Page 57 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 57
Delegaţia de partid şi guvernamentală
Proletari din foafe tarile, unifl-văI
a Republicii Socialiste România,
condusă de tovarăşul NICOLAE CEMIŞESCU,
a plecat la Praga
Luni dimineaţa a. plecat la cutiv, al Prezidiului Perma Dumitru Popa, Dumitru Po-
Praga delegaţia de partid şl nent al G.G. al P.G.R., pre pescu, Leonte Răutu, Gheor
guvernamentală a Republicii So şedintele Consiliului de Mi ghe Stoica, Ştefan Voitec, Io-
cialiste România, condusă de niştri, Paul Niculescu-Mizil, sif Banc, Petre Blajovici, Mi-
tovarăşul NIcolae Ceauşescu, membru »1 Comitetului Execu ron Constantinescu, Mihai Da-
secretar general al Partidului tiv, al Prezidiului Permanent, lea, Miu Dobrescu, Mihai Ge-
Comunist Român, preşedintele secretar al G.G. al P.C.R. şi re, Ion IonitS, Vasile Patilineţ,
Consiliului de Stat al Republi Comeliu Mănescu, membru al Minai Marinescu, Ion Pătan,
cii Socialiste România, care, C.C. al P.C.R., ministrul aface de membri ai C.C. al P.C.R., al
în conformitate cu înţelegerea rilor externe. Consiliului de Stat şi ai gu
intervenită, va participa la La plecare, pe aeroportul vernului, conducători de insti
consfătuirea ordinară a Comi Băneasa, delegaţia a fost salu tuţii centrale şl organizaţii ob
tetului Politic Consultativ al tată de tovarăşii Manea Mă şteşti.
statelor participante la Trata nescu, Gheorghe Rădulescu, Erau de fată Miroslav Sulele,
ANUL XXIV. Nr. 3 301 MARTI 25 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI tul de la Varşovia. Vlrgll Trofin, Maxim Berghia- ambasadorul R.S, Cehoslovace
Din delegaţie fac parte to
varăşii Ion Gheorghe Maurer, nu, Florlan Dănălache, Emil la Bucureşti şl membri al
membru al Comitetului Exe Drăgănescu, Janos Fazekas, ambasadei.
«r
TOATE FORŢELE ŞANTIERULUI sosit la Praga. Lnbomîr Strougal, preşedinte lui C.C. al P.G.G., Jan Fojtik",
In aceeaşi zi, delegaţia a
şi
Vaclav
Oldrich Svestka
le Guvernului federal, Vasil
La aeroportul Ruzyne au venit Bilak, Karel Hoffmann, Alois Svoboda, secretari ai G.G. al
în întîmpinare tovarăşii Gustav Indra, Antonin ICapek, Josef P.C.G., Bohuslav Ghnoupek,
Husak, secretarul general al Kempny, membri al Prezidiu ministrul afacerilor externe.
Erau prezenţi ambasadorul
SÎNT CONCENTRATE LA din Cehoslovacia, Ludvik Svo- lui C.C al P.C.C., Vaclav Hu României Ia Praga, Teodor
Comitetului Central al P. C.
Hrnskovic,
la. şl Miroslav
Haş, precum şi membri ai am
boda, preşedintele Republicii, membri supleanţi ai Prezidiu- basadei.
☆ îr iîr
PUNCTELE VITALE DE LUCRU menea, delegaţiile de partid şi R.P. Ungare, In frunte cu to tav Husak, secretar general
cretar al
C.C. al P.M.U.P.,
La Praga au sosit, de ase
P.C. din Ceno-
al
C.C. al
guvernamentale ale R.P. Bul varăşul Janos Kadar, prlm-se- slovacia, Ludvik Svoboda, pre
garia, In frunte cu tovarăşul cretar al C.C. al P.M.S.U., şi şedintele Republicii Socialiste
Todor Jivkov, prim-secretar Uniunii Sovietice, în frunte cu Cehoslovace, Lubomir Strou
O In primul trimestru planul pe 1972 la exame şi conectarea lor la centrale al C.C. al P.C. Bulgar, R.D. tovarăşul Leonid Brejnev, se gal, preşedintele Guvernului
se va realiza 25 la sută nul recepţiei. le termice. Datorită măsurilor Germane, în frunte cu tovară cretar general al C.C. al federal, de membri şi mem
ai Prezidiului
bri supleanţi
luate pentru organizarea ra
şul Erich Honecker, prim-se
O Constructorii cer o P.C.U.S.
din planul anual. ţională a muncii, peste 80 la cretar al C.C. al P.S.U.G., R.P. C.C. al P.C.C., de alţi condu
aprovizionare ireproşabilă sută din constructorii de pe Polone, în frunte cu tovară La sosire, delegaţiile au fost cători de partid şi de stat
• Primele obiective din cu materialele necesare. acest şantier lucrează în a şul Edward Gierek, prlm-se- Intîmpinate de tovarăşii Gus- cehoslovaci.
Fabrica chimică Or&ştle — colectiv ce i-a făcut remarcat In
cord global. Aplicarea noului repetate rin duri ca un harnle detaşament muncitoresc, şl-a În
sistem de retribuire a contri scria şi In anul trecut numele printre unităţile fruntaşe In eco
buit foarte mult la creşterea nomia Judeţului.
muncii şi la
productivităţii
Acţiuni ferme pentru realizarea întărirea disciplinei, a apro taşi In muncă pe 1971, Aclilm Ittlhuţ şi Simlon Negoiu, execută SI
In atelierul mecanic al F.C. Or&ştle, lăcătuşii mecanici frun
piat mal mult cadrele tehnice reparaţia capitală a unei freze verticale.
de formaţiile de lucru. Foto: V. ONOIU
exemplară a investiţiilor Subliniind că există toate
posibilităţile ca în primul tri OTELULUI, RIDICAREA EFICIENŢEI ECONOMICE
mestru să se realizeze 25 la
Deşi mercurul termometru- vor fl predate pînă la 31 sută din planul anual, tovară
lui a coborît cu mult sub zero martie se află în stadiu de şul Petru Ormindeanu, secre Simpozion dedicat
grade, constructorii de la şan finisare interioară. Se lucrea tarul comitetului de partid al
tierul nr. 1 din Deva îşi con ză de asemenea la noul ho şantierului, oferea ca o ga C H E M A R E A
tinuă cu succes activitatea. tel şi la alte obiective. ranţie în acest sens pricepe Unirii Principatelor
Ei au intrat în anul 1072 fără Din discuţia purtată cu şe rea şl hărnicia oamenilor. colectivului ofelărieiMartin nr. 2, către toate secţiile Combinatului
restante şl vor să demonstre ful şantierului nr. 1 am reţi Dînsul ne-a vorbit cu respect
ze, prin fapte, că pot realiza nut mai ales siguranţa cu ca despre brigăzile conduse de DEVA. Ieri, la sala „Ar Atmosfera de profund siderurgic Hunedoara, Uzinei „Victoria" Călan şi Fabricii de produse
mal mult decît au făcut pînă re se garantează că în primul loan Preg, NIcolae Covaci, ta", a avut loc un simpo patriotism şl entuziasm ge
acum. trimestru se va realiza 25 la •Iile Mihai, Dumitru Noldiş, zion dedicat măreţului act neral ce a caracterizat des refractare Baru
— încă din toamna trecută sută din planul anual. De fapt Adalbert Nogy, Vasile Zmeu, Istoric de la 24 Ianuarie făşurarea simpozionului a Prevederile planului ce re rea sortimentală, ridicarea următoarelor probleme esen
— ne-a declarat inginerul şi al ti oameni din cadrul şan Ştefan Bucman şl multe alte 1859, Unirea Principatelor fost potenţată şl de progra vin oţelăriei Martin nr. 2 de performantelor calitative ale ţiale pentru bunul mers al
Gheorghe Cărăbaş, şeful şan tierului sînt siguri că vor în le. Secretarul de partid ar fl Române. mul artlstlo prezentat în la Hunedoara în cel de-al doi metalului şi creşterea eficien producţiei: definitivarea pro
tierului — s-a acordat o aten cheia cel dinţii pătrar al anu vrut parcă să spună toate nu Cu acest prilej, au fost încheiere. lea an al cincinalului sînt di ţei activităţii economice. cesului de elaborare a otelu
ţie deosebită pregătirilor pen lui cu rezultate bune. EI au mele oamenilor din şantier. 11 prezentate expunerile „24 (Expuneri, simpozioane, mensionate deosebit de mobi Exprimîndu-şi hotărîrea de lui cu cantităti sporite de o-
tru 72. O bună parte din for în vedere experienţa, hărnicia venea greu să aleagă cîtiva Ianuarie 1859, pagină lumi conferinţe, montaje literar- lizator, în lumina măreţelor a înfăptui exemplar aceste xigenj respectarea tehnologii
ţele şantierului au fost con şi puterea de creaţie a colec dintre cei mai harnici. De noasă în Istoria patriei muzicale, dramatizări ale o sarcini trasate de Congresul sarcini majore, colectivul sec lor de elaborare şi turnare în
centrate la pregătirea frontu tivului, care se afirmă cu re fapt, în aceste zile geroase noastre", „Ideea originii perelor literare ce oglindesc al X-lea al P.C.R. pentru fău ţiei O.S.M. II, sub conduce toate fazele ; încadrarea în
lui de lucru pentru iarnă. A zultate tot mai bune. ca şi în alte perioade cu comune a poporului oglin unirea au avut loc în mu rirea unei economii moderne, rea comitetului de partid, mo graficul operativ de lucru în
cum, constructorii nu se pot Se lucrează intens la mal condiţii grele de lucru, sute dită în literatură" şl „Ră nicipiile şi eraşele Judeţu dinamice, pentru progresul bilizat de comitetele sindical proporţie de peste 60 Ia sută;
plînge că n-au ce lucra. multe blocuri care au fost de constructori au fost la da sunetul Unirii pe plan In lui, în şcoli, întreprinderi multilateral al patriei socialis şi U.T.C., a analizat cu com realizarea unei greutăţi medii
— Nici gerul nu vă de „închise" înainte de a veni torie şl au răspuns sarcinilor ternational". Expunerile au te. In acest spirit, obiectivul petentă şi responsabilitate re pe şarjă de 395 ± 5 tone;
ranjează ? gerul. Pentru crearea condiţi DAN CIMPEANU fost Ilustrate cu secvenţe şl Instituţii, la aşezămlntele vital al muncii otelarilor con zervele şi posibilităţile de ca încadrarea în cursurile de re
ilor optime de muncă s-a de
— Am prevăzut greutăţile vansat mult Instalarea calori filmate. culturale. stă în creşterea continuă a re dispune, chemînd la între ciclare a peste 40 la sută din
Iernii şi om luat măsuri ca ferelor în blocurile respective producţiei de otel, diversifica- cere toate colectivele de mun numărul salariaţilor secţiei;
frigul să nu ne surprindă pe că din cadrul Combinatului realizarea de către secţia ali
„picior greşit". La toate siderurgic şi Centralei indus mentarea oţelăriilor a garni
blocurile de locuinţe şi cele triale Hunedoara, cu următoa- turilor standard de fier vechi
lalte obiective care se execu Tele ^obiective t * i - la e greutate medie de n 160
tă acum au fost asigurate din • Depăşirea planului de tone | asigurarea fontei lichi
vreme posibilităţi de încălzire producţie pe anul 1972 de, furnizate de către secţiile
şi alte condiţii care permit festivalul „ a frumuseţii dansului popular cu 12 000 tone o|el ; de furnale în conformitate cu
continuarea lucrului şi în a ţ Realizarea zilnică a pro normele interne în vigoare.
ceste zile geroase. In plus gramului sortimental în Chemarea otelarilor exprimă
s-au luat alte măsuri pentru proporţie de cel puţin 08 convingerea şi hotărîrea fer
îmbunătăţirea aprovizionării la sută ; mă a colectivului, în frunte
tchnico-materiale. Duminică, sala „Arta" din artlstică de amploare, organi lare şl a mişcării artistice de Clasificarea formaţiilor 0 Realizarea productivităţii cu comuniştii, de a mnnei cu
muncii în anul 1972 In
amatori, în colaborare cu Co
— Am observat şi pe şan municipiul Deva a găzduit fa zată de către Comitetul jude mitetul judeţean al U.T.C., proporţie de minimum toată energia şi tenacitatea,
ţean pentru cultură şi educa
za finală a celei de a TI T-a
de a mobiliza şl pune în va
tiere că se lucrează. . Cit se ediţii a Festivalului „Căluşa ţie socialistă, Centrul Judeţean Premiile şi menţiunile Comitetului judeţean 100,3 la sută ; loare întregul potenţial de
va realiza din planul anual rul*. Manifestare cultural- de îndrumare a creaţiei popu pentru cultură şi educaţie socialistă % Pierderile metalice să se care dispune pentru realiza
în primul trimestru ? (Continuare In paq. a 2-a) Premiul I : Formaţia de căluşari din Bolu (Hune situeze în fiecare lună rea exemplară a sarcinilor pe
— Sînt sigur că vom realiza doara) j sub cifra de 0,4 la sută; anul în curs şi a angajamen
25 la sută. Trebuie să pre Premiul II: Formaţia de căluşari din Vinerea (Alba) | 0 Realizarea de economii telor asumate, contribuind
dăm 226 de apartamente şi la preţul de cost prin astfel la înfăptuirea măreţu
Premiul III: Formaţia de căluşari din Moniom (Ca
alte obiective, să atacăm lu raş-Severin) j efort propriu în valoare lui program elaborat de Con
de peste 3 milioane lei.
crări cu termen de punere Premiul special al Juriului: Formaţia de căluşari din Pentru realizarea obiective gresul al X-lea al P.C.R. pen
tru făurirea societăţii socialis
în funcţiune în trimestrele ur Biniş (Caraş-Severin) ţ lor de mai sus, oţelarii se te multilateral dezvoltate tn
mătoare. Toate blocurile care Premiul special pentru autenticitate i Formaţia de preocupă intens de rezolvarea România.
căluşari din Gura Rîului (Sibiu) p
Menţiuni: formaţiile de căluşari din Guciulata (Bra a
şov), Clinic (Caraş-Severin), Romoşel, Dîncu Mare, înfiinţarea M inisterului Economiei
V R E M E A Musarln, Căstău (Hunedoara).
Premiile Comitetului judeţean al U.T.C. Forestiere şl M ate rialelo r de Construcţii
Premiul tinereţii şl Diploma de onoare a Comitetului
PENTRU 24 ORE judeţean Hunedoara al U.T.G.: Formaţia de căluşari Prin decret al Consiliului triei Alimentare, Silviculturii
Vremea se menţine in con- din Geoagiu (Hunedoara). de Stat, a fost înfiinţat Minis şi Apelor.
liniLare rece, mal ales noaptea terul Economiei Forestiere şi Prinlr-un alt decret, tovară
şl dimineaţa. Cerul va fi va Premiul special pentru Interpretare şi Diploma de Materialelor de Construcţii, şul Vasile Patilineţ a fost nu
riabil. In zona de deal şl onoare a Comitetului judeţean Hunedoara al U.T.C.:
munte se vor sem nala preci prin fuziunea Ministerului In mit în funcţia de ministru al
pitaţii slabe sub formă de Formaţia căminelor culturale din Almaşu de Mijloc şi dustriei Lemnului, Ministeru economiei forestiere şi mate
ninsoare. Vintul va sufla slab Cib (Alba). lui Industriei Materialelor de rialelor de construcţii, iar to
plnă la potrivit din vest şl
nord-vest. Tem peratura m ini Premiile Consiliului judeţean al Organizaţiei Construcţii ş4 Departamentului varăşul Mihai Suder a fost
mă va oscila Intre minus 16 silviculturii din cadrul Minis numit ministru secretar de
şl minus 10 grade, Iar m axi pionierilor terului Agriculturii, Indus stat la acelaşi minister.
ma Intre 0 şi 6 grade. Dimi Premiul I : Formaţia de copil a Şcelli generale din
neaţa, Izolat, ceaţă. Geoaglu.
Premiul II: Formaţia Şcolii generale din Rapoltu
PENTRU URMĂTOARELE
Mare. Plenara Consiliului Nafional
DOUA ZILE 3 premii III: Formaţiile şcolilor generale din Balşa,
Boşorod, Sarmizegetusa.
Vreme relativ răcoroasă, mal
ales noaptea şl dimineaţa. Ce Premiul Inspectoratului şcolar judeţean al Inginerilor şi Tehnicienilor
rul va fi variabil. In zona d« Tinereţea formaţiei combinate de căluşari din Geoaglu, dublată de spectaculozitate şl perfec A fost acordat formaţiilor şcolilor generale din Ro-
deal şl munte va ninge slab. ţiune In Interpretare, a generat o evoluţie aplaudată de public şl apreciată de Juriu. Iu final — Luni a avut loc Plenara Con cii, sporirii eficienţei întregii
Tem peratura staţionară. Premiul tinereţii şl Diploma de onoare care l-au fost atribuite de Comitetul Judeţean al U.T.c. mos, Orăştioara de Sus, Vărmaga. siliului National al Inginerilor activităţi productive.
şl Tehnicienilor. Participanţii la plenară şl-au
La lucrări, au participat to manifestat deplinul acord cu
varăşii Vlrgil Trofin, membru prevederile planului de stat pe
în întîmpinarea Congresului ţărănimii cooperatiste al Comitetului Executiv, al anul 1972, hotărîrea de a de
Prezidiului Permanent al C.C. pune toate eforturile pentru
al P.C.R., preşedintele Consi realizarea şl depăşirea Iul.
liului Central al Uniunii Ge Plenara a adoptat, totodată,
nerale a Sindicatelor din Româ măsuri pentru contlnna îmbu
Probleme actuale nia, şi Pavel Ştefan, secretar nătăţire a activităţii cadrelor
n al Consiliului Central al tehnice, în cadrul şi sub con
ale securităţii europene" U.G.S.R. ducerea sindicatelor, lnslstîn-
du-se asnpra necesităţii şl po
Au luat parte, de asemenea,
ca Invitat!, reprezentanţi al u sibilităţilor de atragere a tutu
CONFERINŢA ŞTIINŢIFICA INTERNAŢIONALA nor ministere, organizaţii şi ror inginerilor şl tehnicienilor
W M W i instituţii centrale, ai uniunilor la rezolvarea problemelor e-
DE LA MOSCOVA sindicatelor pe ramuri, pre sentiale ale producţiei, la va
MOSCOVA 24. — Cores ticipă Ion Cârje, director ge şedinţi al comisiilor judeţene lorificarea superioară a tutu
Un loc prioritar pe agenda campanie d lucrări care, da partid şl primarul comunei, Petruta Gavrllonl, Ion Vlntan, pondentul Agerpres, Lauren- neral adjunct al Agenţiei şi din întreprinderi ale ingine ror resurselor materiale şl u
locuitorilor satelor continuă tă fiind influenta lor decisivă prin contribuţia cetăţenilor Valerla Iordan, Livia Pascu, tlu Duţă, transmite i La Casa Române de Presă „Agerpres". rilor şl tehnicienilor, cadre di mane.
să îl ocupe efectuarea lucră asupra producţiei agricole, s-au dislocat peste 3 400 mc Mlron Viflonescu şl alţii. sindicatelor din Moscova şi-a Participanţii la conferinţă dactice, cercetători, specia Plenara a adoptat, ide ase
rilor de îmbunătăţiri funciare, trebuie executate în tot tim pămînt, săpîndu-se canale de Pe lîngă terminarea cana început luni lucrările Confe au fost salutaţi de A. P. Şitl- lişti din producţie, ziarişti. menea, proiectul de statut al
iniţierea unor acţiuni eficien pul anului, îndeosebi înainte desecări a căror lungime în lelor de desecare, în atenţia rinţa ştiinţifică Internaţională kov, preşedintele Sovietului Consiliului National al Ingine
te pentru punerea deplină în de însămînţarea. terenurilor, sumează 3,7 km, ceea ce re- comitetului comunal de par organizată de Comitetul so Uniunii al Sovietului Suprem Plenara a analizat activita rilor şl Tehnicienilor, care ur
valoare a potenţialului de pro tid, a consiliului popular co vietic pentru securitatea euro al U.R.S.S., preşedintele Comi tea desfăşurată de Consiliul mează să fie publicat în pre
ducţie al pămîntulul. După munal şl a conducerii G.A.P. peană şl de Academia de Şti tetului sovietic pentru secu National al Inginerilor şi Teh să şl supus discuţiei publice,
prima conferinţă pe ţară a se La C.A.P. Toteşti s-au efectuai acţiuni de stă şi efectuarea lucrărilor de inţe a U.R.S.S., pe tema „Pro ritatea europeană, şi de acad. nicienilor pe anul 1971 şi sar în vederea adoptării Iul de
cretarilor comitetelor de par desecare a unei suprafeţe de 90 de hectare. îndiguiri şl îrigatii, care vor bleme actuale ale securităţii M. D. Miljionşcikov, vicepre cinile ce revin cadrelor teh
tid şi a preşedinţilor consi Se intensifica mobilizarea cooperatorilor. fi atacate în zilele următoare. europene" la care iau parte şedinte al Academiei de Şti nice, comisiilor inginerilor şi către apropiata Conferinţă na
liilor populare comunale, un Primarul comunei Şolmuş, invitaţi din II ţări europene, inţe a U.R.S.S., vicepreşedin tehnicienilor pentru realizarea ţională a inginerilor şi tehni
de s-a subliniat cu deosebită tovarăşul Iile Rădulea, ne-a precum şl reprezentant! ai prevederilor planului de stat cienilor. A fost examinat şi
aprobat proiectul de buget al
acuitate necesitatea valorifică este firesc ca o mare parte prezintă mat mult de Jumăta Informat că şl la cooperative ţării gazdă. Din România par te al Comitetului sovietic pen pe anul 1972. In raportul pre Consiliului Naţional al Ingi
tru securitatea europeană.
rii tuturor resurselor economi din volumul de muncă plani te din volumul total al lucră le agricole din Bejan ţ\ Şoî- zentat, la primul punct al or
ce de care dispun localităţile ficat să se realizeze în lunile rii planificate. La reeliziiea muş s-au întreprins unele ţaă- fNTILNIREA INTERNAŢIONALA A STUDENŢILOR dinii de zi, de profesorul e- nerilor şl Tehnicienilor pe a
nul 1972.
rurale, în fiecare comună s-au de iarnă, cînd în unităţi exlj- acţiunii au participat apr o ap a lurt pentru transpunerea !n 1 SŢARŞOVÎA 24. — Corespondentul Agerpres, Ioslf Du- merlt Ing. Constantin Dincu-
întocmit planuri concrete de tă suficiente forţe disponibile. 600 ţărani cooperatori, dese viată a programului de îmbu mJtraşcn, tranamlte i In capitala poloneză a început luni lescn, preşedintele C.N.I.T., au In încheierea lucrărilor, Ple
acţiune, cu termene şi res Intr-o serie de comune a cările afectlnd o 6uprafată de nătăţiri funciare. Astfel, în fost evidenţiate succesele ob narei, a luat cuvîntul tovară
ponsabilităţi, privind amelio cest deziderat îşi găseşte co 90 de hectare, Printre cel cu vederea combaterii băltirilor îniîlnirea Internaţională a studenţilor în problemele păcii, ţinute de cadrele tehnice în şul Virgil Trofin.
rarea terenurilor degradate respondent în fapte. Printre e o contribuţie meritorie fia e la G.A.P. Bejan, în brigăzile securităţii şi colaborării pe continentul european. Sint pre activitatea profesională şi ob Intr-o atmosferă de puternic
prin lucrăii de înlăturare a xemplele pozitive se numără fectuarea lucrării îi amintim din Căinelu* de Jos şi Păuliş, zenţi peste 200 de delegaţi ai unor organizaţii şi mişcări ştească şi au fost subliniate entuziasm, Plenara a adoptat
băltirilor, a excesului de umi pe brigadierii Victor Roşea şi studenţeşti progresiste din întreaga lume, reprezentanţi a sarcinile dc mare răspundere textul unei telegrame, adresa
şi cel oferit de locuitorii co peste 340 cetăţeni au partici diferite organizaţii internaţionale. ce le revin în vederea perfec
ditate, de combatere a ero munei Toteşti. De la începu Opric Gruia, precum şl pe co pat la efectuarea unor şanţuri, Delegaţii care au luat cuvlntul au subliniat necesita ţionării continue a tehnicii şi tă Comitetului Central al Par
ziunii solului şl de extindere tul lunii ianuarie, ne relata operatorii Isidor Tămăşlonl, ţâre că psxuailă InlglmArca tea asigurării păcii destinderii în întreaga lume, a re tennologiei. creşterii producti tidului Comunist Român, tova
t irigaţiilor. Avînd In vedere tovarăşul loan Zeiconi, secre (Vasile Muntean, îon Ardelean, zolvării tuturor problemelor pe calea tratativelor. vităţii muncii, organizării şti răşului Nicolae Ceauşescu*
Că acestea nu <sînt acţiuni de tarul comitetului comuna! de Axente Chexjan, yiţţjf 1 |Cog|[Qtig|eJn^pao. o 3-a) inţifice a producţiei şi a mun (Agerpres)