Page 54 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 54
,.,y'T,,’nT7 mu..u.u < lTgft>W»«r ■n . - l \ v . * w TM f f . U I
‘ - . LV11 "1 I 1/ • — “ *■««
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 300 © DUMINICA 23 IANUARIE 1972
NOI „Este necesar să se înfeleagă că marxism-leninismul este Au cuvîntul
o invajatura vie care se reînnoieşte continuu; caracterul sau propagandiştii
revoluţionar constă tocm ai în faptul că se îm bogăţeşte perm a
nent cu toate concluziile ştiinţifice ale dezvoltării sociale, că Vasile Chişcan, Lucia Col- plu de conştiinciozitate în
hon, propagandişti la cursuri desfăşurarea acestei respon
pe probleme de educaţie mo-
sabile activităţi obşteşti).
Steltan Dragan i „La cursul
I n douS localităţi rn- stil convingător, legat de viaţă nu elaborează teze imuabile, date o dată pentru totdeauna, ral-celătenească de la F.C. O- de studiere a Statutului Par
răştie. „In primul rînd avem
rale — Geoaglu şi Bre şi de
practică, fără note de
tea Română — am in- memorizare şi didacticism, ci ajută la cercetarea şi înţelegerea evenim entelor corespun în vedere nivelul cursanţilor tidului Comunist Român, a
tflnlt lucruri bune Ln legătură chiar şi atunci cînd s-au refe şi problemele care îi frămîn- principiilor şi metodelor mun
cu studiul polltico-ideologic rit la o serie de cifre în do tă. Căutăm să le vorbim liber, cii de partid pe care îl con
al cadrelor didactice — dova meniile industriei şi agricul zător noilor condiţii econom ice, sociale, naţionale şi istorice". cu exemple cît mal multe de duc, peste 60 la sută din par
dă a spiritului de răspundere turii, creşterii nivelului de spre felul cum trebuie să fie ticipanţi sînt membri nou pri
şl seriozităţii cu care profeso iral al oamenilor muncii, pre NICOLAE CEAUŞESCU : Expunere cu privire Io Programul P.C.R. pentru îmbunătă un comunist, un om. Cursan miţi în partid. Insist, deci, a
rii, învăţătorii, educatorii pri văzute a se realiza în planul ţilor le-a plăcut, adică au re supra a ceea ce trebuie să cu
vesc fnvăţămintul de partid — cincinal 1971-1975. ţirea activităţii Ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialista ceptat-o, tema despre etica şi noască un membru de partid
Instrument esenţial In ridica Cu cîteva zţle înainte a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din soci etatea noastră pe baza principiilor eticii şi echitatea socialistă. privind drepturile şi înda
rea nivelului polltico-ideologic ne-ara aflat la învătămintul i Invătămîntul de partid, în toririle sale statutare. Aceas
şl cultural-educativ. deologic al cadrelor didactice echităţii socialiste şl comuniste. general viata de partid au tă formă de învătămînt este
La Liceul agricol din comu din comuna Bretea Română. influente pozitive şi în com foarte necesară întrncît am
na Geoagiu am urmărit In Era o vreme vitregă cum bă- portarea unora. De exemplu, constatat că noii membri de
ziua de 20 ianuarie a.c. dez trînii satului n-au văzut de Iosif Borza, care făcea nemo partid, ba chiar şt unii comu
baterea temei : „Conducerea mulfi ani. Şl totuşi, 20 de ca tivate, s-a îndreptat în ulti nişti cu vechime, cunosc din
politică de către P.C.R. a în dre didactice din satele apar mul timp. De asemenea, şl Statutul P.C.R. doar prevede
tregii activităţi economice şi ţinătoare comunei — de Ia Alexandru Horvath, certăreţ rile referitoare la cine poate
sociale, de făurire a societă distanţe de 2-5 km — au venit Recomandări cu colegii de muncă, a înţeles fi membru dl partidului nos
ţii socialiste multilateral dez la lnvăţămintul Ideologic. Nu e SERIOZITATE cîte ceva din etica socialis tru, la cotizaţia şl la prezen
voltate ; sarcinile şi atribuţiile ceva Ieşit din comun ; este bibliografice tă... ta la adunările generale...
organizaţiilor de partid din doar o probă a înţelegerii im Am vrea să spunem însă că Eu am Încercat, pe ba^a ma
şcoală- — subiect de deose portantei pe care o are cu sînt unele teme pentru care nualului „Statutul P.GR. — V
bită importantă şi complexita noaşterea politicii partidului Q Plenara Comitetului e greu de procurat bibliogra principii de bază", eă întoc V
te. Bine jalonate In lecţia an nostru, a hotăririi unanime de Central al Partidului Comu fie. De exemplu la tema r mesc materiale de punctare a
terioară de către propagandis a şi-o însuşi neabătut şi de a nist Român din 3-5 noiem „Devotamentul fată de socia problemelor principale pentrn
tul Ioan Samoilescu, directo o transpune în viaţă. Şl la brie 1971 — toate luările lism — îndatorire moral-cetă- toate temele din acest an de
La Combinatul slueru gio Hu
rul liceului, problemele puse Bretea Română, tema pusă în nedoara, inv&ţămîntul de partid conomli naţionale, m ăsurile lua cunoaşterii politicii partldnlui, tenească fundamentală. Culti fuzat cursanţilor. In cadrul în- i
învătămînt, pe care le-am di
văd ln lnvăţăm intul de partid
te de partidul nostru ln vede
In dezbatere au generat un dezbatere a fost aceeaşi ca la se desfăşoară în condiţii bune, rea Îm bunătăţirii organizării, mijlocul esenţial de a-şi ridica de cuvînt. varea responsabilităţii şi grijii
climat de analiză atentă şl a Liceul agricol din Geoagiu. Pe în baza instrucţiunilor C.C. al conducerii şl planificării econo nivelul cunoştinţelor politice, © In ajutorul celor care comuniştilor şi a celorlalţi oa vătămîntulul dezbatem, pe
profundată, au oferit cursanţi această temă, profesorii Olga P.C.R., lnarmîndu-1 pe cursanţi miei naţionale. Planificarea — ideologice, de cultură generală. studiază Statutul P.C.R. meni al muncii fată de pro lîngă temele fixate Ia începu
cu cunoaşterea tem einică a po
statului
atribut inalienabil al
Acest lucru se rem arcă ln în
lor posibilitatea evidenţierii Popovici şl Sergiu Graur au liticii şi ideologiei partidului socialist". treaga lor activitate. Principiile şl metodele mun prietatea socialistă, a atitudi tul anului, ce înseamnă a fî
cunoştinţelor temeinice, com prezentat două scurte dar cu nostru. Cu mici excepţii, cursu rare a lnvăţăm lntulul de par şul Gheorghe Moldovan, acti nii combative împotriva celor comunist, în lumina expu
La această problem ă, tovară
Despre sistemul de desfăşu
rile — 130 la num ăr — caro cu
petente, acumulate în cadrul prinzătoare referate care, îm prind toate form ele de în v i- tid, despre im portanta cursu vist cu problemele de propa cii de partid — culegere care aduc daune avutului ob nerii tovarăşului NIcolae
studiului individual pe baza preună cu orientările date de ţăm înt, se ţin cu regularitate, rilor organizate şi modul ln ca gandă în comitetul de partid de lecţii editată de revista ştesc". Ceauşescu la plenara G.<3 al
Ia datele dinainte stabilite, iar
re tem ele predate 11 ajută ln
bibliografiei recomandate. Pre profesorul Simion Ciacu, di prezenţa cursanţilor variază în intreaga lor activitate, s-au po C.S.H., a făcut clteva com „Munca de partid". — Dumneavoastră nu ati (P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971“.
pletări Im portante. La nivelul
zentei de sută Ia sută la lec rectorul şcolii generale din tre 80—95 la sută. In general, purtat discuţii cu clţiva propa comitetului de partid pe combi © Aspecte ale dezvoltării fost consultaţi la alcătuirea Nicolae Pîrva i „(Sondac un
ţie i s-a adăugat un alt fapt comună, propagandistul cercu propagandiştii se prezintă bine gandişti, cursanţi, persoane cu nat se elaborează tem atici şl programului cursului ? curs de studiere a istoriei
demn de consemnat : numă lui, au servit ca bază de dis pregătiţi, documentaţi asupra munci de răspundere In orga bibliografii adecvate pentru economice şi social-cultu- — Nu... Partidului Comunist Român, a V
nizaţiile de partid din
acest
toate lecţiile şl formele dc în-
rul mare (8 din 18) de cursanţi cuţii. au fost valorificate prin problem elor cc se pun ln dez mare combinat. văţăm lnt. La conducerea şi În rale a judeţului Hunedoara. Eugenlu Oliviu Oancea: mişcării muncitoreşti din V
batere, iar cursanţii, prin dis
care au purtat discuţii, remar- răspunsuri bine documentate, cuţiile purtate, îşi îmbogăţesc GHEORGHE IACOB, propa drum area cursurilor am repar © Localităţile judeţului „Conduc un curs de studiere România. La începutul fiecă
ctndu-se promptitudinea, clari clare şi complete, convingă cunoştinţele, pătrund mal adine gandist: La cursul de studiere tizat atlt membrii comitetului, Hunedoara. a politicii economice a Parti rei dezbateri faa o acurtă ew- )
cît şl membrii comisiei de pro
tatea şi cursivitatea răspunsu toare. Au purtat discuţii, în ln politica partidului, ln pro a politicii economice a Partidu pagandă, precum şl o parte dului Comunist Român. Oa punere de principii. (Prezenta
lui Comunist Român, pe care-!
m ajoră po care o
blem atica
rilor, buna pregătire politică care au revenit adesea aspec pune făurirea societăţii socia conduc la secţia term otehnlcâ, dintre lectorii comitetului nos In mod deosebit ultimele menii dezbat temele viol, le Ia curs este bună. Apreciez
şl de cultură generală a ca te din viata socială şl din liste m ultilateral dezvoltate. In prezenţa cursanţilor este, In ge tru de partid. La analizele e două lucrări anunţate slnt jer, pentru că slnt teme lega foarte mult modul cum sîntem
fectuate, s-a apreciat că, prin
neral, bună (90—95 Ia
sută).
drelor didactice care au vor munca Ia catedră, cadrele di această lună, la cursul de stu M ajoritatea cursanţilor vin bi problem atica sa complexă, m a absolut necesare pentru ca- te de producţia noastră mate ajuta ti noi, propagandiştii, de
diere a politicii economice a
bit pe marginea temei puse dactice Gheorghe Drăgănescu, Partidului Comunist Român, de ne pregătiţi, cu temele conspec joră, lnvăţăm intul de partid ! blnetele de ştiinţe sociale şi rială, pentru că le prezint către secţia de propagandă a
răspunde sarcinilor ce stau ln
în dezbatere. Şi nu ne în secretarul organizaţiei de par la secţia lerm otehnlcă, condus tate. discută cu competenţă, fao faţa organizaţiilor de partid, grafice cu conţinut intuitiv la Comitetului judeţean de par
referiri concrete la problemele
doim că Ia fel ar fi răspuns tid din şcoală, Elena Cerbl- de tovarăşul Gheorghe Iacob, de la locurile lor de muncă. cerinţelor oamenilor muncii. j pentru propagandiştii care fiecare lecţie" (propagandistul tid în cadrul şedinţelor de
şi la grupa de studiu indivi
şi ceilalţi cursanţi prezenţi Ia ceanu, Doina Drîmbăreanu, dual de la sectorul oţelâric, Eficienţa lnvăţăm lntulul de p ar Nivelul politic al cursanţilor : conduc cursuri referitoare la Eugeniu Olivia Oancea de la pregătire, prin expunerile ca
este In creştere, Ia fol şl con
lecţie. Sergiu Graur. Din cuvîntnl lor condusă de tovarăşul Mircca tid este evidentă In activitatea ştiinţa lor, precum şl interesul ; politica economică a P.C.R. F.G.O. poate servi ca exem re nl se prezintă*.
profesională, ln viaţa socială a
Pencscu, s-au dezbătut tem ele:
Despre drumul glorios par am desprins nu doar buna „Ridicarea calităţii produselor oamenilor. Aş putea evidenţia faţă de obligaţiile profesionale,
in cel mal scurt timp vom În
curs de partidul nostru din pregătire politică şi de cultu — preocupare centrală a parti cursanţi ea ioslf Clortea, Da fiinţa uxl centru de docum enta :
nielă Pătrunjan, Grlgore Oda-
organizaţiilor
sarcinile
dului ;
anii ilegalităţii şi pînă la cu ră generală, dar şi înţelegerea de partid, ale conducerilor u ni giu. re pentru Activitatea poiltlco- v/
educatlvă, bine pus la punct,
VICTOR PETROESCU, secre
cerirea deplină a puterii po aprofundată a politicii parti tăţilor economice şi tuturor oa tarul comitetului de partid de Ia care ne va fl preţios ajutor In
litice a vorbit cu simplitate şi dului nostru, hotărîrea lor de m enilor muncii pentru ridica secţia O. S. M. 2: Şl noi a pregătirea propagandiştilor, a NE OCUPAM, DAR
calităţii
rea
produselor", res
convingere tovarăşul Bucur a o aplica creator la condiţiile pectiv „Dezvoltarea proporţio cordăm o deosebită im portanţă lectorilor şl cursanţilor.
Nica, directorul adjunct al li concrete ale satelor comunei. nală şl echilibrată a întregii e- lnvăţăm lntulul de partid. Oame ILIE CUIBAC Si
nii Înţeleg mal bine necesitatea
ceului. Etapele următoare de — Să şti ti că noi ţinem lec
muncă şi luptă ale partidului ţiile cu regularitate, la datele NE MAI SCAPĂ DIN VEDERE... V
nostru, ale conducătorilor săi, stabilite, după teraaticlle re
căile de cunoaştere a rolului comandate — ne spunea tova
partidului ca forţă conducă răşul Simion Ciacu. Aş vrea — Cum se ocupă organiza ziua stabilită prin grafic nici
toare în întreaga activitate e să remarc conştiinciozitatea ţia de partid orăşenească de Convorbire cu tovarăşul nu se ştia că trebuia aă albă
conomică, socială, culturală şi deosebită privind prezenţa şi conducerea învătămîntuluî de loc învătămintul de partid —
ştiinţifică au fost purtate pe participarea la dezbateri a u partid ? PAVEL PETRU, n.n.),
rînd, cu exemplificări con nor cadre didactice ca Doina — Eu aş vrea să spun mal locţiitorul secretarului — Ce e-a făcut pentru pre
crete din viaţa şcolii în ca Drîmbăreanu, Gheorghe Duml- întîl că în acest an, spre deo Comitetului orăşenesc gătirea propagandiştilor?
re lucrează, de către profeso trache, Olga Popovici, Miner- sebire de anii trecuţi, Instruc de partid — Au fost instruiţi la Înce
rii Aneta 1 efter, Casian Jidav, va 1 ăscoi, Elena Cerbireanu, ţiunile cu privire la învătă- putul anului de învăţămînt,
Elena Pasc, Eugen Drogeanu, Aurei Umpireami, Sergiu mîntul de partid şi propagan Orăştie timp de 8 zile, fără scoaterea
Ioana Grancea, medicul vete Graur, Vladimlr Constantines- da prin conferinţe au creat din producţie. Sînt, de ase
rinar Ariana Capotă. O aten cu. un cadru mai organizat, mai fost depăşite, a scăzut numă menea, pregătiţi în fiecare lu
ţie deosebită a acordat profe Studiul ideologic al cadrelor propice pentru activitatea I rul de abateri din partea nă. Se fac şi dezbateri meto
sorul Victor Giava, secretarul didactice din comuna Bretea deologică. Adică, avem un nu membrilor de partid — a- dice pe forme de Învătămînt,
organizaţiei de partid pe liceu, Română şl de la Liceul agri măr mai restrîns de forme preclere consemnată şi în da propagandiştii sînt invitaţi să
rolului de conducător al or col Geoagin se desfăşoară în ceea ce ne permite o planifi rea de seamă a comitetului participe Ia instruirile secre
ganizaţiilor de partid, referin- condiţiuni bune şi notele care amănunţită a Jnvăţămîn- orăşenesc. Se desfăşoară în tarilor organizaţiilor de bază.
du-se succint asupra modului cursanţilor, ca şl ale propa tului. Astfel, s-au stabilit gra condiţii bune, după părerea LI s-a recomandat, în funcţie
în care acţionează organizaţia gandiştilor, nu pot fl decît Ia fice, cu toate elementele şi mea, Invătămîntul de partid de cursurile pe care le con
de partid din şcoală în direc fel. Acesla este meritul co responsabilităţile. la secţia mănuşi a fabricii duc, să studieze şi să difuzeze
ţiile stabilite de conducerea muniştilor si ai organizaţiilor In general, Invătămîntul de „Vidra", Ia cooperaţia de con şi cursanţilor „Statutul P.C.R.
partidului nostru în lunile iu de partid din care fac parte, partid se desfăşoară mai bine sum, filiala Băncii agricole, la — principii de bază". „Cetă
lie şi noiemhrie 1971. rare îndrumă cu competentă decît în anii trecutl. Am con secţiile grupuri şi sculărie de ţean, familie, societate", „Şti
Am apreciat uşurinţa în ex şi responsabilitate învăţămîn- vingerea că are şi eficienţă. la F.G.O., turnătorie I.I.L. şi inţă, religie, societate" şi alte
primare a cursanţilor, înlr-un tul de partid. Sarcinile de plan pe oraş au lucrări.
în mod deosebit la secţia de
etică a Universităţii serale de In această lună se va orga
marxism-leninism. Consider niza un schimb de experien
că nu se ocupă suficient de ţă între propagandişti.
Nota redacţiei : Toate
sînt
(Urmare din pag. 1) şi numai în cazurile de ma învăţămînt organizaţiile de bune, dar de ce nu se respec
joră necesitate.
partid de la secţia mase plas
lui, în multe instituţii, învă- Prezenţă eficienta în procesul Organizaţia de partid con tice a F.G.O., fabrica de cără tă graficele privitoare Ia des
ţămîntul de partid este con duce lnvăţămintul de partid midă Prlcaz a I.I.L., de la făşurarea învăţămintului şi de
clus cu răspundere, orientat pe linia creşterii nivelului C.L.F., electricitate, Agrosem ce unele cabinete pentru ştiin
şi îndrumat din punct de ve ideologic al cursanţilor şi nu (ultimele două pentru că ln ţele sociale (F.C.O.) sînt nu
dere al conţinutului de idei de educare a maselor admite nici un fel de slăbire mai ln intenţie ?..,
şi al purităţii ideologice de sau abatere de la scopul pe
către comitetele de partid sau care şi ]-a propus. In acest
birourile organizaţiilor de ba sens, ea poartă întreaga răs Cînd n-am făcut nimic
ză. Se desfăşoară la un nivel sebi pe linia creşterii aportu puternic Impuls. Prin înfiinţa LupenI, liceele din Orăştie şi ducere s-ar înrola plenar în pundere fată de felul în care
mulţumitor (bineînţeles, este lui lor la informarea politico- rea cabinetelor pentru ştiinţe Petroşani, şcolile de 10 ani din această activitate. este organizat şi se desfăşoa Invfiţfimînt de partid !... a plecat la Bretea...
Tovarăşi, trebuie să ne
...Că nu ştiam unde ne
loc şi pentru mai bine) învă- ideologică a maselor. le sociale şl răspîndirea cu Hunedoara, Deva, Vata, Brad S-au făcut ln acest an şi se ră învăţămîntul de partid, în înţelegeţi că am avut ex stă... postul...
ţămlntol ideologic al cadrelor Gama metodelor de ajuto noştinţelor ştiinţifice şi a cen şl Haţeg. vor face în continuare efor treaga activitate ideologică. traordinar de m ult de lu ...ca...
didactice. Problematica Invă- rare şi îndrumare a învăţă- trelor şi punctelor de infor Vorbind de creşterile cali turi pentru pregătirea propa Este necesar, In concluzie, cru... Cu Încheierea anu Existau anumite ferme,
tămîntului politic al U.T.G. mîntului de partid este, fireş mare şi documentare pentru tative pe care le-am obţinut gandiştilor Ia un nivel cores ca studiul nostru politico- lui, cu Inventarul... cu or ca de exemplu, la Sîntfi-
ganizarea... Omul n-a ştiut
mărla-Orlea, unde nu se
suscită mai mult interes din te, deosebit de complexă. De activitatea politico-educativă în învătămintul ideologic, punzător, pentru înarmarea ideologic, toate activităţile de care 11 va fl „pita" lui... punea problema „postului",
partea tinerilor, iar In unele pildă, la Combinatul siderur s-a creat, de fapt, cadrul or- prin eforturile de dăruire a lor cu cunoştinţe ideologice propagandă să fie pătrunse de Că de Ia Chitid s-au m u dar învătămintul de par
unităţi s-au organizat forme gic Hunedoara, membrii comi ganizatorico-material al mo lectorilor şi propagandiştilor, şi metodice, în aşa măsură spirit combativ fată de ne tat la Călan, că de Ia Bre tid nu s-a deschis nici
tea
mutat...
E xtra
jt adecvate de ridicare a nive tetului de partid, cadre cu dernizării întregii noastre avem obligaţia morală să îneît să fie temeinic docu ajunsurile din diferite dome ordinar de mult lucru cu m ăcar de formă...
s-au
ic
IV lului polltico-ideologic al munci de răspundere, o parte munci de propagandă. Ceea comparăm ceea ce am făcut mentaţi pentru activitatea din nii şi din activitatea comuniş încheierea anului... Şi La U.E.L. Haţeg; un to
dum neavoastră să fl fost
membrilor de sindicat. din lectori participă concret ce s-a făcut pînă în prezent cu ceea ce era necesar. Şi, cursuri. Pregătirea lunară con tilor, să cultive exigenta par In locul nostru... varăş l-a întrebat pe to
Desfăşurarea de pînă acum îa lnvăţămintul de partid, fac constituie doar un început. La trebuie să recunoaştem, că a stituie numai o latură — par tinică, spiritul critic şi auto Discuţia, sau dialogul, a varăşul Stellan Volcu, se
cretarul
comitetului
de
a învătămîntuluî de partid ne expuneri, conduc seminarii, I.C.S.H., liceele din lila, Deva, cest proces de creştere cali tea de orientare a propagan critic, atitudinea militantă îm fost purtat cu tovarăşii partid al unităţii •:
Ilarle Mărcuţiu, secretarul
dă posibilitatea să desprin organizează consultaţii, dau Brad şi Vulcan s-au consti tativă nu se desfăşoară peste diştilor In studiul lor — la- potriva fenomenelor negative, comitetului de partid de — Ce subiect a avut pri
dem unele metode şi preocu răspunsuri la întrebările puse tuit cabinete de ştiinţe socia tot în ritmul şi ia proporţiile lura cea mai importantă, atît a atitudinilor înapoiate fată la I.A.S. Haţeg şi Trainn ma lecţie din cele două
pări care merită a fi subli- de cursanţi. Este firesc ca a le, ceea ce reflectă faptul că cerute de necesităţile formă în munca propagandiştilor, cît de muncă şi faţă de avutul Mlhăllâ, Inginer şef şi care spuneţi că le-aţl ţi
nut ?
niale. In spiritul măsurilor ceştia să se bucure de auto organizaţiile de partid, con rii conştiinţei socialiste şi co şi a cursanţilor, fiind studiul obştesc, împotriva manifestă membru al comitetului de — ...f ?
partid.
stabilite de plenara Comite ritate din partea cursanţilor, ducerile respective dovedesc muniste a oamenilor. individual. De aceea, este rilor de indolentă şl superfi ...Că tovarăşul Iile Stan Tăcerea n-a putut aco
tului judeţean de partid din să fie consideraţi pe drept cu- receptivitate Ia pătrunderea Bunăoară, unii lectori şi propa. de-a dreptul anacronic ca or cialitate, a abuzurilor, necin ca (propagandist — n.n.) peri ceea ce nu s-a făcut.
1971, membrii comisiei de vint mentori ai promovării noului în organizarea ş! des gandiştl de la Simeria, Orăştie, ganele şi organizaţiile de par stei şi actelor antisociale, îm
propagandă au fost reparti noului, să fie înconjuraţi de făşurarea învătămîntuluî de Vulcan, Lonea, Urlcani nu se tid să neglijeze asigurarea potriva oricăror influenţe şi
zaţi să răspundă concret de respectul ce li se cuvine 3a partid şi însuşirea ştiinţelor so- informează suficient, mai cu unul minim de material bi mentalităţi retrograde, străine Slnt sute şi sute de penlru modernizarea învă-
activitatea unor cursuri, să fie activităţile la care participă. clal-politice. Există însă şi un seamă în domeniul probleme bliografic cerut de profilul ideologiei noastre socialiste. propagandişti şi lectori ca ţăminlulul.
propagandişti, să facă expu La fel se procedează şi Ia număr destul de însemnat lor noi pe care le ridică poli cursurilor învăţămîntnlui de Se impune ca în toate cursu re desfăşoară o activitate © Una din cerinţele ac
neri şi să contribuie la orga nivelul Comitetului municipal de organizaţii de partid, con tica economică a partidului. partid. Şi totuşi, la Brănişca, rile de partid şi în propagan plină de interes pentru pro tuale de primă necesitate
nizarea activităţilor ce se des de partîd Hunedoara şl, într-o duceri de întreprinderi şî in Sînt, apoi, cazuri de profe Turdaş, Lăpugiu, Băcia, Ro- da prin conferinţe să se in pagarea In mase a politicii pentru ridicarea calitativă
făşoară pe linia muncii de oarecare măsură, şl la nivelul stituţii care n-au înţeles cît sionalizare a lnvăţămlntulul, mos, Baia de Criş, Vaţa «- atitudine hotărîlă împotriva partidului. Dintre aceştia a activităţii ideologice este
propagandă în organizaţiile de Comitetului municipal de par de Imperios necesară este a- nu este scoasă în evidenţă, ceaslă cerinţă nu este luată influentelor ideologiei şi mo consemnăm, astăzi, pe to organizarea cabinetelor pen
partid. Lectorii comitetului ju tid Petroşani. De asemenea, sîgurarea unul asemenea ca valorificată, substanţa teoreti în considerare. ralei burgheze, să se manifes varăşi) Anton Sldorac, mun lru ştiinţele sociale şi răs-
deţean au fost folosiţi mai in la Brad, membrii biroului co dru, care să faciliteze pătrun că a documentelor partidului Aşa după cum membrii *de te intransigenţă faţă de con citor la „Vidra" Orăşlic, pindirea cunoştinţelor ştiin
tens pentru a sprijini învăţă- mitetului orăşenesc de partid, derea cunoştinţelor polîtîco- nostru şi aplicabilitatea aces partid cunosc că, la o anumi cepţiile burgheze şi rînduieli- Remus Păţan, director fi ţifice şi a centrelor şi punc-
mîntul de partid; ei au făcut unele cadre cu munci de răs îdeologice şl ştiinţifice în teia în activitatea practică. tă dală, are loc adunarea ge !e Înmii capitaliste, fată do nanciar la Centrala indus lelor de documentare. In a
expuneri, au dat consultaţii, pundere, participă activ la mase, cu ajutorul celor mai Sînt, de asemenea, unele ca nerală, la care au obligaţia curentele de Idei reacţionare, trială Hunedoara, Zcvedei
au clarificat unele probleme Invătămîntul de partid, desfă moderne şi eficiente mijloa dre cu munci de răspundere să parlicipe, tot aşa trebuie apologetice, anticomuniste, ox- Ştef. directorul Direcţiei ju ceastă direcţie s-a făcut
atît în cursuri cît şl în orga şoară o activitate similară în ce de difuzare. Ne rezumăm care n-au înţeles de ce este să ştie şi ziua precisă In ca plicîndu-se poziţia principială, încă puţin şl se cere o
nizaţiile de partid, în fata oa întreaga propagandă de par doar îa cîteva, care conside necesar ca să fie In fruntea re se tine lnvăţămintul ideo de clasă, a partidului nostru deţene de statistică, Virgil preocupare mai intensă din
menilor muncii din întreprin tid. răm că au toate posibilităţile acestei activităţi de propaga logic $i ce se dezbate în ca în confruntarea ideologică Vug, Silviu Cercea, Dorin partea organelor şi organi
deri, instituţii şi de la sate. Creşterile calitative Înregis şi numai b stare de inerţie, re a politicii partidului. Nu drul lui. Or, mai avem cazuri contemporană. Crlşan profesori. zaţiilor de partid.
Există, desigur, posibilităţi trate în domeniul activităţii pe drumul unor vechi deprin este greu de înţeles că mun cînd învălămînlul de partid Avem datoria ca tot ceea O Deşi 1n cadrul instrui © -Şi un ultim deziderat:
largi de valorificare mai or ideologice sînt strîns legate deri, le estompează ascensiu ca de propagandă desfăşurată se amină prin holărîrea unor ce întreprindem în domeniul rilor propagandiştilor se să se respecte programul de
ganizată a potenţialului pe de programul de educaţie so nea pe coordonatele noilor ce in unităţile Centralei mine persoane. Programul de învă- ideologic să aibă finalitate, să insistă asupra metodicii a desfăşurare a învăţămînlu-
care îl oferă grupul de lec cialistă cu care ne-a înarmat rinţe ce se impun, cum ar fi: reurilor neferoase Deva şi ţămînt de partid este aprobat se concretizeze în rezultate — cestei munci, în cadrul u tui de partid, program sta
tori ai Comitetului judeţean partidul nostru, program care C.M.N. Deva, Uzina ..Victoria" C.E.I.L., îa U.M.M.R. Simeria, de organi/ ^îa de partid şi el şi pe planul formării con nor cursuri se fac încă in bilii prin liotărîri ale orga
de partid, ai comitetelor mu a dat acestei activităţi adre Călan, Fabrica chimică şi I.T.A. ar avea mult de cîşti- nu poale fi modificat decît de ştiinţei şi pe cel al producţiei suficient simţite căutările nizaţiilor de partid.
nicipale şi orăşeneşti, îndeo- sate conştiinţei oamenilor un „Vidra"' Orăştie, »,Viscoza" gat dacă toate cadrele de con către forul care l-a aprobat materiale şi spirituale.