Page 6 - Drumul_socialismului_1972_01

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 285 © JOIlANUARIE 1972

ÂDUNÂRI ALE ACTIVULUI
INEPUIZABILA SUBA

DE PARTID DE LA COMUNE DE ENERGIE UMAIĂ

Intr-o însemnare apăru­ cîte ori nu-i pronunţaţi nu­ o p ro p u n ca la Insti­
tă zilele trecute in ziarul mele folosiţi pronumele tutul de m din Petroşani
1 SFAT IMATUR AL Idei, propuneri, concluzii nostru se relata că la Ex­ dînsul. Niciodată n-aţi spus să se orgapze o intîlnire
el.
ploatarea minieră Petrila
a studenţii cu
tovarăşul
conferinţa comitetului sin­ — N-aş putea să-î spun Tenczler. \ fit cred eu,
dicatului a avut un prolog altfel datorită respectului una din cdmai autentice
lecţii despfţninerit.
puţin obişnuit. Intr-o at­
constructive pentru dezvoltarea mosferă cu profundă încăr­ pe care i-l port. Virsta, ex­ cred că 20 \ ore din cele
Vasile EUnormator : Eu
perienţa dînsului, exemplul
cătură emoţională un grup
pe care ni-l dă, zi de zi,
de pionieri aduceau laudă nu-mi permit să-i spun alt­ 24 tovarăşUTenczler e în
vredniciei părinţilor lor — fel. Pentru a-l defini, cu- mijlocul mHlor. Cunoaş­
Plenara activului Comitetului prin contractarea a 320 porci,
comunal de partid Vorta s-a 354 bovine, 300 ovine, 660 hec­ in continuare a fincărui sat, minerii sectorului III — ca­ vintul om e prea puţin te situaţia \cărui om în
producţie. $ cit şi cum a
re au înscris in anul 1971
definit prin maturitatea dezba­ tolitri lapte de vacă, 700 kg succese deosebite in muncă. spus. Pentru că, ştiţi bine, lucrat, de dn-a lucrat. Ii
terilor ca un lucid şl angajat lînă, 90 000 bucăţi ouă, 800 Printre cei felicitaţi se afla oamenii mai au şi defecte. cunoaşte penare. Şi doar
sfat al gospodarilor comunei kg carne de pasăre, 80 000 kg şi tehnicianul Ştefan Ten- La tovarăşul Tenczler, oricît sintem 339 oameni in
hotărlţl să susţină prin fapte fructe. Răspunsul a primit de­ czler, şeful sectorului. Pen­ te-ai strădui să le găseşti, colectiv. Nn intîlnit un
politica clarvăzătoare a parti­ ja confirmări practice. „In 3 a întregii comune tru el, momentul avea să nu reuşeşti. Prin exemplul om mai cori ca dinsul.
dului. Ecoul adfnc în semnifi­ zile de la adunarea generală — fie unic. Cind fiii săi — Zita său nu-ţi deschide nici mă­ Iubeşte oamtf e iubit de
caţii al primei Conferinţe pe arăta Octavian Modrea, secre­ şi Ştefan — l-au îmbrăţi­ car cea mai mică portiţă ei.
care să te indemne la au-
tară a secretarilor de partid şl tarul organizaţiei de bază sat Recent, activul de partid al Jlrea animalelor, asigurarea fu­ şat, urîndu-i ani mulţi, cu toliniştire. In preajma din- Aurel Colţ secretarul
preşedinţilor consiliilor popu­ Vorta — din cei 53 porci re­ organizaţiei comunale Sarmi- rajelor, activitatea îngrijitori­ greu şi-a stăpinit emoţia. sului îmi amintesc mereu de comitetului p.C. de la
lare comunale, răsfrlnt asu­ partizaţi la contractări pentru zegetusa a dezbătut modul în lor etc. Ştefan Tenczler sărbătorea, de o maximă pe care o re­ E.M. Petrila :\că de acum
pra întregii vieţi politice, so­ sat, 45 au fost stabiliţi". „La care trebuie să se acţioneze Participanţii la dezbateri au o dată cu succesul muncii, ţin din timpul cit eram e­ zece ani — en electrician
ciale, economice şl culturale a Luncşoara, a intervenit Cornel pentru înfăptuirea măsurilor e­ venit cu o serie de propuneri 50 de ani de viaţă şi peste lev de liceu şi am auzit-o aici — am at despre to­
comunei a generat, încă din zi­ Suba, toate cele 30 de familii laborate de Conferinţa pe tară concrete pentru înlăturarea ne­ 3 decenii de minerit. în piesa „Azilul de noapte varăşul Tentşr spunin-
lele conferinţei, un climat mi­ din sat vor contracta cît© un a secretarilor comitetelor de ajunsurilor, îmbunătăţirea acti­ Iată un om al cărui por­ du-se t e aici t şef de sec­
litant de hotărîrl şl angajări porc*. Atunci cînd comuniştii partid şi a preşedinţilor consi­ vităţii în agricultura comunei. tret încercăm să-l creionăm. tor care nu enginer, dar
ferma, a canalizat dezbaterile sînt în frunte prin exemplul liilor populare comunale, pen­ S-a stabilit, de exemplu, ca In Trăsăturile de caracter ni . , • • . ■•••••• ; y/-' ! gxndeşte ingin\şte. E de­
plenarei spre analize profunde, personal hotărîrile devin rea­ tru aplicarea în viaţă a sarci­ 1972 să se planteze cu pomi le-au „trasat“ oamenii in A FI COMUNIST votat trup şi iflet oame­
spre prospectări de adîncime a lizări. nilor ce Izvorăsc din ampla 20 ha şl să se completeze go­ mijlocul cărora munceşte şi nilor pe care-imduce. Ori
resurselor dezvoltării comu­ Dezbaterile plenarei au dez­ expunere a tovarăşului Nicolae lurile în livada pe rod. Este trăieşte. Ei au realizat, de . DE OMENIE de cite ori i-t solicitat
nei. Adunarea a analizat cu văluit un interes susţinut pen­ Ceauşescu, secretarul general valoros faptul că pe baza ana­ fapt, portretul lui Ştefan sprijinul în mi?a cu tine­
toată competenta capacităţile tru problemele soclal-gospodă- al partidului, rostită cu acest lizei făcute s-a putut da răs­ Tenczler. rii din sector privit lu­
materiale şl umane existente reşti ale comunei. Cele 824 000 prilej. puns la întrebarea i cum să se Ing. Petre Tudor, locţiitor crurile ca un n politic.
în viata comunei, a constituit lei venituri hotărîte pentru A fost o analiză fructuoasă. procedeze în acest caz? Pre­ şef de sector: Dacă aţi vă­ Grija ce o- poai fiecăruia,
preocupări, căutări ale celor mai 1972 au fost destinate în mare Prin modul în oare s-a des­ şedintele C.A.P. a făcut pro­ zut vreodată un om îndră­ „Omul, ce frumos sună a­ zi de zi, mă /aqsd-Z consi­
eficiente căi de ridicare a co­ parte domeniului social-cultu- făşurat ea a constituit un va­ punerea, acceptată de altfel de gostit de activitatea pe care cest cuvînt!". E omul co­ der un adevăr apăr inte.
munei spre condiţii cît mal bu­ ral unde urmează să se chel­ loros schimb de păreri asupra întreg activul de partid, ca în o practică, atunci putem rectitudinii, al cinstei, al Ioan Jurca, n\er, şef de
ne de viată. tuiască aproape 600 000 lei. în­ muncii comitetului de partid şi 1972 fiecare cetăţean al comu­ vorbi despre tovarăşul Şte­ sacrificiului, omul receptiv brigadă. Ce votşte tova­
la nou, care pentru a fi de
In acest drum al emancipă­ frumuseţarea şi buna gospodă­ consiliului popular comunal, a nei să planteze cîte 10 pomi. O fan Tenczler. E omul care răşul Tenczler, eiorbă. Ori­
rii, întărirea vieţii economica rire a comunei şi satelor apar­ comuniştilor şl celorlalţi cetă­ propunere valoroasă, căreia !n întîmpin&rea s-a dedicat cu întreaga fi­ acord cu ceva trebuie să ce lucrare am ivăţat de
inţă mineritului. încă nu
la dumnealui a)st adevă­
se dovedeşte a fi condiţia e- ţinătoare ocupă o pondere în­ ţeni ai comunei, a creat un trebuie să i se acorde o deo­ am văzut alt om care să studieze acel ceva, să fie rată învăţătură. :um, cind
sentială a progresului, fapt ce semnată a planului de măsuri. prilej de analiză a ceea ce tre­ sebită atenţie, avlndu-se în ve­ sem centenarului ofere din timpul liber o sigur de ceea ce afirmă. E am introdus nou metodă
a orientat şl dezbaterile plena­ Se prevede construirea, în a- buie făcut în viitor, în lumina dere faptul că aici, pe versan­ perioadă atît de mare acti­ comunistul de la care ai de exploatare ci banc de
rei spre acest domeniu. Dato­ nll următori, a unor obiective sarcinilor ce se desprind din tul sudic al comunei, există U.T.C. vităţii profesionale. Pentru mereu de învăţat.
rită condiţiilor geografice, co­ importante i dispensar, cămin, lucrările conferinţei pe ţară, mari suprafeţe de teren propi­ dînsul n-a contat dacă a — Sinteţi inginer tînăr, cărbune subminata stat in
abataj trei şutur intr-o zi
LIJPENI. Tinerii din Lupcnl
muna Vorta este necooperatl- repararea băii comunale, con­ pentru ca fiecare sat, întrea­ ce dezvoltării pomlculturii. lntfmplnâ cu entuziasm şl bu­ fost ora 2 noaptea sau 4 locţiitorul şefului de sector.
vlzată. Cetăţenii sînt însă pre­ tribuţii în muncă la repararea ga comună să prospero şi mai Pentru mai buna folosire a ne rezultate iii muncă semi­ dimineaţa. S-a deplasat la Iar şeful e tehnicianul Ten­ şi trei în alta. Certai! De­
spre tovarăşul Ticzler ar
ocupaţi de buna gospodărire a a 9 km drum Judeţean şl 11 km rapid în continuare. Apreciind fondului funciar, activul de centenarul Uniunii Tineretului mină dacă situaţia îi soli­ czler. Aţi avut de învăţat trebui scrisă o lorie de
pămîntului, de creşterea şepte- drumuri comunale, efectuarea rezultatele obţinute în toate partid a hotărît să se execute Comunist. După cum ne-a re­ cita prezenţa. Se zice că u­ de la el ? viaţă de om, nu n articol,
latat tovarăşul Petru Pălivau,
lului, atît prin sporirea pro­ de munci patriotice în valoare domeniile, activul de partid a în 1972 o serie de lucrări în secretarul comitetului coordo­ nui violonist ii place sune­ — Aş vrea să vă mărtu­ acolo.
ducţiei cît şi prin îmbunătăţi­ de aproximativ 600 000 lei. insistat asupra unor probleme satele Breazova, Zeicani j să nator al U.T.C. po E.1N1. Lu- tul lemnului şi că sunetele risesc ceva. Tata socru a Ioan Căluşeru, secretarul
majore, îndeosebi privind a­
se ia măsuri de desfiinţare a
peni, a fost întocm it un plan
rea raselor. Participanţii la Participanţii la discuţii şi-au gricultura comunei, subliniind unor drumuri Inutile create „de concret de acţiuni care cu­ viorii ii dau o satisfacţie fost artificier, a lucrat cu organizaţiei de ptid din
discuţii au evidenţiat interesul manifestat nu numai adeziu­ necesitatea valorificării mni cărăuşii noştri la voia întîm- prinde, între altele, lntllnlri spirituală de neegalat. în­ tovarăşul Tenczler. O dată sectorul III: E umomunist,
cu activişti de partid şl de
pentru întărirea fondului cen­ nea la măsurile propuse pen­ bune a acestui important sec­ plării". stat, concursuri cultural-ar- drăznesc să afirm că tova­ mi-a spus: Dacă cumva a­ un conducător a\eciat şi
tralizat al statului, convinşi că tru ridicarea nivelului de via­ tor. Referindu-se la posibilităţile tistice şi sportive, întreceri răşului Tenczler, viaţa de jungi la Petrila, la sectorul stimat de toţi oaenii din
de fiecare depinde buna gos­ ţă a comunei, ci şi preocuparea Succesele obţinute în agri­ între brigăzi de tineri şl în­ tehnician, de conducător de III, să ştii că acolo înveţi sector.
podărire a ţării, creşterea a- pentru îmbunătăţirea lor, pen­ cultura comunei sînt de ne­ ce le are Sarmizegetusa din a­ tre sectoare, excursii etc. Es­ sector ii dă satisfacţii pe minerit. Dacă m-am apro­ Gheorghe Cojocai, locţi­
vutiei naţionale. Ideile cuprin­ tru îmbogăţirea planului cu noi contestat. Primarul comunei a­ cest punct de vedere, tovarăşul te în plină desfăşurare con­ care un violonist nu le poa­ piat mult de această mese­ itorul secretarului omitetu-
cursul dotat cu „Trofeul m i­
se în Informarea prezentată de fapte care să schimbe cu ade­ răta, de exemplu, că o aseme­ Vaslle Zgîrcea, primarul comu­ nerilor", iar în zilele urm ă­ te încerca. Vedeţi, dinsul a rie i-o datorez tovarăşului lui de partid de laS.M. Pe­
nei, arăta i In valorificarea re­
secretarul comitetului comunal vărat faţa satelor. In cuvîntul nea producţie de cartofi ca cea surselor interne ale comunei toare va fi organizată o ex­ împlinit virsta de 50 de ani. Tenczler. Ar fi foarte mul­ trila : E omul inr.stit cu
de partid — Ioan Buştea —, lor Silviu Miclea, secretarul or­ realizată în 1971 nu a fos-t ob­ noastre mai avem multe de cursie pentru vizitarea îm pre­ întrebat de cineva dacă ar te de spus, dar îngăduiţi-mi toate calităţile un\ comu­
prevederile planului de măsuri ganizaţiei de bază din Certeju ţinută nlcîclnd în cooperativa făcut. Avem terenuri în lunca jurim ilor municipiului Petro­ renunţa la viaţa de mină, măcar la două să mă o­ nist de omenie.
şani.
au declanşat vii dezbateri, au de dos, Cornel Suba din Lunc­ agricolă de producţie. La po­ Breazovel unde, prin constru­ De asemenea, tineretul de Ia acum cînd se află la virsta presc: Probabil că un por­ Am creionat poretul u­
generat noi iniţiative. Intere­ şoara, Gligor Călean dlr4 Va­ rumb s-a realizat, în 1971, cu irea unui canal de scurgere a m ina Lupcnl şl-a mobilizat pensionării, cînd alţii se tret creionat al tovarăşului nui om. L-au real)at, de
saţi în obţinerea de producţii lea Poienii, Cornel Hamugă, se­ peste 1 200 kg boabe mal mult apel, s-ar putea reda agricul­ toate forţele pentru a obţine gîndesc la dulcea odihnă — Tenczler s-ar putea face din fapt, cei in mijloci cărora
rezultate din ce In ce mai bu­
cît maî mari la hectar, comu­ cretarul organizaţiei de partid la hectar în comparaţie cu a­ turii 40 ha. Aceeaşi situaţie în ne în producţie. Primele suc­ meritată de altfel — din­ două linii, una ce caracte­ munceşte şi trăieşteJŞi poa­
niştii din Vorţa au hotărît de- din şcoală, Iulian Haiduc, di­ nul 1970. Dar, aşa cum a rela­ locurile numite „In Trestie", cese din acest nou an al cin­ sul a răspuns: „Nu, nu rizează omul profesional, te au făcut-o mai bie...
faJcarea celor 1 623 hectare, rectorul şcolii, Dumitru Iulian tat ing. Gheorghe Dauerbach, „In Rovini*, „In Fineţe*, „La cinalului vorbesc cu convin­ cred că potu. alta familial. Şi amindouă
gere despre hărnicia tineretu­
care vor fi însămînţate în a­ Cotrea, medicul comunei, Va­ posibilităţi de a se lucra mai arie", unde prin executarea lui din Lupcnl. — Am observat că ori de liniile converg. Aş avea şi LUGAUCIU
cest an, pe sate şi gospodării lentin Miclea din Valea Poie­ bine, mai eficient, de a se ob­ unor şanţuri s-ar putea pune
individuale, executarea de a­ nii şi alţii au hotărît punerea ţine rezultate şl mal bune sînt. în circuitul agricol 70 de ha
rături de vară şi de toamnă, la punct a drumurilor „că u- Este greu de explicat faptul de teren.
fertilizarea cu îngrăşăminte nele-s de toată delăsarea", con-" ce la brigada Hoblţa s-a obţi­ Rezerv© sînt. Principalul con­
naturale, intense lucrări de în­ struirea de trotuare, curăţirea nut la porumb, în comparaţie stă, aşa cum s-a subliniat In Extracţia ritmică IN ÂCIlViTATEA ASEZĂMiHFlOR
treţinere a culturilor, urmărin- şanţurilor, construcţia de gar­ cu vecinii lor, din brigada Sar- adunarea de activ, în a orga­
du-se, în final, sporirea pro­ duri, amenajarea de spaţii mizegetusa, producţii mult mal niza şi mobiliza întreaga co­
ducţiei la hectar. Creşterea verzi, plantarea de flori, în­ mici. Tovarăşii Gheorghe Po- mună la valorificarea lor. a minereurilor
şeptelului de animale se ex­ dreptarea malurilor, înfiinţarea joga, Petru Fona, Ion Arion, Pornind de la. faptul că
primă în cifre comparative. Se unei pepiniere comunale silvi­ Lăscuţ Zgîrcea şi alţii au rela­ şcoala reprezintă factorul prin­
prevăd creşteri însemnate la ce, plantarea de soluri noi pro­ tat şi alte neajunsuri din agri­ cipal de lnstrbire şi educare a (Urmare din paq. 1) narea cu piese de schimb şi
bovine, de la 1 821 la 2 119 ca­ ductive de pomi fructiferi, cultura comunei. tineretului, activul de partid a cauciucuri pentru maşinile de
pete, ovine de la 861 la 1 100, construcţia de poduri şl pode­ Din analiză s-a desprins con­ subliniat necesitatea îmbunătă­ ectlv: folosirea cît mal efici­ încărcat.
porcine de la 739 la 1 000, pă­ ţe, amplasarea sau mutarea cluzia că în viitor, aşa cum ţirii continue a muncii cadre­ entă a posibilităţilor, a forţe­ Am reţinut de fapt că aces­
sări de la 6 000 la 9 000. Pen­ grajdurilor în condiţii de igie­ de altfel se subliniază şi în Re­ lor didactice j în faţa fiecărui lor şi condiţiilor de care dis­ te probleme sînt în atenţia con­
tru realizarea acestor cifre se nă şl estetice în acelaşi timp, zoluţia conferinţei pe ţară, co­ învăţător şl profesor ridicîn- punem pentru realizarea exem­ ducerii centralei. Tovarăşul
impun măsuri de asigurare a introducerea autobuzului şl pe mitetul de partid şl consiliul du-se nobila chemare de a fi plară a planului. Ioan Dineş, director tehnic, Programul educaţional al ma" (I ?) Pînă cînd fa rezista
bazei furajere, curăţiri da pă­ alte trase© ale comunei etc. popular trebuie să controleze atît un bun specialist în dome­ La acelaşi aspect deosebit de ne-a declarat: partidului aduce în prim pla­ această scuză ?
şuni, fertilizări etc, Preocu­ Grăbirea acţiunii de electrifi­ şl să sprijine unităţile agri­ niul său, cît şl un bun educa­ important pe care-1 reprezintă — Cadrele din centrală au a­ nul acţiunii de formare a con­ La Bucureşcl se constată un
parea pentru asigurarea păşu­ care, obiectiv important al pla­ cole de pe raza comunei, să tor comunist, oferind elevilor valorificarea raţională a rezer­ Jutat conducerea Exploatării ştiinţei socialiste, a membrilor fapt contradictoriu. Iri satul de
nilor s-a desprins ca o con­ nului de măsuri, a reprezentat mobilizeze pe toţi locuitorii la săi un model de viaţă şi de velor interne se gîndesc mulţi miniere Deva să introducă no­ societăţii noastre, alături de centru se desfăşoară o activi­
stantă în discuţiile plenarei. un centru de interes al dezba­ executarea la timp şi la un ni­ comportare demn de urmat. mineri, tehnicieni şi ingineri. ua metodă de exploatare în alţi factori, contribuţia aşeză­ tate culturală acceptabilă. Aici,
„Dacă un an nu lucrăm te­ terilor. vel calitativ corespunzător a In plenara de activ s-au pus Din prima zi lucrătoare a anu­ subetaje cu surpare şl vom a­ mintelor culturale care se con­ s-au constituit brigăzi1 artistică
renurile do munte cu plugul In cadrul discuţiilor s-au lucrărilor agricole i organele în evidenţă sarcinile deosebi­ lui, brigăzile conduse de La- juta în continuare la generali­ sacră ca adevărate focare ale de agitaţie şl ştiinţifică care
educaţiei comuniste. In această
sau cu sapa, se întelenesc, se conturat ca pregnanţă interesul comunale de partid şi de stat te ce trebuie realizate în ce­ dislau Ghezan, Groza Pelru, zarea ei. Există de asemenea s-au deplasat în cîteva late a­
fac pădure — arăta Gligor Că- fiecăruia pentru soarta comu­ purtînd răspunderea pentru fe­ ea ce priveşte gospodărirea şi Malea Ioan şi altele au reuşit un plan concret de îndrumare perioadă ceea ce este prepon­ parţinătoare f au loc repetiţii
lean, locţiitorul secretarului nei, dorinţa de a contribui prin lul în care se efectuează pre­ înfrumuseţarea comunei, apro­ cîte un ciclu întreg pe fiecare tehnică. Fără îndoială că se derent în programul de lucru ale echipei de dansprl, gru­
organizaţiei de bază din Valea toate forţele la mersul ei îna­ gătirea terenului, semănatul, vizionarea şl buna deservire a schimb. Oamenii aceştia, care poate face mai mult. Este a­ al acestora sînt acţiunile cu pului vocal, soliştilor. In
un pronunţat caracter instruc-
Poienii. Terenurile agricole, inte. Faptul că atunci cînd po­ întreţinerea culturilor, recolta­ populaţiei. Pentru a face comu­ domină de multă vreme între­ devărat că trebuie să insistăm tiv-educativ care au un puter­ schimb, în celelalte iate ale
păşunile, fînaturile trebuie cu­ tenţialul Intelectual al comu­ rea, transportul şi depozitarea na mai frumoasă s-a stabilit cerea la mina Deva, dovedesc asupra îmbunătăţirii .aprovizio­ nic ecou în rîndul publicului. comunei activitatea culturală
răţite cu regularitate şl ar fi nei este canalizat înspre pro­ produselor. , ca, Sn anul 1972, să se execu­ prin fapte că şi în anul 1972 nării cu piese de schimb, cu La Vălişoara, cele mai abor­ lipseşte... aproape cu desăvlr-
bine să se la măsuri să poată păşirea acesteia, se realizează Activul de partid a adresat te lucrări de întreţinere şi re­ îşi vor apăra renumcle, Dar şi perforatoare corespunzătoare şire. Directorul căminului cul­
oamenii să facă păşuni pentru lucruri bune, s-a evidenţiat sl observaţii critice faţă de mo­ parare a 35,9 km drumuri şi alţii le urmează exemplul sau noilor cerinţe, cu cauciucuri si date forme ale muncii cultu­ tural de centru, Ioan Giurgiu,
oi*. „La Luhcşoara — arăta cu acest prilej. Propunerea pro­ dul în care se desfăşoară ac­ străzi, amenajarea a 4 hectare ii ajută. altele. rale se dovedesc simpozionul, a uitat pe semne că în sarcina
Cornel Suba — profltînd de fesorului de geografie Cornel tivitatea în sectorul zootehnic zone verzi, 630 mp trotuare, Tovarăşul Cremenaşiu a ţi­ Sintetizînd cele cîteva păreri expunerea, conferinţa, masa ro­ dînsului cade şi această mun­
că.
tundă. Prin intermediul lor se
timpul favorabil al toamnei Hamugă de a se îmbunătăţi ol cooperativei agricole de pro­ diguri de apărare contra viitu­ nut să precizeze unele aspecte ale Interlocutorilor noştri se urmăreşte în mod deosebit In activitatea bibliotecii, ca
prelungite oamenii au ieşit la cursul unor ape de pe terito­ ducţie. In cuvîntul lor, mulţi rilor de apă în satele ITobiţa şi privind ajutorul Centralei mi­ desprind cîteva concluzii. Co­ creşterea şi formarea tinere­ un fapt lăudabil, apare înfiin­
curăţitul păşunilor. Şi ieri, pe riul comunei s-a născut în dintre participanţii la dezbateri Păucineşti. nereurilor neferoase Deva. lectivul de la Exploatarea mi­ tului. Sînt de notat aici ex­ ţarea unui punct de consulta­
toate dealurile veniseră cu plu­ urma studierii fenomenelor lo­ au apreciat ca nesatisfăcătoa­ Ca o concluzie a adunării de — In ultima vreme — spu­ nieră Deva a păşit în noul an punerea pe tema „Frumuseţea ţii „Cartea social-politică".
gul la desţelenit". „Ga să pu­ cale, a valorificării cunoştin­ re activitatea desfăşurată pen­ activ s-a desprins faptul că în nea dînsul — conducerea cen­ mult mai bine pregătit decît meseriei alese", simpozionul bliotecara Floarea Giurgiu v
tralei ne-a ajutat mult în a­
tem onora contractele de lînă ţelor de specialitate. Este de tru realizarea planului de creş­ viitor este necesar să se a­ provizionarea cu utilaje şi la altă dată şi este hotărît să-şi „Cum să ne comportăm în so­ trebui însă să se ocupe mai
tere a şeptelului, îndeosebi la
avem nevoie de păşuni. Mai fapt una dintre cerinţele a­ corde o mai mare atenţie per­ experimentarea metodei de ex­ facă pe deplin datoria. Apre­ cietate" etc. mult de popularizarea cărţii
sînt încă terenuri pe care dresata tuturor intelectualilor ovine. Justificări cum că... lu­ fecţionării activităţii comitetu­ ploatare cu subetaje. Pentru a­ ciind recordurile din luna tre­ In activita­ _ _ beletristice şi
le-am putea reda păşunatuîui", comunei, ca şi fiecărui cetăţean, pii mănîncă oile nu-şi au te­ lui comunal de partid, antrenă­ nul acesta trebuie să fim spri­ cută şi rezultatele din zilele tea Instructiv- ştiinţifice ro-
arătau Ileana Şerban, deputa­ mei şl pe bună dreptate au rii tuturor comuniştilor la so­ jiniţi mai mult în ce priveşte acestea se poate spune că no­ educativă, un _^ ■ _ g mâneşti. „Tes-
fost combătute. In cadrul adu­
tă în satul Coaja, şi Virgil întegrîndu-s© în indicaţia pre­ nării s-a relatat că în acest luţionarea operativă şi eficien­ procurarea perforatoarelor de ul an are semne din cele mal aport deosebit |» ^ tamentul inca-
Dane, secretarul organizaţiei ţioasă dată de către secreta­ domeniu sînt şi alte multe ne­ tă a problemelor ce le ridică mare capacitate, în aprovizio­ bune. şi-J aduce bri­ B % O l I şului" singura
de partid. „Avem un izlaz co­ rul general al partidului, tova­ ajunsuri. Raţiile pentru hrana munca şi viaţa de partid, îm­ gada artistică recenzie nota­
munal care nu-1 nici curătat, pe răşul Nlcolae Ceauşescu, la bunătăţirea stilului de muncă de agitaţie. Tex­ tă în planul pe
care tl foloseşte flecare cum animalelor sînt stabilite Judi­ al consiliului popular. Cu acest tul, alcătuit de un co­ luna decembrie, oferă în acest
cios, dar ele — cum arăta to­
prilej s-a subliniat că măsu­
vrea. E necesar să luăm mă­ Conferinţa pe ţară a secreta­ varăşul Adara Gorui — nu se rile elaborate de Conferinţa pe lectiv, surprinde aspecte po­ sens un exemplu revelator de
suri pentru întreţinerea şi re­ rilor de partid şi a preşedinţi­ (respectă. Aşa prtocedînd, în zitive şi negative din viaţa so- cum nu trebuie să fie orien­
glementarea folosirii lui", spu­ lor consiliilor populare comu­ ţară a secretarilor comitetelor cial-economică a comunei, a tată munca.
nea Valentin Miclea din Va­ nale i „Trebui© să facem ca februarie nu vom mai avea ce de partid şi a preşedinţilor con­ unor oameni etc. Alături de La Buceş, am întîlnit o bi­
siliilor populare comunale an
da la animale. Este nevoie deci
lea Poienii. flecare locuitor al satului să să se intervină,isă se facă ordine. în esenţă nn singur scop: a­ aceasta, colectivele de confe­ bliotecă bine organizată, cu o
Răspunzînd chemării lansata Din cuvîntul tovarăşilor Tenie cela de a ridica nivelul de renţiari întreprind deplasări frumoasă activitate. Pentru e­
de Comitetul comunal de par­ ştie că are şl răspunderi, că Toteşteanu, Ion Drînceanu şi viaţă şi civilizaţie, gradul de periodice, răspunzînd întrebă­ ducaţia polltico-ideologică a
tid din Unirea, Judeţul Ialo­ trebuie să participe la întrea­ Arlmla Micşoni s-a desprins, conştiinţă al oamenilor satu­ rilor cetăţenilor (Dealu Mare, cetăţenilor, bibliotecara Maria
miţa, participanţii la plenară ga activitate a comunei I* d© asemenea, concluzia că sînt lui, de a-i ajuta să cunoască Stoeneasa ş.a.). Formaţiile ar­ Neaga a organizat un bogat
s-au angajat să contribuie la încă mult© probleme de rezol­ răspunderile şl îndatoririle ce tistice fac o bună propagandă colţ cu cartea social-politică.
fondul centraliza* al statului ILEANA LA5CU vat în ceea ce priveşte îngri- le revin faţă de societate, să folclorului local, efectulnd de­ La această modalitate de popu­
înţeleagă faptul că în activita­ plasări cu spectacole la Hărţă- larizare a cărţii politice se
adaugă şi o alta, prin inter­
tea lor trebui© să îmbine în gani, Luncoiu de Jos, Orrain- mediul cercurilor de cititori.
mod organic şi nevoile proprii, dea. Acestea au fost organizate nu
Activitatea bibliotecii, parte
cit şi nevoile gerrerale ale so­ componentă a programului că­ numai în satul de centru, ci
Studiul literaturii social-politice cietăţii. minului cultural, este merito­ şi în cele aparţinătoare —
Activul organizaţiei comuna­
Stănijo, După
Piatră, Mihăi-
rie. Prin intermediul acesteia
le de partid Sarmizegetusa a
exprimat posibilităţile existente se face e bună popularizare a ienl, conduse de un respon­
sabil. Pentru educarea tineri­
(Urmare din pag. 1) tor şef la revista „Cadran*, ţeles tinerii traducerea acesto­ şl a dat răspuns chemării Co­ cărţii româneşti. In cadrul u­ lor se organizează seri de în­
nor seri literare, căutate de
sau simpozionul ce a avut loc ra în vîaţă. mitetului comnnal al P.G.R. şi cetăţeni, sînt prezentate meda­ trebări şi răspunsuri pe tema
Tinerii din Petroşani au cu­ la Orăştie cu tema „Tineretul Ca o primă concluzie, s-a a Consiliului popular Unirea — lioane de scriitori (Coşbuc, E- „Sîntem pregătiţi să păşim în
noscut valorile ce le poate do- şi Idealul comunist de viaţă*. desprins dorinţa unu! însem­ Judeţul Ialomiţa, luîndu-şi an­ minescu), recenzii de cărţi. viaţă?. Se mai prezintă re­
bindl o nouă acţiune politico- Au mal fost iniţiate şt or­ nat număr de tineri de la ora­ gajamentul să asigure în anul Pentru cei mici, dimineţile de cenzii de cărţi etc. Un spri­
educativă cum a fost „Maga­ ganizate acţiuni la Hunedoara, şe şl sate de a cunoaşte prin 1972 creşterea şi livrarea a 263 basme au devenit întîlnlri a­ jin preţios primeşte bibliote­
zinul soclal-polltic* pe tema i Haţeg şl Brad. Remarcăm preo­ intermediul dialogului cu per­ capete bovine, 180 porci graşi, tractive cu prilejul cărora li cara din partea cadrelor di­
„Elemente definitorii ale eta­ cuparea comitetului orăşenesc sonalităţi ale vieţii noastre so- 200 capete ovine, contribuind se oferă surprize plăcute din dactice care nu numai că par­
pei făuririi societăţii socialis­ şi a bibliotecii orăşeneşti cial-ipolitlc© probleme de esen­ astfel Ia o mai bună aprovizio­ bogăţia folclorului nostru. ticipă la acţiuni, ci le şl or­
te multilateral dezvoltate", la Brad pentru iniţierea unui cerc ţă şi care preocupă vîrsta şi nare a populaţiei, la sporirea ganizează, pregătind materia­
La
căminul
din
cultural
Oăre şi-eu adus contribuţia to­ al „prietenilor cărţii social-po- viaţa tineretului, dorinţa de a fondului central de produse al Luncoiu de Jos constatăm cu le.
varăşii Gheorghe Feler, secre­ litîce* precum şi pentru ini­ cunoaşte probleme actuale ale statului. satisfacţie că materialul nostru Constatările desprinse rele­
Intr-o atmosferă do entuzi­
tar al comitetului municipal ţiativa „Prezentăm săptămînal vieţii politice Internationale, asm general, activul de partid „Brigada ştiinţifică să răspun­ vă faptul că în activitatea aşe­
de partid, Loghln Popa, şeful o carte social-politică pentru modul de existenţă a tinerilor al organizaţiei comunale Sar­ dă întrebărilor cetăţenilor, nu zămintelor culturale preponde­
secţiei organizatorice a comi­ tineret". din alte ţări ale lumii. mizegetusa a adoptat textul u- să figureze onorific în organi­ rente sînt acţiunile cu carac­
tetului municipal de partid, şi S-a dovedii utilă, cu o ma­ Integrată organic în activi­ nel telegrame trimisă C.C. al zarea căminelor culturale* pu­ ter instructiv-educativ. Mate­
Teodor Ruau, director al Ca­ re încărcătură educativă şl va­ tatea de pregătire politlco-ideo- P.C.R., tovarăşului Nicolae blicat în nr. 5 245 a avut efect. rializate în forme variate, a­
binetului municipal de partid loare de dezbatere, manifesta­ logică a tineretului, munca de Ceauşescu, In care este sinte­ Semnalam atunci că brigada cestea contribuie la educarea
diverselor categorii de oameni,
Petroşani. rea ce a avut loc la Deva pe răspîndire, de dezbatere şi în­ tizată dorinţa unanimă a locui­ căminului din Luncoiu de la formarea lor ca public, ini­
S-a bucurat de succes şl ca­ tema r „Programul partidului — suşire a valorilor teoretice şl torilor comunei de a aplica ne­ Jos era alcătuită, dar nu ţiator şi organizator al activi­
leidoscopul istoric organizat la program de muncă şi viaţă co­ metodologice ce le posedă car­ abătut în viaţă sarcinile dzvo- efectuase nici o Ieşire. In tăţii culturale. Ceea ce se im­
munistă a tinerei generaţii", tea social-politică în general rîte din documentele partidu­ intervalul de timp scurs
Simerla, Intitulat „Pagini din lui nostru, din lucrările primei de atunci, însă acest co­ pune pentru munca de viitor
lupta ceferiştilor sub conduce­ care a oferit participanţilor po­ şi în special cea adresată ti­ Conferinţe pe ţară a secretari­ lectiv a fost oaspetele cetăţe­ a unor aşezăminte este o .mai
rea P.G.R.", masa rotundă de la sibilitatea să-şi spună părerea neretului, trebuie să constitu­ lor comitetelor de partid şl a nilor din Luncoiu de Sus, Po­ atentă preocupare pentru ac­
ie o preocupare
permanentă
deschis, indiferent unde mun­
Călan — „Studiul literaturii cesc sau învaţă, faţă de pro­ pentru toate organele şi orga­ preşedinţilor consiliilor popu­ dele, satul de centru ş.a. Dar ţiunile ce se desfăşoară în sa­
social-politice — act de cultu­ blemele actuale de muncă, de nizaţiile U.T.C., impusă de sar­ lare comunale pentru prosperi­ In atelierul de reparat utilaj comercial din Deva se confecţi­ din nou este prezentă... lipsa tele aparţinătoare, intensifica­
ră, act de responsabilitate so­ viaţă socială şt politică reieşi­ cina ce o avem cu toţii de a tatea şi înflorirea satului româ­ onează şl firm e luminoase. In imagine m uncitorul Noagy Ladls- planului de activitate afişat la rea acesteia, o mai bună pro­
modelează o literă dintr-un tub de sticlă.
lau
cială" — cu contribuţia scrii­ te din programul educaţional ne forma şi dezvolta o înaltă nesc. Foto: N. GHENA intrarea în cămin. Motivul e pagandă a cărţii româneşti.
torului Ştefan Popescu, redac­ al partidului şi apoi cum au în­ conştiinţă socialistă. C. GHEORGHE acelaşi: „A furat cine. a ra- M. BODEA
\