile iniţiate de ceastă unitate sînt ocupate
judeţ. Producţia la acest sor­ crări amintim pe Petru porumb, 15 400 kg sfecla fu­ conducerea partidului şi sta­ numai de femei.
timent urmează să crească Stancău, Ion Almăşan. rajeră, 348 kg fin de trifolie- tului cu privire la cointeresa­ Evidenţiind rezultatele bu­
faţă de realizările din anul Iulian Stoica, Miron Mi- ne şi 450 kg fin natural la rea materială (prin aplicarea ne înregistrate nu au rămas
trecut de aproximativ 3 ori. hăilă, Cornel Oancea, hectar — se datoreşte efortu­ acordului global) şi la ridica­ în afara criticii nici aspectele
Ritm viu, execuţie perfectă — sint atribute ce caracterizează form aţia de căluşar! din Dineu Aurel Rotea, Leontin La- rilor depuse pentru aplicarea rea nivelului de viată al ţăra­ negative semnalate în desfă-
A. ZAHARIA Mare. * Foto: I. ŞEU zăr şi alţii. tehnologiilor specifice fiecă­ nilor cooperatori.
rei culturi, organizării judici­ Succesele dobîndfte reflec­ (Continuare în pag. a 3-a)