Page 55 - Drumul_socialismului_1972_01

DRUMUL SOCIALISMULUI 0 Nr. 5 300 0 DUMINICA 23 IANUARIE 1972 3

i IANUARIE« , ZI I întreprin­

* derea de
II ISTORIA PATRIEI NOASTRE Deva, str. Caragiale, 12. prefabri­
Ofer garaj pentru închiriat,
*
Vlnd Dacia 1 100, 35 000 km cate din
la bord, stare bună. Hune­
(Urmare din pag. 1) nătatea deosebită a istoricu­ pulsionat dezvoltarea Româ­ doara, telefon 1601. după ore­
lui act din 24 Ianuarie 1859 niei moderne, au determinat le 16.00. beton D eva
terile Adunării Elective, cînd rezidă în primul rînd în fap­ un important avînt în viata *
boierii ce reprezentau reac- tul că a pus bazele statului cultural-artistică a tării.
tiunea conservatoare au în­ naţional român modern, cen­ Rezultatul prefacerilor din Pierdut autorizaţie de m aca­ ANGAJEAZĂ URGENT
cercat să zădărnicească înfăp­ tralizat, cu un guvern unic şi această perioadă a constituit ragiu pod rulant, nr. 15972/
tuirea unirii, zeci de mii de o adunare legislativă unică, 7.X.1963, eliberată de I.S.C.I.R. 1 şef laborator C.T.C. - inginer, 1 şef servi­
Sibiu, pe numele Dava Ioan.
cetăţeni au tinut împresurată cu o singură administraţie şi o premisă certă în lupta po­ O declar nulă. ciu contabilitate, 2 maiştri constructori, 1 conta­
porului pentru cîştigarea in­
zile şl nopţi Adunarea Depu­ o singură armată. dependenţei în 1877 şi a ne­
taţilor de pe Dealul Mitropo­ Pe tărîm economic a avut tezit drumul făuririi statului ★ bil principal, 15 lăcătuşi, 30 muncitori betonişti.
liei, avlnd, prin combativita­ loc o creştere a forţelor şi naţional român, obiectiv ma­ Vînd apartam ent liber, 2 ca­ Salarizarea şi incadrarea se asigură conform
tea lor, un rol hotărîtor în ob­ relaţiilor de producţie, o lăr­ mere, dependinţe. contract.
ţinerea victoriei. jor al întregului popor, care Deva. telefon 11871. H.C.M. 914/1968 şi Legii 12/1971.
gire simţitoare a pieţei in­ s-a înfăptuit la 1 Decembrie
Unirea Principatelor a pro­ terne şi o deosebită creştere 1918, prin unirea Transilvaniei
dus o vie impresie în rîndul a schimburilor economice. O cu România. După proclama­ • (15)
românilor din Transilvania, stavilă serioasă în calea, pro­ rea solemnă şi unanimă a
care se aflau încă sub domi­ gresului economic al ţării e­ a acestui act de către cei pe­ j Vînd casă ocupabilă ;
naţie străină. Nenumărate au rau, după unire, relaţiile de ste 100 000 de oameni de pe | imediat, strada Aron j
fost localităţile de dincolo de producţie feudale din agricul­ Cim.pul lui Horia, publicaţiile | Densuşeanu, 7, Deva. j
Carpati în care entuziasmul tură. In soluţionarea acestei vremii arătau : „Unirea mult Acordul global - resort esenţial j Intrarea prin str. Călu- j In atentia
fată de unirea Moldovei şi a probleme o contribuţie de dorită, unirea în cuget şi sim­ #
Ţării Româneşti, aşa după cum seamă au avut-o personalită­ ţiri, ne-a fost răsplata sufe­ j găreni şi prin Simion j
aprecia Al. Papiu Ilarlon, „era ţile înaintate ale timpului, în rinţelor noastre. Ea va fi e­ j Bărnuţiu. Informaţii Ia
poate mal mare decît în Prin­ frunte cu domnitorul Alexan­ ternă ca şi neamul românesc". pentru ridicarea eficienţei j telefon 12574. tuturor cetăţenilor!
cipate-'. dru Ioan Cuza. Astfel, prin Dar, prin Interesele lor în­ t
înfăptuirea statului naţional aplicarea reformei agrare din guste, burghezia şi moşieri-
român a cunoscut un puter­ 1864, cei aproape o jumătate mea an folosit unirea în sco­ intregii activităţi economice In cadrul judeţului nostru, ca urmare a nerespcctării
nic ecou pe plan internaţio­ de milion de ţărani au primit pul consolidării dominaţiei lor regulilor de prevenire a incendiilor, în cursul lunii Ia­
nal, stîrnind simpatia şl apro­ peste 1 766 000 ha de pămînt pe plan economic şi politic, (Urmare din pag. 1) Duşan, Viorica Iezan şi Vic­ nuarie, au izbucnit mai multe incendii care s-au soldat
barea opiniei publice progre­ şi se poate aprecia că, deşi intensificînd exploatarea ce­ toria Niţă nu au mai putut cu pierderi materiale şi victime omeneşti, îndeosebi
siste de pretutindeni. In 1860 nu a dus Ia desfiinţarea ma­ lor ce muncesc, iar prin în- şurarea procesului de produc­ recupera restantele acumulate din rîndul copiilor.
Mau» arăta că alegerea lui rilor latifundii, această refor­ feudarea unej părţi a bogăţii­ ţie. Bunăoară, s-a arătat că la producţia marfa In prime­ Defectoscop In scopul înlăturării cauzelor izbucnirii incendiilor
€uza în Moldova şi în Ţara mă a dat o puternică lovitură lor ţării străinătăţii au dus nu toti cooperatorii au pus le luni ale anului. Desprinzind ce se produc cu mai mare intensitate în această pe­
Românească a pecetluit uni­ modului de producţie feudal, România într-o stare de de­ umărul la materializarea sar­ învăţămintele cuvenite din ne­ rioadă respectaţi următoarele reguli :
0 Nu faceţi foc deschis în curţi, păduri, în apro­
rea naţiunii române-. creînd condiţii tot mai favo­ pendentă fată de marile pu­ cinilor economice care au ajunsurile semnalate, coope­ pierea construcţiilor sau în alte locuri cu pericol de
rabile dezvoltării economiei teri imperialiste. stat în fata unităţii. Aşa au ratorii au acţionat energic
Unirea Principatelor româ­ Adevăratul stegar al intere­ procedat Ioachim Matei şi pentru sporirea producţiei de incendiu ;
ne a avut ample şi profunde româneşti. selor poporului, mobilizatorul Petru Dan, ale căror abateri furaje, la majoritatea sorti­ 0 Nu folosiţi sisteme de încălzire improvizate ;
Celelalte reforme — referi­
consecinţe de ordin politic, e- toare la organizarea justiţiei, şi organizatorul clasei munci­ de la disciplină nu au fost mentelor asigurîndu-se canti­ O Nu supraîncălziţi sobele şl nu le lăsaţi nesupra­
eonomiG şi social, dar însem­ armatei, fiscale etc. — au im- toare, al ţărănimii, al mase­ trecute cu vederea de consi­ tăţi suficiente de nutreţuri. vegheate pentru că prezintă un mare pericol de in­
lor largi ale celor ce muncesc, liul de conducere. Ţinind seama de rolul mobili­ cendiu ;
fără deosebire de naţionalita­ Un accent aparte a fost pus zator şi stimulativ al aplică­ 0 Verificaţi starea coşurilor de evacuarea fumului,
te, în lupta împotriva exploa­ în discuţii pe analiza activi­ rii acordului global, adunarea luînd măsuri imediate de remedierea defecţiunilor ;
generală a
cooperatorilor a
M umil condiţiilor de viată, pentru a­ desprins ca o notă pozitivă hotărît să folosească acest te sau cu siguranţe supradimensionate ;
pentru
îmbunătăţirea
tării,
tăţii sectorului zootehnic. S-a
0 Nu folosiţi instalaţii electrice improvizate, defec­
sistem de retribuire şi în sec­
părarea independentei şl su­
faptul că efectivele de bovine
O H Itl veranităţii naţionale a fost şi ovine planificate au fost torul zootehnic. Astfel, îngri­ PĂRINŢI ! — supravegheaţi ai atenţie copiii. Nu-I
jitorii de animale, ştiind că
Partidul Comunist Român. Sub depăşite, luîndu-se o serie de sînt plătiţi în funcţie de re­ lăsaţi singuri fn încăperi, nu le lăsaţi la tndemtnă
Niciodată mal mult ca In ziua de 24 Ianuarie nu ne conducerea partidului s-a asi­ măsuri şl în vederea îmbună­ zultatele obţinute în produc­ mijloace de aprindere a focului ;
ţp&r mal aproape şl mal pline de semnificaţie chipurile tăţirii calitative a şeptelului. 0 Nu fumaţi în locuri nepermlse şi nu aruncaţi la
m arilor cărturari şl revoluţionari al neam ului nostru, de gurat eliberarea patriei de sub Nu acelaşi lucru se poate ţie, vor fi interesaţi să-şi rea­ tntimplare resturi de ţigări sau chibrituri aprinse.
care se leagă pentru totdeauna actul Istoric al Unirii P rin­ jugul fascist, răsturnarea cla­ spune însă despre producţia lizeze în cele mai bune con­
cipatelor Române. Desprindem şi cităm numele cîtorva : diţii sarcinile de plan.
Mlhall Kogălnlceanu, Vaslle Alccsandri, Cost arhe Negri, selor exploatatoare şi s-a tre­ de lapte realizată, restanta la
Al. I. Cuza, C. A. Rosettl, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bol- cut la înfăptuirea unor trans­ fondul de stat determinînd di­ Măsurile adoptate de adu­
llac şl am mai putea enum era. minuarea veniturilor planifi­ narea generală pentru a asi­
Slnt num e cunoscute şl rostite cu veneraţie şi emoţie, formări revoluţionare, încunu­ gura îndeplinirea indicatorilor
ou respect şi deplină consideraţie, deopotrivă de m uncitor, cate cu peste 10 000 lei. Ră-
ţăran şl Intelectual, de elev şi student, de tineri şi virst- nate de victoria construirii o- mînerea sub prevederile de planului de producţie şi finan­ Unitatea de mecanizare
nicl, bărbaţi şl femei, de toţi cei care trăiesc şi muncesc rînduirii socialiste din patria plan s-a datorat slabei fura­ ciar pe anul 1972 au fost te­
pe frum oasele noastre m eleaguri strămoşeşti. Sint nume jări a animalelor pînă la noua meinic dezbătute şi bine gîn-
Ilustre, de personalităţi m arcante, care şi-au integrat voin­ noastră, singura cale ce duce ciite. Transpunerea lor în via­ - Nu mai am nici un om
ţa şl lupta, Întreaga lor fiinţă In m area cauză a maselor la realizarea adevăratelor producţie de nutreţuri. Deşi disponibil. Toţi sint plecaţi şi transporturi
populare, a-au făcut mesageri, exponenţi curajoşi ai inte­ tă va permite ca potenţialul ia punctele de lucru I
reselor poporului nostru, oropsit şl chinuit, dar dornic să idealuri de libertate socială şi au lucrat cu multă conştiin­ de producţie al cooperativei
se vadă liber şl stăpln pe ţara sa, cu Idealuri şi glnduri naţională, pentru care au ciozitate, Îngrijitoarele Ana agricole să fie fructificat cu Desen de V. MIHAILESCU
Împlinite. forestiere Deva
Slnt numele bărbaţilor de seamă, vrednici de toată sti­ luptat înaintaşii noştri. Pavel, Florica Comşa, Maria eficacitate tot mai ridicată.
ma, în faţa cărora ne plecăm pentru că ne-au lăsat drept
m oştenire modelul lor de spirit patriotic, de devotam ent şi
dfrzenle, de slujire — pînă la îm plinire — a unei cauze ANGAJEAZĂ URGENTs
scum pe nouă tuturor — Unirea, aspiraţia m ultiseculară a
rom ânilor. El ne-au lăsat un strălucit exemplu de com por­ Pentru coloana U.M.T.F. Teliuo
tam ent revoluţionar, de oameni care s-au afirm at prin po­ 0 mecanici auto
ziţie socială. Şi această poziţie s-a contopit cu aceea a m a­ CINEMA* RADIO • T E L E V IZ IU N E • cultural din comuna Gura 0 şoferi remorchiştî pe maşini noi.
selor populare, care au constituit forţa motrice a Unirii. Rlului, corul căminului
cultural din comuna Dl- Pentru sectorul Iscroni, staţie auto de curînd dată
In acea zl de ianuarie 1859 s-a cîntat şl Jucat, de la trâu, corul sindicatului
un capăt la altul ăl celor două ţinuturi rom âneşti, de-a DEVA: Marele premiu — se- tin de ştiri; 11,05 Intllnire cu perâ; 19,00 Album de rom anţe; întreprinderii miniere Clm- în exploatare j
lungul şl de-a latul lor, „Hora Unirii'*, somn al biruinţei rlUe I-II („Patria"); Şase Iulie melodia populară şl Interpretul 19,15 Teatru scurt; 20,00 Buletin penl; 0 mecanici auto
unei lupte pe cit de anevoioasă, pe atît de dreaptă şl de („Arta"); SIMERIA: Dupâ vul­ preferat; 12,00 De toate pentru de ştiri; 20,05 Revista literară 19,15 Publicitate; 0 conducători auto
nobilă. Do atunci, „Hal să dăm mină cu m ină,/ Cei cu Ini­ pe („M ureşul"); HUNEDOARA : toţi; 13,00 R adiojurnal; 13,15 Mi­ radio; 20,35 Discuri realizate in 19.20 1001 de seri. „Băieţelul de
ma rom ână,/ Să-nvîrtlm hora frăţiei/, I'e pâmîntul Româ­ Genoveva de Brabant („Con­ niaturi pentru plan; 13,30 M u­ colaborare cu casele „Elcctrc- pe afiş": Cum s-a dus la Se asigură pentru nefamiliştl cazare In dormitoare
niei. ..** Înaripează gîndurilc, răscolesc inimile, adincesc structorul") ; Omul orchestră zică populară; 14,00 Unda ve­ cord" şl „Selcct"-Canada; 21,30 şcoală Luk&s in locul Iul... comune, Iar pentru familişti, fn limita posibilităţilor»
sentim entele patriotice, fac ca tot ceea ce azi pulsează In („A rta"); Vinovatul este In selă; 14,30 Voci, orchestre, m e­ Muzică uşoară; 21,40 Studioul L ukas; apartamente Ia bloc.
România socialistă, toate forţele angajate in realizarea m ă­ casă („Slderurglstul"); CAL \N lodii; 15,00 Buletin de ştiri ; de poezie; 22,00 Caleidoscop rit­ 19,30 Telejurnalul de seară;
reţei opere de construcţie socialistă m ultilaterală, să ca­ Ursul şi păpuşa („11 Iunie"); 15,05 Doi valoroşi Interpreţi ai mic; 22,30 înregistrări Istorice: 20,00 „Acel oameni m inunaţi şl De asemenea, recrutează candidaţi pentru şcoala dc
pote un plus de dinamism, de vigoare şl do valoare um ană. TELIUC: Fraţii Karamazov — muzicii populare: Gheorglie George Enescu — violonist ; maşinile lor". Docum entar şoferi cu durata de 6 luni, cursurile fncepind la 15
Şl nimic nu poate fi mai frum os. Nimic nu poate crea seriile I-H („M inerul"); GHE- Zam fir şi Dum itru Fârcaş ; 23,00 Buletin de ştiri; 23,05 Poe­ Tv.; martie în localitatea lila.
o bucurie mal m are şl o satisfacţie mai deplină decît ac­ LAR: Cum am declanşat al 15.30 Recitalul soliştilor Marina mele simfonice „Idealuri" dc 20.20 Film artistic: „Cit timp Condiţii de salarizare conform H.C.M. 914/1968.
tuala noastră situaţie, de popor liber, într-o ţară liberă şi II-lea război mondial — seriile Volca, Vlky şi Dlck Rlvers ; Franz Liszt şi „Marea Neagră" eşti sănătos";
Independentă, cu posibilităţi nelim itate de a ne m anifesta I-II („M inerul"); PETROŞANI : 16.00 Estrada dum inicală; 17,00 de A lexandru Paşcanu; 23,57 21,10 Melodii... melodii; Informaţii suplimentare la biroul personal al unită­
plenar pe pâmîntul rom ânesc, unit pe temelia de granit, Mihail Strogoff („7 N oiem brie"); Serial radiofonic pentru tinerii O rchestra Marlo Capuano; 0.08 22,45 Telejurnalul de noapte. ţii U.M.T.F. Deva, telefon 1 39 79.
pusă acum 113 ani de către compatrioţii noştri, cărora Intîlnlre cu o necunoscută ascultători. „Caterlna Varga" de Concert Bccthoven ; 0,5&—1,00
„post-m ortem " le întindem cea mal frăţească mînă, o dată („Republica"); LUPENI: M ăsu­ Vlalcu BIrna. (Episodul III) ; Buletin de ştiri. (90)*
cu cel mal semnificativ omagiu. ra riscului („Muncitoresc") ; 19.00 Radiojurnal; 19,15 Estrada LUNI
20,00
(continuare);
dum inicală
(„C ultural");
Fraţii
LONEA :
ConştiLnţa ne îndeam nă să le stimăm opera, să le do­ Cromwell — seriile I-II („Mi­ Tableta de seară; 20,05 Estrada
vedim vrednicia, să ne aliniem şl mal mult pe m arele şan­ nerul") ; ANINOASA: Iubirea dum inicală (continuare); 20,30
tier al construcţiei României noi, al ţârii, pe care înaintaşii strict oprită („M uncitoresc"); M eridiane melodii; 22,00 Radio­ 1G,00—'17,00 Lecţii pentru lucră­
noştri, militanţii de senmâ din trecut şl de azi o vedeau PAROŞENI: Neamul Şolm ăreş- jurnal] 22,10 Panoram ic spor­ DUMINICĂ torii din agricultură:
şl o văd suverană, ţara viitorului luminos, a fericirii şl tilor („Energia"); PETRILA: tiv; 22,30 Clubul dansatorilor ; — întreţinerea livezilor ti­ Doriţi o butelie
prosperităţii neîncetate. Greşeala fatală („M uncitoresc"); 22,50 Moment poetic; 23,00 Clu­ nere; *
V U L C A N : Floarea-soarelul bul dansatorilor (continuare); 8,15 Gimnastica pentru toţi; 18,00 Scena — emisiune de In­
3,30 Cravatele roşii;
(„M uncitoresc"); URICANI: Un 24.00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00 10.00 Viaţa satului; form aţie şi critică teatra­
loc pentru Îndrăgostiţi („7 No­ Estrada nocturnă. 11,10 Să înţelegem m uzica: „Sa­ lă ;
iembrie") ; ORAŞTIE: Start la PROGRAMUL H : 6,00 M ati­ lut Vienci in 3/4"; 18,30 Refrene fără vlrstâ. Pagini de aragaz?
m oştenire („Flacăra"); GEOA- neu dum inical; 7,00 Radiojur­ 12.00 De strajă patriei; alese din muzica uşoară
rom ânească;
D E B U T P R O M I J Ă T O R GIU-BAI: Cortul roşu — se­ tru copil; 9,00 Autografe m uzi­ 12,30 Emisiune in limba m a­ 18,45 Stop — cadru;
nal; 8,00 Teatru radiofonic pen­
riile I-II; HAŢEG: Aşteptarea
(„Popular"); BRAD: Şansa cale; 9,30 Buletin de ştiri; 9,35 ghiară; 19,15 Publicitate; Jucaţi la seriile speciale loz în plic şi o
roşie");
GURABAR-
(„Steaua
Colectivul de lucrători condiţii de iarnă, staţia fi­ ZA: Trandafiri roşii pentru An­ Vă place o p era?; 10,00 Avan­ 14.00 Sport : 19,20 1001 dc seri. Băieţelul de veţi ciştiga, cunoscind că începind cu data de
pe afiş: „O călătorie ne­
ceferişti din staţia C.F.R. ind în pregătire pentru sis­ gelica („M inerul"); ILIA: Bă­ prem ieră cotidiană; 10,15 Tine­ • Schiul pe Înţelesul tu­ obişnuită; 15.1.1972 administraţia de stat loto-pronosport,
ret, m indrla ţârii — cîntece ;
turor (II);
Deva a realizat şi depăşit tematizare. ieţii din strada Păi („Lum ina"); 10.30 A 7-a artă; 11,00 Concert • Cu 10 zile înaintea Jocu­ 19,30 Telejurnalul de scară; a introdus ca premii în obiecte pe lingă auto­
planul pe primele 15 zile ale Ia obţinerea acestor re­ b ARBATENT: Pinft la oraş nu sim fonic; 13,00 Varietăţi m uzi­ rilor Olimpice de Iarnă; 20,00 Hal să dăm mînă cu mină.
e departe („6 August").
Emisiune
versuri şl
de
i lunii ianuarie 1972 Ia toţi zultate un aport deosebit cale; 14,00 BuletLn de ştiri; 14,05 o Echipa de fotbal a clntcce dedicate Unirii turisme şi butelii de aragaz, la seriile speciale
Folclor orăşenesc; 14,30
Cine
României in cam piona­
; indicatorii. Prlnlr-o mai bu­ l-au adus şeful de manevră ştie ciştigâ. File de monografie tul european — retro­ Principatelor Rom âne; de 6 lei.
nă organizare a muncii s-a Tudorel Iacob, acarul Ioan PROGRAMUL I: 6,00 Buletin — Judeţul Olt; 15,10 Mari şla­ spectivă; 20.25 Roman foileton: „David La toate unităţile proprii loto-pronosport, ma­
găre, m ari solişti; 15,30 Piese
reuşit să sc depăşească pla­ Ciomag, impiegaţii de miş­ do ştiri; 6,05 Concertul dimine­ pentru vioară; 15,45 Publicitate 16.00 Postm eridian; Coperficld" (V I); gazinele cooperaţiei de consum de la sate, ofi­
nul cu 200 tone Ia expe­ care Vaslle Grozav, I. Crai, ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 Avan­ radio; 16,00 Panoram ic opera ; 17.00 Film serial pentru tineret: 21.15 Steaua fără nume.
Floarea din grădină;
prem ieră cotidiană; 8,00 Sum a­
diere, iar media do staţiona­ 7. Chiş, magazinerul De- rul presei; 8,08 Ilustrate m u­ 16.30 Muzică de prom enadă ; „Planeta giganţilor"; 22.15 Din ţările socialiste. ciile P.T.T.R. şi la unele unităţi ale comerţului,
17.00 Buletin dc ştiri; 17,05 Al­
i re a fost redusă cu o oră. •/ideriu Szekely, tehnicianul zicale; 9,00 Ora satului; 10,00 m anah sonor; 18,00 Noi înregis­ 18.00 Cîntaro patriei — concurs R.P.D. Coreeană — peisaj găsiţi loz in plic de 3 şi 6 lei.
coral interjudeţean. P arti­
De asemenea, nu a avut loc Ioan Sterca şi alţii. Radiomagazinul fem eilor; 10,30 trări de muzică populară; 18,30 cipă corul Casei de cultu­ rural; Atenţie ! NICI O Zl FARA LOZ IN PLIC.
nici o încălcare de la N.T.S. Parada clntecului; 11,00 Bule­ Gala m arilor interpreţi de o- ră Blaj, corul căminului 22,30 Telejurnalul de noapte.
I cu toate că s-a lucrat în CONSTANTIN AOANEI (13)
Anthony Quinn-regizor
Intr-un recent interviu a­ şi nuanţele dobîndite de acest
piele de capră foarte bine în­ cordat revistei „Films and
tinsă şi umflată. VÎRSTA OMULUI Filming”, cunoscutul actor a­ sentiment în ultimii 50 de ani.
Aceste atestări sînt însă merican Anthony Quinn se Nu sint convins că dragostea
destul de îndoielnice, iar sub­ referă la proiectul său de a există, în înţelesul deplin nl
mersibilele folosite de Ale­ PE PĂMÎNT realiza un film, în calitate de cuvintului, dar sînt convins că
xandru Macedon sau Luculus Ultimele date furnizate de regizor : ar fi o tragedie enormă ca ea
Acesla
să dispară cu totul.
Intr-o prezumtivă istorie a ferea guvernului francez un sînt prea rudimentare pentru oamenii de ştiinţă indică fap­ este filmul pe caro îl doresc.
mijloacelor de transport, ca­ proiect de construire a unui a. fi socotite drept submari­ tul că omul ar putea fi mult întrebare : în 1956 aţi de­ Lucrez la scenariul lui de pe­
pitolul consacrat submarinu­ submarin, destinat scufundării ne. Se pare că este totuşi mai mai „bătrîn” decît s-a socotit butat în regie cu filmul „Pi- ste zece ani şi sper ca în cu­
lui ar trebui să înceapă cu ţi­ liotei britanice. In 1800, a fost înţelept să se pornească de pînă în prezent. Această afir­ ratuT. Nu aţi dori să vă re- rînd să-l definitivez. Dacă în­
nui 1490. Aceasta deoarece construit faimosul „Nautilus-'. la Leonardo da Vinci. maţie ştiinţifică pare a se ve­ întoarceţi Ia regie? tre timp mi se oferă, însă, şi
la acea dată Leonardo da Cincizeci de ani mai tîrziu, rifica în urma concluziilor im­ Răspuns : Aş dori chiar roluri bune, sînt gata oricînd
Vinci a construit un inge­ Wilhelm Bauer, un inginer de puse de o expoziţie de fosile să Ie interpretez.
nios submersibil cu care a origine bavareză, a construit şi oseminte descoperite recent foarte mult. Vedeţi, fiecare I : Veţi parlicipa şi în ca­
reuşit să coboare şi să se primul submarin cu carcasă în Kenya, expoziţie inaugura­ regizor are o temă preferată litate de actor la filmul dv. ?
menţină cîtva timp sub apă. metalică. Anul 1858 a însem­ Nou parc tă cu cîtva timp în urmă la pe care ar dori s-o transpu­
In secolul al XVI-lca, Oslo nat în istoria submersibilelor Nairobi. nă pe ecran. Marlon Brando. R. : Am un rol foarte mic.
Magno, episcopul de Uppsala, consacrarea definitivă: inven­ După părerea organizatori­ Voi interpreta rolul unui om
descria în una din lucrările tatorul spaniol Narciso Mon- dendrologic lor expoziţiei, săpăturile efec­ de pildă, în filmele sale tra­ care îşi retrăieşte viaţa în
sale un fel de luntre din pie­ turiol a construit primul sub­ tuate în straturile geologice tează problema „comunicnbj- imaginaţie. Pentru aceasta nm
le, care ar avea calitatea de marin cu adevărat viabil — în care au fost descoperite şi litătii”, legătura individului cu nevoie de încă doi tineri in­
a se mişca pe sub suprafaţa „El Ictineo”, care a primit bo­ In localitatea Gurahonţ din urmele australopitecului, con­ mediul social înconjurător. Te­
apei. In anul 1573, conducăto­ tezul apei şi şi-a început ca­ judeţul Arad, pe o suprafaţă siderat un strămoş simiesc al terpreţi : pentru rolul per­
rul artileriei navale a reginei riera subacvatică ia 28 iu­ de 12 hectare, a fost amena- ; omului, au permis descoperi­ ma mea favorită este cea a res­ soanei mele în tinereţe l-am
Elisabeta, William Bourne, a­ nie 1859. Tot un spaniol, Isaac jat un original şl interesant rea unor oseminte de acelaşi ponsabilităţii, pe care adesea ales pc fiul meu, in vîrslă de
răta în tratatul său de spe­ Porni, a construit, în anul parc dendrologic. Aşezată gen, dar care sînt de fapt cu o îmbin cu cea a dragostei. 24 ani ; este mai greu să-l
cialitate că ar putea fi con­ 1888, cel mai perfecţionat într-un splendid peisaj, re­ mult mai vechi decît primele. Aş fi vrut să redau prin in­
struită „o barcă sau o luntre submarin din cîte fuseseră cu­ zervaţia dendrologică de la ..Dacă se dovedeşte că aces­ găsesc pc cel care mă va in­
care să poată merge pe sub noscute pînă atunci. Gurahonţ dispune de peste ; te resturi provin de la un ho- termediul peliculei nalura terpreta pe mine la virsta de
apă şi care să poată ieşi la Unii Istorici sînt însă de 700 specii, din care mai mult mogenus, atunci originea o­ dragostei, să arăt importanta 30-—40 ani.
suprafaţă după dorinţă”. părere că data descoperirii de 100. sînt răşlnoase. Va- j mului pe pămînt trebuie să GIPTULUI. In Inima unei
REPUBLICA ARABA A E­
Un inginer, olandez de ori­ principiului scufundării cu a­ fie Împinsă cu două milioane văl largi, care sc Întinde la
gine, dar aflat în serviciul jutorul unui aparat de tip spe­ rietatea unor specii exotice, j ani înapoi", afirma unul din­ 50c' km dc Cairo, se află tem ­ 0 Primele ,,cărţi de buca­ peliţă, o farfurie mare dc sa­
marinei engleze, pc nume cial trebuie avansată cu mult destul de rare sau nesemna- j tre oamenii de ştiinţă care a plul „Ibis", datiiul din anul te", tratate de gastronomie, lată, o bucată dc berbec cu
500 f.e.n.. In vrem ea regatului
precum şi bucătari calificaţi
Cornclius Drcbbcl. a reuşit în timp. Se afirmă că Ale­ late încă în flora tării noas- j luat parte la săpăturile din îm păratului Darius al Perslei. (puteau fi tocmiţi in piaţă) Gastronomice sos şi usturoi, două felii
(am pe la 1620 să construias­ xandru cel Mare cobora une­ tre, cum sînt bradul pendu­ Kenya. Sint încă vizibile desenele dc groase de şuncă o farfurie
că în practică un submarin, ori la mici adîncimi In apa lar, cu ramurile asemănă­ Expoziţia de la Nairobi a pc pereţii tem plului sacru, ca­ au apărut în Grecia. Istori­ cu prăjituri, iar la urmă
re ilustrează scene din cere­
cul grec Xenofon sc indigna
0 In secolul XVII minca-
monialul de aducere a sacri­
bazat în mare parte pe pro­ mării, adăpostit fiind de un toare sălciilor plîngătoare, mai prezenlnt, de asemenea, ficiilor zeului „Amon-Ra", so­ dc mulţimea mîncărurilor ra­ rea la mesele prinţilor şi fructe şi dulceaţă".
unelte din piatră descoperite
0 In 1810, bucălarul pa­
iectul din tratatul lui Bour­ butoi din sticlă; aceasta, pe în zona vulcanica din apro­ ţiei sale „Mott" şl fiului lor finate ce se pregăteau pe nobililor atinge dimensiuni rizian Apperl face o desco­
ne. In 1776, David Bushnell, la 330 î.e.n. De asemenea, se bradul spaniol sau chiparosul pierea lacului Rudolph şi ca­ „Khons", care reprezentau vremea lui, iar Platon i-a pantagruelice. O prinţesă perire caro pune bazele unei
un yankeu din C.’onnecticut, spune că Luculus, celebrul cu forma de piramidă şi i ro datează de acum 2 600 000 „sfinta trinitate" in religia ve­ izgonit din , republica" sa palatină povesteşte următoa­ noi ramuri industriale, cea a
chilor egipteni.
a construit la rîndul său un gurmand şi general roman, a colorit argintiu, molidul pi- j ani. Uneltele cele mai vechi In fotografie: Intrarea tem ­ pe toţi bucătarii. Spartanii, rele despre Ludovic al XIV- conservelor. Primele conser­
consldcrind
că mîncănirile
lea : ,,L-ain văzut adesea pe
descoperite pînă acum nu da­
submersibil, botezat cu nume­ reuşit să strecoare cu succes tic şi piramidal, fac din lo- j tau decît de ren 1 800 000 ani. plului Ibis", c irc sc înalţă copioase corup moravurile, rege mmnnd patru farfurii ve erau obţinută de Appert
prin fierberea alimentelor şi
le ..Broasca ţestoasă". Cili va prin încercuirea flotei duşma­ calitatea Gurahonţ un nou şi j Data probabilă a apariţiei u­ încă inimiră, sfidîml ravagiile nu acceptau decît meniuri de supă fiecare supă de alt închiderea lor ermetica în
ani mai tîrziu, în 1797, nord- ne un mesager care „a mers atractiv punct turistic. neltelor va trebui deci de­ timpului. simple. fel, un fazan întreg, o pre­ cutij de tablă
americanul Robcrt lullon o- pe sub apă” disimulat într-o vansată cu 800 000 nni.