Page 61 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 61
Deschiderea Consfătuirii Comitetului
Proletari din toate tarile, uniii-vă!
Politic Consultativ al statelor
participante la Tratatul de la Varşovia
La 25 Ianuarie s-a deschis liste Cehoslovace: Gustav Hu- Consiliului de Miniştri al
Ia Praga Consfătuirea Comite sak, secretar general al G.G. R.D.G., Otto WInzer, membru
tului (Politic Consultativ al al P.G.G., conducătorul dele al G.G. al P.S.U.G., ministrul
statelor participante la Tra gaţiei, Ludvlk Svoboda, mem afacerilor externe, Paul Mar-
tatul de la Varşovia. bru al Prezidiului G.G. al kowski, membru al * G.G. al
La consfătuire iau parte * P.C.G., preşedintei© R.S. Ceho P.S.U.G., şeful Secţiei relaţii
din partea Republicii Popu slovace, Lubomir Strougal, externe a G.G. al P.S.U.G.,
lare Bulgaria i Todor Jivkov, membru al Biroului Politic al Oskay Fischer, membru al
prim-secretar al C.Q. al P.G.B., C.G. ai P.G.G., preşedintele C.G. al P.S.U.G., adjunct
preşedintele Consiliului de guvernului R.S. Cehoslovace, al ministrului afacerilor ex
Stat al R. P. Bulgaria, condu Vasil Bilak, membru al Pre terne, Werner Eberlein,
cătorul delegaţiei, Stanko To- zidiului şi secretar al G.G. al membru ai Comisiei de re
ANUL XXIV. Nr. 5 302 MIERCURI 26 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI dorov, membru al Biroului Po P.C.C-., Bohuslav Chnoupek, vizie a P.S.U.G., adjunct d©
litic al C.Q. al P.G.B., pre membra al G.G. al P.G.G., mi şef de secţie la. G..G. al
şedintele Consiliului de Mi nistrul afacerilor externe | P.S.U.G. i
din partea Republicii Popu
din partea Republicii Demo
niştri al R.P. Bulgaria, Petăr crate Germane î Erlch Honec- lare Polone : Edward Gierek,
In întîmpinarea Mladenov, membru al GLG. al ker, prim-secretar al C.C. al prim-secretar al G.G. al
'P.C.B., ministrul
afacerilor
iP.M.U.P., conducătorul dele
P.S.U.G., conducătorul delega
externe, Konstantin
Tellalov,
membru al C.G. al P.G.B., şeful ţiei, Hermann Axen, membru gaţiei, Piotr Jaroszewicz, mem
Secţiei de politică externă şi al Biroului Politic şi secretar bru al Biroului Politic al C.G.
probleme Internationale a C.C. al C.G. al P.S.U.G., Wolfgang al P.M.U.P., preşedintele Con
Congresului al P.C.B. j Rauchfuss, membru al C.C. al lone, Ştefan Olszowski, mem
siliului de Miniştri al R.P. Po
P.S.U.G.,
vicepreşedinte
al
din partea Republicii Socia
bru al Biroului Politic al C.G.
al P.M.U.P., ministrul aface
rilor externe, Jozef Tejchma,
ţărănimii Felicitări adresate tovarăşului membru al Biroului Politic, se
cretar al C.G. al P.M.U.P., Rys-
NICOLAE CEA U ŞESCU
7>ard Frelek, membru al secre
tariatului, şeful Secţiei exter
ne a C.G. al P.M.U.P., Stanis-
cooperatiste cu prilejul aniversam law Trepczvnski, membru al
C.a al P.M.U.P., adjunct al
zilei de naştere
ministrului afacerilor externe p
din partea Republicii Socia
liste România i Ni co l a©
Secretarul general al Parti C.C. al P.C.C. şi preşedintele Ceauşescu, secretar general al
dului Comunist Român, pre guvernului R. S. Cehoslovace, Partidului Comunist Român,
Glasul al Republicii Socialiste Româ Vasil Bilak, membru al Pre preşedintele Consiliului de
şedintele Consiliului de Stat
zidiului şi secretar al C.C. al
nia, Nicolae Ceauşescu, a fost P.C.C., Alois Indra, membru Stat al Republicii Socialist©
vizitat, marţi seara, la reşe al Prezidiului C.C. al P.C.C. şi România, conducătorul delega
ţiei,
Ion Gheorghe Maurer,
preşedintele Adunării Federa
dinţa sa din Praga, de tovară
nanlm şii Gustav Husak, secretarul le, şi Jan Fojtik, secretar al membru al Comitetului Execu
tiv, al Prezidiului Permanent
C.C. al P.C.C., care l-au feli
general al C. C. al P.C. din
Cehoslovacia, Lubomir Strou citat cu prilejul aniversării al C.G. al P.C.R., preşedinte-
gal, membru al Prezidiului zilei sale de naştere. (Continuar© In pag. a 4-a)
I şalelor Acţiuni ferme pentru realizarea exemplară a investiţiilor!
întrecere socialista lansata
CONSTRUCTORII $1 BIIIICIARIISĂ-S1 MIM COMPETENTA
OH. I. NEGREA
Satele patriei trăiesc e- Al
renlmente mari, de cotitu
ră. Sătenii chlbzulesc, dez $1 RESPONSABILITATEA IN EXECUŢIA SI PUNEREA LA întruniţi, marţi, lntr-o se conferinţe pe ţară a secreta Intensifica eforturile pentru
bat, hotărăsc. Cuvintele siune a consiliului popular rilor comitetelor de partid şl dezvoltarea multilaterală a ac
secretarului general al par > > comunal, harnicii gospodari a preşedinţilor consiliilor tivităţii economice şi social-
tidului, tovarăşul Nioolae din Pechea, judeţul Galaţi — populare comunale, am hotă culturale, pentru ridicarea ni
Ceauşescu, rostite anume unde funcţionează una din ce rît, într-o atmosferă de entu velului gospodăresc şl «dllitai
pentrn el, le-au mers la A LUTIROsi OBIECTIVELOR le mai vechi cooperative a ziasm şl de puternic ataşa al comunei.
Inimă. Secretarul general al gricole din ţară — au hotărît ment fată de partid, fată de Chemarea p© car© • ©dre
partidului a Iniţiat şi parti să lanseze o chemare la în dumneavoastră, iubite tovară săm consiliilor popular© co
cipat la dezbaterile primei trecere socialistă ‘către toate şe Ceauşescu, să lansăm o munale, tuturor cetăţenilor din
conferinţe pe ţară a re Mai mult dectt în anii pre lucrări de peste 100 milioane colau, şeful şantierului hidro cut fată uno-r sarcini sporite consiliile populare, către toti chemare la întrecere către toa comunele şi satel© patri
prezentanţilor sătenilor, con cedenţi, investiţiile din 1972 Iei şi punerea în funcţiune Ia tehnic Valea Jiului, spre e — arăta ing. Nicolae Stan, di cetăţenii din comunele şi sa te consiliile populare comu ei noastre, angajamentele
ferinţă ce s-a impus ca un prezintă o însemnătate capi termen şi în devans a tutu xemplu, sublinia că datorită rector general al Regionalei tele patriei, pentru realizarea nale, către toii locuitorii co pe car© ni le-am asumat ne
foram permanent al con tală. ror obiectivelor industriale şi măsurilor luate şi prin spri de căi ferate Deva. Trebuie şi depăşirea sarcinilor econo munelor şi satelor patriei noas obligă la © activitate comple
ducerii activităţii satelor şl Faţă de amploarea şi com social-culturale prevăzute. jinul ce trebuie să-l primeas să intensificăm lucrările de mice, edilitare şi social-cultu tre. xă pentru creşterea comp©ten-
comunelor patriei noastre. plexitatea sarcinilor ce revin Din relatările tovarăşilor că în spoTirea transportu electrificare a magistralei Li- rale pe anul 1972. Ne sînt încă proaspete în }ei organului local a1 puterii
în domeniul investiţiilor în a Gheorghe Feher şi David Goe, lui cu autobasculante de mare vezeni—Mintia, să punem sub
La puţină vreme după a secretari ei comitetelor mu capacitate, barajul de la Va tensiune tronsonul Subcetate Intr-o atmosferă de puter memorie însufletitoarele idei de stat, pentru valorificarea
cest eveniment de adîncă cest an, se impune din partea nicipale de partid Petroşani şi lea de Peşti va fi terminat la — Mintia, să continuăm mo nic entuziasm cei prezenţi au pe care le-aţi formulat ca un superioară a tuturor resurse
Însemnătate şl semnificaţie tuturor factorilor care coman Deva, rezultă că organele de timp, iar lucrările aferente se dernizarea şi sistematizarea adresat o telegramă Comite adevărat program, în expune lor de care dispunem.
pentru săteni, pentru În dă şl determină materializarea partid respective urmăresc vor încadra în grafice. Direc căii ferate şi a staţiilor. Pen tului Central al Partidului Co rea dumneavoastră, Ia confe Vă asigurăm, se apune în
tregul popor, au Început a fondurilor de investiţii o ma sistematic pregătirea şi des torul întreprinderii de construc tru a face faţă sarcinilor, munist Român. ~ tovarăşului rinţa cu gospodarii comunelor încheierea, telegrame!, iubite
ximă angajare a competentei
dunările activelor de partid şi responsabilităţii, începînd făşurarea lucrărilor, intervin ţii forestiere Deva, tovarăşul ne-am pregătit mai bine. Ara Nicolae Ceauşescu, în care se şi satelor. In acest spirit, a- tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că
din comune. Ele au fost a cu elaborarea studiilor teh- prompt acolo unde se consta Alexandru Bosorogan. arăta asigurat cea mai mare parte spune : nalizînd temeinic şi cu exi sub conducerea comitetului
semenea unor Înalte sfaturi nico-economice pînă la pune tă neajunsuri în pregătire şi că dotarea tehnică şi buna or a proiectelor, cu excepţia ce însufleţiţi de preţioasele în gentă, condiţiile şi posibilită comunal de partid, prin par
de matură şl Înţeleaptă gin- rea în funcţiune şi atingerea execuţie. In acelaşi timp, or ganizare a muncii pe şantiere lor privind sistematizarea sta văţăminte şi de sarcinile de ţile de care dispunem, sesiu ticiparea largă a tuturor cetă
dlre pentru destinul fie permit să se realizeze în pri ţiilor Deva şi Mintia, am fi o deosebită complexitate cu nea, toti deputaţii şi cetăţe ţenilor, vom înfăptui In mod
parametrilor proiectaţi, la toa ganizaţiile de partid de pe
cărui sat şl comună, pentru te obiectivele. şantiere şi-au sporit capacita mul trimestru cel puţin 30 la nanţat 80 la sută din lucrări. prinse în expunerea dumnea nii pe care-i reprezintă şi-au exemplar obiectivele pe car©
toţi sătenii, au prilejuit Căile şi mijloacele de a tea de mobilizare a colective sută din planul anual de con- Putem dec! realiza în primul voastră cu prilejul primei afirmat hotărîrea fermă de a ni le-am propus.
dezbaterea amplă a Indi realiza exemplar acest dezide lor de constructori la realiza structii-montaj, iar planul fizic trimestru circa 25 la sută din
caţiilor secretarului general rat major au fost abordate rea exemplară a sarcinilor. anual să fie îndeplinit cu planul anual. Aceasta însă de Către toate consiliile populare, către toţi
al partidului, de ridicare pe recent, în cadrul unei ample Asemenea preocupări res două luni înainte de termen. pinde de constructori, respec
o nouă treaptă de bunăsta consfătuiri de lucru, organi ponsabile sînt proprii multor Dincolo de situaţia poziti tiv de Şantierul 71 C.F. Pe
re şi civilizaţie a satului zată la Comitetul Judeţean unităţi beneficiare şi de con vă, în ansamblu, activitatea troşani, care are planificat cetăţenii din comunele şi satele
românesc. de partid, cu participa strucţii, fapt rezultat şi din de investiţii a judeţului în al pe trimestrul 1 numai 17,7
Comuniştii şi deputaţii — rea beneficiarilor de inves cuvîntul mai multor condu doilea an al cincinalului a de la sută. Noi am cerut ca şan
Împuterniciţii legitimi ai tiţii, a constructorilor şi pro cători de unităţi economice. butat cu numeroase şi com tierul să-şî asume sarcini su- Republicii Socialiste România
sătenilor — au abordat cu iectanţilor din judeţ. Analiza Tovarăşii Mircea Deac, di plexe probleme încă nesolu- Ing. ŞTEFAN CORNEAf
Înaltă răspundere cetăţe aprofundată a modului în care rectorul Direcţiei judeţene lionate, care generează greu activist al
Prima conferinţă pe (ară a
nească toate laturile vieţii s-au creat condiţiile necesare P.T.T.R., Râul Costea, director tăţi, mai ales la marii benefi Comitetului judeţean de partid secretarilor comitetelor de loc cu acest prilej, cuvînta- A fost extinsă, conform noi
satelor, au criticat stările şi s-au demarat lucrările pe tehnic al C.M.N. Deva, Carol ciari de investiţii şi la exe LAURENŢIU VISKI partid şi a preşedinţilor con rea mobilizatoare a tovarăşu lor cerinţe ale comunei, reţea
lui Nicolae Ceauşescu la în
cutanţii acestora.
de lucruri Încă nepuse la şantiere demonstrează că în Szabo, director al I.P.B. Deva — Anul acesta avem de fă (Continuare Yn pagina a ll-a) siliilor populare comunale a cheierea lucrărilor conferinţei ua de unităţi şi de deservire
punct, au făcut mii de pro judeţ s-a acţionat cu rezulta şi alţi conducători de între constituit pentru viaţa satu precum şi rezoluţia adoptată a populaţiei, exlsttnd în pre
puneri — In lumina cuvîn- te de ansamblu pozitive, în prinderi arătau că au creat toa zent un magazin universal, nn
tărll secretarului general al lumina indicaţiilor date de te condiţiile necesare — asi lui românesc un eveniment de constituie un strălucit pro restaurant, numeroase ateliere
partidului — menite să du conducerea partidului pentru gurarea documentaţiilor, am excepţională Importanţă, dtnd gram de dezvoltare, un preţios ale cooperaţiei meşteşugăreşti.
că la eliminarea lipsurilor pregătirea temeinică a activi plasamentele, finanţările — variabil, temporar noroi. Via un nou avînt întregii activi îndreptar pentru activitatea Urmărlndu-se îndeaproape
organelor comunale de partid
tul va sufla slab din sud-ve*t.
şi neajunsurilor din comple tăţii de construcţii din 1972. ca în primul trimestru al Temperatura In uyoarfi crey- tăţi economice şi sooial-cul- şi de stat, în vederea îmbună hotărîrile Congresului al X-lea,
xitatea de probleme ce le La baza concluziei stau o anului să realizeze 25 şi chiar tere ; minima va fi cuprinsa turale, itabillndu-sa perspecti tăţirii patrimoniului economic îmbrăcînd cu fapte flecare idee
ridică viaţa satelor şl co seamă de factori esenţiali. In 30 la sută din planul anual Intre minus 7 yl minus I va evoluţiei multilaterale a şi social-cultural, a creşterii cuprinsă 1n cuvlntarea-pro-
munelor. primul rînd, realizările de de investiţii. PENTRU 24 ORE comunelor şl satelor patriei. gram a tovarăşului Nicolae
prestigiu dobîndite în primul O eşalonare raţională a lu Vreme rece, Îndeosebi noap grade, iar maxima între S yl nivelului de trai al ţărănimii. Ceauşescu la conferinţa pe
A fost o nouă adeverire an al cincinalului cînd, în ju crărilor, bazată pe condiţiile tea yl dimineaţa. Cerul va tl I grade. Dezbaterile care an avut Urmînd neabătut drumul lu ţară a secretarilor comitetelor
elocventă a Înţelepciunii deţ, planul de investiţii a fost bune create şi organizarea ju minos trasat de Congresul al de partid şi a preşedinţilor
politicii partidului nostru, nu numai îndeplinit Integral, dicioasă a activităţii, se con X-lea al partidului, traduclnd consiliilor populare comunale*
ci şi depăşit prin executarea stată la multe unităţi de con In viaţă documentele plenarei ne propunem prin angajament
(Continuare in pag. a 3.a) suplimentară a unui volum de strucţii. Tovarăşul Ştefan Ni- C.C. al P.C.R. din 3-5 noiem ferm să reconsiderăm de pe
Programul de educaţie brie 1971, cu privire Ia „Pro poziţii noi Întreaga noastră
gramul P.C.R. pentru îmbună
-T--- tăţirea activităţii Ideologice, activitate, să folosim fn în
tregime potenţialul de energie
FV " -'v «fV.ŢWf-?' '
ridicarea nivelului general ai şi entuziasm al ţăranilor coo
h' cunoaşterii şl educaţia socia peratori, al tuturor locuito
IN PAGINA A III-A listă a maselor, pentru aşeza
socialistă în acţiune rea relaţiilor din societatea rilor comunei, prin descoperi
posibili
rea şi fructificarea
noastră pe baza principiilor e-
JURNAL S Ă T E S C J tlcii şi echităţii socialiste şi tăţilor locale existente, pen
tru a obţine astfel rezultate
comuniste0, locuitorii comunei
* Pechea, sub conducerea co superioare fn producţia agri
U>‘ - * Sînt aproape patra luni d© de a înscrie în cronica mun tovarăşii săi d© muncă, i se colă, realizînd noi şi din ce
etnd în rînduţ colectivului Fa cii noi izbînzi, care să-i con aprind ochii, 1 se înflăcărează mitetului de partid, au înche în ce mai frumoase obiective
bricii chimice Orăşiie s-a firme abnegaţia şl dăruirea. chipul. iat primul an al cincinalului edilitar-gospodăreşti şi de in
Q Pentru o mal bună organizare a activităţii născut o valoroasă iniţiativă. Fiecare zi din noul an a fost — E foarte greu să vorbeşti 1971-1975 cu succese deosebi teres comunal.
Patru luni de clnd comuniştii o treaptă, şl fiecare treaptă un despre cîţlva oameni, cînd a te In toate domeniile de ac Făcîndu-ne ecoul hotărîrll
de ald, cel mal buni munci imbold. La 20 Ianuarie chi- vem atîtea exemple de muncă tivitate, lndeplinlndu-şi şi de- comuniştilor, al tuturor depu
economice şi sociale a comunei tori, ingineri, tehnicieni şi miştil de la Orăştie raportau plină de abnegaţie. Ştiu că e păşindu-şi sarcinile economice taţilor şi cetăţenilor din Pe
luncţlonarl şi-au chemat to greu, că nu se poate scrie şi sociale la majoritatea indi chea, ţăranii cooperatori, me
canizatorii, intelectualii, consi
H Contractări şl achizifil varăşii de muncă, întregul co despre toţi clţi ar merita. Dar catorilor de plan. comunal, liul popular comunal cheamă
lectiv, la o amplă acţiune de
aş vrea să se cunoască că a
Consiliul popular
perfecţionare a omului — spre vem un colectiv bun, care ştie analizînd temeinic rezultatele la întrecerea socialistă toate
a răspunde faptic programului să spună prezent ori de cîte înregistrate, constată cu în comunele de pe întreg cuprin
educaţional elaborat de partid. ori e chemat să facă un efort dreptăţită mindrle şl satisfac sul Românie] socialiste, pentrn
ADUNĂRI GENERALE ÎN C.A.P. De atunci, hotărîrea ca fieca în plus. Şl, fiindcă tot mi-aţi ţie că valoarea producţiei glo realizarea şi depăşirea sarcini
cerut exemple, m-aş opri de
re salariat să fie exemplu de
lor economice, edilitare şi so
bale agricole, vegetale şi ani
comportare 1n fabrică, în fa astă dată la două: lăcătuşul male a cooperativei agricole a cial-culturale pe anul 1972, în
milie şi societate a devenit Gheorghe Stîrc, şeful de echi fost depăşită cu peste 10 mi principal, la următoarele obi
crezul de muncă şi conduită pă Investit cu adevăratele cali lioane lei. ective :
APLICAREA ACORDULUI GLOBAL-premisă re l-au urmat confirmă do partidului — ne-am îndeplinit — ale comunistului. Acum e Prin obţinerea unor produc I. IN DOMENIUL ECONOMIC
tăţi ale omului zilelor noastre
al colectivului. Iar faptele ca
rinţa colectivului de a grăbi sarcinile Ia producţia globală xecută reparaţii capitale la o ţii sporile, s-au livrat la fon A. IN AGRICULTURA
dul de stat cantităţi mari de
mersul pe drumul ce urcă spre în proporţie de 101,3 la sută, maşină de mortezat, lucrar© ce cereale, floarea-soarelui, stru Gospodărind mai bine fon
esenţială pentru îndeplinirea angajamentului împlinirea oamenilor. iar la producţia marfă în pro şitul lunii ianuarie. Dar Gheor guri, carne, lapte şi alte pro dul funciar şl baza tehnică
trebuie încheiată pînă la sfîr-
porţie de 101,1 la sută. 15 tone
duse peste prevederile con
materială existentă. îmbunătă
Cimpul fertil al afirmării
de produse din mase plastice
şitul lunii pentru a o preda.
s-au realizat peste sarcinile ghe Stîrc nu va aştepta sflr- tractuale. In acelaşi timp, ţă ţind tehnologiile de produc
vîndut
ranii cooperatori au
îndeplinirea exemplară a sar la zi. Şi de astă dată, colecti Iar calitatea muncii lui e... ca ţie In condiţiile folosirii mal
Pentru cooperatorii din Ţe- te cu statul 8 500 litri lapte ducerea partidului şi statului cinilor de producţie, întărirea vul harnic şi devotat al secţi litate. Al doilea exemplu pe statului peste 500 hi lapte şi bune a forţei de muncă, coo
bea, anul 1972 a fost un an şi 900 kg carne. pentru îmbunătăţirea condiţii conştiinţei socialiste în mun care vă rog să-l notati e Lau- 134 tone carne, precum şi im perativa agricolă din comuna
al rodniciei. Dovada? La cul Realizările amintite se re lor de viaţă ale cooperatori că, comportarea ireproşabilă — ei mase plastice — condus de portante cantităţi de lină, ouă noastră va realiza s
turile de cîmp s-au înregistrat flectă favorabil în situaţia e- lor, adunarea generală a ţăra sînt sarcini pe care cei 800 inginerul loan Socaciu — a rean Romoşan, de la sectorul etc. In anul care a trecut, coo — folosirea integrală a ce
depăşiri apreciabile de recol conomico-financiară a unităţii. nilor cooperatori din Ţebea a de comunişti din fabrică le făcut dovada înaltelor cali energetic. Tot şef de echipă. peraţia de consum a desfăcut lor 7 465 ha teren agricol pro
tă. Producţiile medii planifi Veniturile totale planificate reafirmat hotărîrea lor de a consideră obiectivele primordi tăţi profesionale şi morale. Vedeţi, e greu să găseşti cu mărfuri in valoare de aproa prietatea C.A.P.. inclusiv su
cate la hectar au fost depă au fost mai mari decît cele acţiona, în continuare, cu fer ale ale întrecerii desfăşurate vintele care să poată portreti pe 26 milioane lei. depăşin- prafeţele date în folosinţa
şite cu 540 kg la grîu, cu 300 stabilite cu peste 270 000 lei, mitate pentru transpunerea în pentru împlinirea ţelului pro Cine sînt dinamizatorii? za un om. Dar dacă am afir du-se, de asemenea, planul membrilor cooperatori ;
kg la orz, cu 200 kg la po ceea ce a determinat şi o bu viaţă a politicii înţelepte a pus. ŞI cum la baza iniţiati mat că este exemplu în mun stabilit. In domeniul social-cul — insămlnţarea cu furaje
rumb şi cu 10 400 kg la car nă retribuire a muncii coope partidului nostru, de a valo vei a stat şi faptul că orga — Comuniştii. Ei au fost şi ca profesională, în familie şl tural şi edilitar-gospodăresc. a tuturor suprafeţelor nefolo
tofi. Aprecieri asemănătoare ratorilor, pentru fiecare nor rifica cu eficienţă sporită, în nizaţia de partid, întregul co sînt dinamizatorii, ei sînt pil în societate, am spus totul cu sprijinul statului şi prin site pînă în prezent — cnrţi,
se pot face şi asupra activi mă convenţională retribuirea lumina sarcinilor stabilite de lectiv al fabricii a demonstrat dă şi îndemn. despre el. contribuţia sătenilor, în comu spaţiile dintre construcţii, te
tăţii desfăşurate în cadrul fer fiind mni ridicată cu 17 la prima Conferinţă pe tară a se zi de zi, lună de lună, timp Afirmaţia aparţine tovarăşu — Dumneavoastră, care lu- na noastră funcţionează un li renul din vatra satului — ast
mei zootehnice. Datorită în sută faţă de nivelul prevede cretarilor comitetelor de par de peste un deceniu, că-şi poa lui Octavian Stroie, secreta ceu, patru şcoli generale, un fel incit suprafaţa cultivată cu
grijirii şi furajării in condiţii rilor planului. Rubricâ realizata de spital, un dispensar uman şi plante furajere să crească cu
bune a animalelor, unitatea a Evidenţiind efortul stimula tid şi a preşedinţilor consilii- le îndeplini cu cinste sarcini rul organizaţiei de partid din LUCIA LICIU unul veterinar, o creşă şl o 20 ha ;
livrat suplimentar faţă de pre tor şi mobilizator pe care l-au le de producţie, colectivul a secţia mecanic şef, comunistul grădiniţă de copii, un modern
vederile contractelor încheia avut măsurile luate de con (Continuare in pagina a 2-a) păşit în noul an cu hotărîrea căruia, cînd vorbeşte despre (Continuare în paq. a 2-a) cămin cultural, o brutărie etc. (Continuare în pagina a 2-a)