Page 58 - Drumul_socialismului_1972_01

S DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 301 O MARŢI 25 IANUARIE 1972

(Urmară din paa. 1)

NICQLAE NISTOR -
Consiliul Judeteam al Orga­
nizaţiei pionierilor şi Inspec­ directorul Centrului de
toratul şcolar Judeţean, ac­
tuala ediţie a reunit, pe îndrumare a creaţiei \
lingă formaţiile hunedorene, populare şi a mişcării
căluşari din Judeţele Albei*
Braşov, Qaraş-Severln şl Sibiu. artistice de masă Bucu­
Cele 24 de formaţii partici­ reşti
pante au fost vizionate, alături In calitatea sa de preşedin­
de cercetători şl personalităţi te al juriului ediţiei a IlI-a a
din demenlul culturii Judeţu­ î Festivalului „CAJuşaruJ", dln-
lui nostru, de reprezentanţi ai j sul afirm a, Înaintea decernft-
! rll premiilor, că „Participarea
unor instituţii de profil din • unul marc num ăr de formaţii
Întreaga ţară — Centrul de | din Judeţul Hunedoara şl (lln-
îndrumare a creaţiei populare : afara aa a dat naştere unei
• Întreceri pasionante. Deva a de- i
şl a mişcării artistice de ama­ j venit astfel un m inunat loc {
tori Bucureşti, Filiala din : de afirm are a frum useţii, :
Cluj a Academiei R.S.R., Ra- : spectaculozităţii, dar şi băr- i
• bâţlei şi autenticităţii jom lul I
dlotelevizlunea română şi cen­ i „Căluşar", adus de cunoscute j
trele Judeţene de îndrumare a : formaţii de pe Valea Murcşu- j
Iul, ţinutul moţilor, zona O- ;
creaţiei populare şl a mişcării răştlel şl Haţegului, de po alte i
artistice de amatori Alba, meleaguri cu bogate tradiţii !
Braşov, Caraş-Severin. folclorice, cum alnt Judeţele '
Caraş-Severin, Braşov, Sibiu
Ora 11. Primul spectacol « şl Alba.
deschis de micuţii căluşari al îm bucurător apare faptul că
Şcolii generale din SaTraizege- acest dans cunoaşte o largă
tusa, soli ai unor meleaguri popularitate şl că factorii cul­
turali se străduiesc să-l asi­
cu un bogat trecut istoric şl gure continuitatea, creaclnd şl
cu frumoase tradiţii folclorice. aduclnd pe acenă m ulte for­
Bl începeau, de fapt, suita e- m aţii de copil. Im presionantă
este participarea acestor ti­
voluţHlor căluşarilor-copli, e­ neri, care e-au Îndrăgostit de Form aţia din Vinerea, a cărei intrare Inedită a atraa ropote de eplaTiB*f fl-a deredH fi Aş
levi din scoli generale ale creaţia populară, în special a această dată o echipă prestigioasă, ale cărei eforturi an fost rfijplătfte eu premtul *1 doin ii ti
festivalului.
Judeţului nostru şl alte Jude­ celor din Judeţul Hunedoara,
O form aţie maslvA, cu un v&taf In vlrstă de aproxim ativ 60 de ani, căluşarii din Binlş (Ca­
ţe. Amintim pe cel din Orăş- raş-Severin) — Premiul special al Juriului — au adus In scenă autenticitatea dansului de pe leagăn al atitor tradiţii fl o-
blceitirl folclorice".
tloara de Sus, Oîlnic (Caraş- meleagurile lor.
Severin), Ocna Sibiului (Si­
biu), notîndu-1 în ordinea suc­
cesiunii pe scenă în spectaco­
lul de dimineaţă. Interpreta­
rea lor degajată, efectuată cu
precizia şi curajul de buni m i ! i u n i ş i m p p i m m m
cunoscători ai ,,secretelor* a­ : ■ ■
cestui străvechi Joc popular, ■
înălţimea „ponturilor", varie­
tatea desenelor coregrafice au
stîrnlt aplauze la scenă des­
chisă.
Apariţiile căluşarilor maturi, l l l l l
pline de forţă şl autenticitate,
au reuşit să evidenţieze tră­
săturile distinctive ale acestui
Joc cu specific bărbătesc. Că­
luşarii din Glnţaga, Vărmaga,
Căstău, Dîncu Mare, alături
de cel oaspeţi din Cîlnlc, Mo-
niom, Binlş (Caraş-Severin),
Gura Rîulul (Sibiu) ne-au rea­
mintit, prin ritm, de iureşul
năvalnic al torentilor ce co­
boară în primăvară din munţi,
de molcomul „Mioriţei", de
bogata zestre folclorică tran­
silvăneană.
Ora 17. Spectacolul de du-
pă-amlază a reunit formalii
apropiate ca valoare, cu evo­
luţii echilibrate. Multe dintre pţsg '•
«le sînt participante la diver­ ?•< ^ /X* Un nivel ridicat de interpretare a adus form aţia din Monlom In prim planul întrecerii. In fi­
se concursuri organizate pe nal, le-a foet atribuit, răsplată binem eritată, premiul al UI-lea.
plan local sau naţional, în al
căror palmares intră nume­
roase premii şi menţiuni. Nu­
me cunoscute, căluşarii din r ...............................................1
Geoaglu, Musarlu, Vinerea, | VALERIU ERZIAN -
Almaşu de Mijloc — Cib (Al­
ba), Cuciulata (Braşov), Romn- : directorul ansamblului !
şei s-au Impus şi de această -•*•>:< •v<s j artistic „Haţegana" :
dată. Evoluţii frumoase au
mai avut formaţiile din Boşo- •, Av.vS&v. fr ; f ‘ ! ’ ■ i
rod, Tîrsa, elevii din Romos, „Majoritatea formajillor i
Bfllşa şi Rapoltu Mare. n O răştloara de Sus, cîştlgfttorl al mal m ultor premii Ia concursuri organizate la nivelul judeţului sau In j prezente în întrecere s-au j
slnt continuatorii do nădejde ai jocului popular, de care s-au apropiat cu m ultă dragoste. îm preună cu co-
impus prin calitatea execu- i
Am lăsat în mod volt la Vărmaga au cucerit premiul atribuit dc Inspectoratul şcolar Judeţean. ţiel figurilor de dans, prin j
sflrşit căluşarii din Bolu. Pro­ varietatea desenelor core- j
tagonişti în ultimii ani al con­ grafice. In această privinţă •
cursurilor, el şi-au văzut de ! remarc formaţia căluşarilor j
această dată visul împlinit, Prof. CLEMENTE CON- j
cîştlgînd o întrecere de an­ SiANDIN — directorul j j din Geoaglu (maturi şl co- S
vergură, la care luau parte J pil), o formaţie de specta- \
concurenţi de valoare din mal Centrului judeţean de : j col, cu un ritm de Joc viu, j
multe Judeţe. Răsplata acestor îndrumare a creaţiei ; j antrenant. Ml-a plăcut mult !
oameni, unii trecuţi de prima
tinereţe, este binemeritată. populare şi a mişcării j j şl formaţia din Romoşel, j
Juriul le-a acordat pe merit artistice de masă : care a adus tn scenă un Joc j
Premiul I al festivalului. „După părerea mea, exLstfi cu adevărat bărbătesc, cu ;
toate premisele ca Festivalul
Vizlonînd cele două specta­ f „Căluşarul41 să devină una din I extrem de multe elemente !
cole de duminică, atît spec­ cele mai Interesante pl pres­ ; de autenticitate. Dintre for- !
tigioase
artistice
manifestări
tatorul obişnuit cît şl specia­ din Judeţul nostru. Actuala j maţllle dfnafara Judeţului, j
liştii au rămas cu impresia ediţie, prin participarea unul
vie a unei întreceri de înalt mare num ăr de formaţii, dar j am remarcat-o pe cea din Bi- i
şl prin varietatea Jocului, 1n
nivel, conferit de numărul ma­ caro s-au Integrat o m ultitu­ j nlş (Caraş-Severin), masivă, j
re de formaţii participante, de dine de „ponturi fecioreşti", ! în componenţa ei întîlnlnd j
perfecţiunea în Interpretare, ne determină la „reconsidera­ ! maturi şl vîrstnlcl, cu o j Căluşarii din Bolu Işl văd lmplinlto visurile — ci şti ga rea ti­
rea" părerii conform
căreia
de varietatea figurilor de dans căluşarul transilvănean nu ar j tlului de cea mal bună form aţie din festival. Prem iul I Încunu­
nează eforturile acestor mesageri al plaiurilor hunedorene în arta
şi desenelor coregrafice. oferi suficiente elemente pen- i j mare doză de autenticitate", j autentică — creaţia şl obiceiurile folclorice.
îmbucurător apare faptul că t.ru m ontarea Iui tn scenă In |
cadrul unor spectacole de an- |
la această amplă întrecere Ju­ vergurâ. !
Am admirat In modul cel {
deţul nostru şi-a adus o con­ mal sincer feciorii din Gura • GEORGE ANTOFI - „Căluşarul" nu s-a dezminţit iarnă, cl şl la cele de vară
tribuţie deosebită. Numărul Rfulul, pe venerabilii bărbaţi j în acest sens, fiind bine or­
din Binlş, dar şl adevărata > — nedeile.
mare al formaţiilor participan­ „maşină de Joc" din Bolu, In j ! redactor Ia seefia de ganizată. Ceea ce m-a im­ S-a impus ca o calitate a
te ilustrează amploarea de primul rlnd pentru autentici- | j folclor a Studioului de presionat a fost participarea multor formaţii autenticita­
tatea dansului, dar şl pentru j
dinafa­
largă a formaţiilor
masă pe care începe să o o Impecabilă execuţie tehnică. ; ; radio Bucureşti : tea, şl aceasta generată de
j Avem toate motivele ca, i ră hotarelor Judeţului. Por­ participarea largă, interpre­
cunoască din nou acest dans, j pornind de la experienţa acu- • nind de aici, pledez pentru tare, costumaţie, desen co­
: mulată In timpul desfăşurării j „SSnt deosebit de îneînlat
şi încercările izbutite de va­ i celor trei festivaluri, să acor- j î poposind, pentru a nu ştiu organizarea unui festival na­ regrafic. Cel mai mult ml-an
lorificare a acestuia de către | dăm cuvenita atenţie relnte- • j cîta oară, pe meleagurile ţional „Căluşarul" acolo un­ plăcut formaţia din Boln şl
i grărll organice şl în extenso ;
de el trăieşte, se manifestă
factorii culturali. Aşteptăm ca : a Jocului cAluşcresc In miş- j cele care au Adus in scenă
: carea culturală de masă a Ju- ; i hunedorene, la manifestări cu ocazia sărbătorilor. Mă mai multe generaţii (Vine­
succesul ediţiei încheiate du­ i deţulul. Ne Îndeamnă la a- • Premiul special pentru autenticitate a fost conferit form aţiei din Gura Rîulul (Sibiu). In- gîndesc că în unele zone — rea etc.). Regret nepartid-
\ ceasta şl faptul că spectaco- j | folclorice care s-au dovedit
minică să fie confirmat şi de­ j lele din cadrul festivalului au j tr-adevAr, după modul cum au evoluat membrii el, adevăraţi fc ţl-frumoşi, nimeni nu ar fi putut ! întotdeauna interesante. E­ Sibiul (Gura Rîulul), Bana­ parea căluşarilor din Romos.
păşit în ediţiile următoare. j fost „gustate" de un num ăr j emite vreo pretenţie Ia această distincţie. : # . tul — Căluşarul nu se practi­ Aştept cu mult Interes re-
j Impresionant de iubitori al j i diţia a JH-a a Festivalului că numai Ia sărbătorile de întilnirea cu el”.
M. BODEA î frumosului".
Din nou avem de-a face cu construieşte casa în Moneasa Ioc acolo unde relaţiile de ţin credibil că cel doi copil,
nu membru al societăţii noas­ a cumpărat materialul. prietenie şi de cunoştinţă ca­ care trec prin şcoli, vor locui
tre, ale cărui simţuri de cin­ Aşa stlnd lucrurile, de ce pătă un înţeles fals şi dăună­ cîndva la Moneasa. Comenta­
ste, corectitudine şi principia­ inginerul Călin a trebuit să tor, unde aceste relaţii sînt riile sînt de prisos.
litate s-au atrofiat plnă la «­ fie cercetat ? Răspunsul este folosite ca mijloace de căpă­ Ce au de spus în legătură
cel grad da la care lezează limpede i pentru a se stabili tuială şi parvenire, unde inte­ cu toate acestea conducătorii
Integritatea morală a fiziono­ adevărul. Şi, acesta a fost sta­ resele colectivităţii şi ale sta­ unităţilor economice de pe ra­
miei noastre. bilit. In articolul de faţă vom lului sînt sacrificate pentru a za oraşului Brad, care l-au
le menţine pe cele personale
De cîtiva ani, Inginerul Ni- încerca să-l dezvăluim. mic-burgheze. „ajutat" pe Călin să acţioneze
colae Călin, fost director în Avem In faţă un model de reprobabil? Cum se împacă
Centrala minereurilor nefe­ ceea ce înseamnă daune adu­ Iată, aşadar, matricea în etica lor de conducători, de
roase Deva, este privit de că­ se societăţii poate... nu atît rea Iui, I.M. Borza a coman­ ment, var, şină, ţeava şl mul­ baza unei aprobări, obţinută cior. Aici au fost trimişi 3 mc care evoluează termenul de comunişti, cu acest mod de a
tre tovarăşii săi de muncă, de sub formă materială, cît — dat de lo Fabrica de cărămizi te alte materiale. Ţoale au de la Conriliul popular ai o­ de cherestea pentru confecţio- „procurat", cît este de încă­ gîndi şi acţiona, cu principia­
către subalterni, cu suspiciu­ cert — sub cea etică. Dar so­ din Birsa-Sebiş, judeţul Arad, fost procurate sub această raşului Brad, Călin a obţinnt naica a 10 ferestre duble şi pător şi ce exprimă el în cele litatea, exigenţa şi intransi­
ne, cu semne de întrebare, cu cietatea noastră nu admite să nu mai puţin de 40 000 bucăţi formă, sau în chipuri asemă­ de la Ocolul silvic din Baia de 12 uşi. După prelucrare au clin urmă. genţa ce trebuie să lo defi­
o oarecare nelinişte. Salariaţii i se facă leziuni nici pe cor­ de cărămidă. De la fabrică, a­ nătoare. Pentru 372 kq de şi­ Criş 4 melri cubi molid de rezultai 13 ferestre duble de Fostul director din Centrala nească conturul moral ? ..Aju­
centralei, ca şl o parte din pul său sănătos, dar nici în­ ceasta a fost transportată lo nă, „cumpărătorul" a plătit construcţie pe care l-a plătii diferite dimensiuni şi 14 uşi, minereurilor neferoase Deva torul" pe care i l-au dat n-a
cei ai unor unltătl subordo- făţişării sale morale, alcătuită Moneasa. Aici sînt două ile­ toate recepţionate printr-un a beneficiat nu numai de „în­ făcut decît să-i încurajeze va­
nale simţiseră că directorul din cinste, echitate, legalita­ galităţi. Pe de o parle abuzul proces-verbal. Şi acum alt a­ lesnirile" despre core vorbim. nitatea, să pornească singur
lor de la personal lucrează ce­ te şi demnitate. Cînd spunem directorului din centrală, iar Confruntări etice devăr: la vila lui Călin se a­ Pentru ca ele să capete ex­ pe calea uzurpării sale mora­
va, că-şi face o casă în sta­ societate nu avem în vedere pe de altă parte iresponsabi­ flă montate 1(3 uşi, din care presii legale, un mare număr le. Poate se vor trage, con­
ţiunea climaterică Moneasa, o noţiune abstractă, ci persoa­ litatea conducerii întreprinde­ trei sînt de stejar (? !). Iată de oameni ai întreprinderilor cluziile cuvenite din aceaslă
din judeţul Arad. Unii au vă­ ne, oameni care veghează cu rii miniere Barza, care, deşi cum din lemn de molid se pot prin care a acţionai au lucrat stare de lucruri, din acest
zut că pentru procurarea ma­ maximă vigilenţă la apărarea cunoaşte prevederile legii, şî-a confecţiona şi uşi de stejar ! — plătiti de stat 1 — pentru complex, cărora i-au dat curs
terialelor de construcţie Călin omeniei şi legii. Oamenii şi-au permis să vîndă sub această 554 lei, pentru 46 kg de. tea- cu 75 lei mc, alle 4 090 bucăţi Am întllnit In actele de cer­ a-i întocmi documcnlcle sub oameni cu munci de răspun­
operează prin întreprinderi, In dat seama că Inginerul Călin formă o însemnată cantitate vâ de o jumătate de ţol a de ţiglă şi 210 bucăţi coame cetare, precum şi în detaliile forma comenzilor, bonurilor dere în cîleva din unităţile
speţă prin I.M. Barza, Atelie­ aduce prejudicii morale so­ de material. Abuzul de aceas­ achitat 4G0 de lei pentru 1,5 au fost procurate de la I.M. date de Călin, expresiile „pro- de lucru, sa aibă grijă ca a- economice ale oraşului Brad.
rele centrale Crişcior, I.I.L. cietăţii şi n-au putut trece cu tă parte este subliniat mai pu­ mc de cherestea a plătii 125 Barza, dar, ca să nu pară vîn- curat“, „obţinut" cutare sau ccstea să ajungă în termenele
Brad şl altele. vederea încălcarea, acţionînd, ternic de faptul că pentru n de Iei. De la aceeaşi între­ zare directă către un particu­ cutare material. Situaţiile a- rele mai scurte la destinaţie, ☆
aşa cum stă bine oamenilor
lar, actele ou fost trecute prin
prindere a cumpărat 2000 kg
Nimeni însă sau aproape care ţin la colectivitate, la in­ da un ..curs legal" vînzării rl-* lemn de foc, provenit, zice-se, introprinderea de industrie lo­ minfite pină aici arală ce în­ pentru ca omul pus pe cănă-
nimeni nu ştia dacă cumpă­ teresele statului. material, conducerea I.M. Bar­ din demolări. Cine poate cre­ cală. Actele au făcut ocolul seamnă „a procura". In in.i- luială să nu fie cumva în­ Inginerul Nicoluo C-ilin a
rarea materialelor are loc pe za a stipulat actul : „din sto­ de că era vorba de material pe-aici, dar materialul a mers joriifitea situaţiilor, ol a înlo­ curcat în acţiune. fosi desliluil din Imuţia de
căi legale sau ilegale, la ce Se găseşte în această atitu­ curi snpranormative". Adică pentru foc, prevenit din de­ direct la destinaţie — Monea­ cuit pe „a cumpăra" pe cin­ Vila fostului dijeclor, în director in Centrala minereu­
prot sînt cumpărate, cum se dine nu expresia unui gest, devenise stoc supranormaliv molări, cînd, de fapt, el a fosi sa. stite, confundîadu-se in Ionic curs de terminare, este rnm- ri lor neferoase Deva şi sanc­
fac transporturile etc., etc. ci o puternică încărcătură de o cantitate de 40 00Q bucăţi dc folosii la confecţionarea uşilor cazurile cu înlocuirea < ailor pusă din 14 în* aperi şi un ga­
Cum se întîmplă de obicei, în cinslc şi demnilate de mare cărămidă, pe care o ceruse nu Cit de cinstit şi coiect a lu­ legale prin influenţă şi abuz. raj. Posesorul vilei n fost, e- ţionat pe linie de partid cu
aslfel de situaţii, bănuielile însemnătate etică. Aşa a fost pentru necesităţi proprii, ci noului imobil? Cum i-ar sta crat Călin rezultă şi din altă prin exploatarea cunoştinţelor virlent, întrebat cu ce scoo vot de blam cu avertisment.
posibil ca tot ceea ce a făcut
trec faptele dincolo de graniţa Călin să fie învedernt. pentru construcţia vilei lui unei vile alcătuite din 14 în­ situaţie. Uşile şi ferestrele vi­ şi obţinerea folrvv**lot perso­ şi-a construit imobilul în a- EMU. PLEŞA
licitului, acuzînd po autor de Mai inlii, pentru construcţia Călin. căperi cu uşi făcute din lemn lei au fost comandate de că­ nale. ceslo nroporlii. \ riisouns c.î preşedinte*? Goîsrjndui
fraudă şi înşelăciune. Cerce­ vilei de la Moneasa a fost Mai departe : a fos1 nevoie pentru foc ? tre I.G.C.L. Brad, comandă tri­ Astfel de modali lăţi nu stru are de girul să-! lase celor jiK k^ean de partid
tările au arătat că cel care îşi nevoie de cărămidă. La cere­ de lemn de construcţie, de ci­ Continuăm enumerarea. Pe misă Atelierelor centrale Criş­ la îndemiua oricui. Ele îşi far doi copii pe care îi are. Pu­ CORNEL ARM EA NU