Page 64 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 302 MIERCURI 26 IANUARIE 1972
S E C V E N Ţ E
Comunicatul Comandamen- J
Deschiderea Consfătuirii Comitetului
tului suprem al Armatei ţ l ATLAS
**2* <•
kK.« A*
Poiitic Consultativ a! statelor populare de eliberare Ultimul robot
participante la Tratatul de la Varşovia laotiene japonez
în Japonia a fost realizat
( de curind un robot unic ca-
(Urmare din pag. 1) ral al C.C. al P.C.U.S., conducă te Germane, tovarăşul Erich XIENG QUANG 25 (Ager- fost Internaţi în lagăre de J re, după părerea specialişti-
torul delegaţiei, Alexei Niko- Honecker, prim-secretar al preş). — Comandamentul su concentrare, au fost ucişi nu- \ lor, întrece ca „intelect“ pe
Ie Consiliului de Miniştri al laevici Kosîghin, membru al C.C. al P.S.U.G. prem al Armatei populare de meroşl locuitori şl au fost dls- i t0ţi predecesorii săi. El
Republicii Socialista România, Biroului Politic ai C.C ai Şedinţa de după-amlază a eliberare laotiene a dat pu 1-------- 1 întregi. î <poate deosebi „cu
J---- 7— lumina
truse sate
Paul Niculescu-Mizil, membru P.C.U.S., preşedintele Consiliu fost prezidată de conducăto blicităţii un comunicat cu pri îndeplinind ordinele Coman- J ochii", poate lucra ncu
-
îndeplinind ordi.i^i^
.
^
al Comitetului Executiv, ai lui de Miniştri al U.R.S.S., rul delegaţiei Republicii Popu vire la acţiunile forţelor pa damentulut suprem al Arma* \ miinileu şi gindi cu „ere-
Prezidiului Permanent* secre Konstantin Feodorovlci Katu- lare Polone, tovarăşul Edward triotice în zona Platoului Bo- tei populare de eliberare lao- i ierul". „Ochii văd obiecte
tar al G.G. al P.GR., Cornellu şev, secretar «d G.C. al P.C.U.S., Gierek, prim-secretar al C.C loven. In comunicat se arată ţiene, patrioţii au provocat / Prln instalaţia de televiziu- t
prin instalaţia de televiziu-
MSneacu, membru al C.O» al Konstantin Viktorovici Rusa- al P.M.U.P. că, în sezonul ploios al anu inamicului mari 4_ \ ne, o maşină electronică de 1
i---- -------------1 pierderi m oa- i ne» 0 maşină electronică de 1
P.G.R., ministrul afacerilor ex kov, membru al C.C. al Consfătuirea a examinat lui 1971, forţele Inamice au meni şi tehnică de luptă. In \ calcul specială fixează cu- y
terne ţ P.C.U.S., şef de secţie la C.C. ,,Problemele actuale ale păcii, desfăşurat 1n sudul Laosului nprinad* 6 decembrie 1971 — boarea lor, forma şi distan- i
din partea Republicii Popu al P.C.U.S., Vasili Vasilievici securităţii şi colaborării în mari operaţiuni militare cu 11 ianuarie 1972, «1 au scos ) } am *mina care
lare Ungare : Janos Kadar, Kuznetov, membru al C.C. Europa'1. sprijinul aviaţiei americane şi din luptă în zona Platoului acţionează in urma pune- \
prim-secretar al C.C. al al P.C.U.S., prim-loctiitor al La lucrările consfătuirii Iau al „consilierilor" americani. In n , , __ , .. . i rn tn funcţiune a unui l
P.MS.U., conducătorul delegaţi ministrului afacerilor externe. parte tovarăşul 1.1. Iakubov- timpul acestor operaţiuni, la Boloven 1 800 de soldaţi Ina- ^ manipulator complicat. La /
ei, Jen® Pock, membru al Bi Consfătuirea a fost deschisă ski, mareşal al Uniunii Sovieti care au particLpat aproximativ mici şi au provocat pierderi i experimentarea robotului \
roului Politic al C.O. al de tovarăşul Gustav Husak, ce, comandantul suprem al 30 de batalioane ale for grele în rîndurlle unui grup ’ au jQSt mutate blocuri l
P.Jtf.S.U., preşedintele Gu Forţelor Armate Unite ale ţelor de dreapta şi 5 ba mobil al trupelor de la Vien- ) pentru construcţii la locul I
vernului Revoluţionar Munci tsearetaj general al GjG. al talioane de mercenari tai- tiane şi a două batalioane ale \ stabilit cu exactitate. El a )
toresc—Ţărănesc Ungar, Janos Partidului Comunist din Ceho statelor participante la Trata landezi, au fost comise nu trupelor tailandeze. Pierderile demonstrat că poate deo- ^
Peter, membru al C.C. al slovacia, care a salutat cordi tul de la Varşovia, şi tovară meroase atrocităţi împotriva inamicului în tehnică de luptă J sebi nouă culori, că poate /
P.M.S.U., ministrul afacerilor al delegaţiile sosite la Fra şul N.P. Firiubin, secretarul populaţiei locale. Tineretul a se ridică la aproximativ 500 ) lucra in toate direcţiile şi t
externe. ga. general al Comitetului Politic fost înrolat cu forţa în tru de unităţi de foc, între « re 50 \ »*-#*. corecteze greşelile. \
din partea Uniunii Republi Prima şedinţă s-a desfăşurat Consultativ al statelor partici de tunuri de calibru mare si încheierea activităţii, \
cilor Sovietice Socialiste: Leo- sub preşedinţia conducătorului pante la Tratatul de la Var pele regimului de la Vientia- aruncătoare de mine. ) pe ecranul unde apar cu- [
ne, locuitorii unor regiuni au
nid Ilici Brejnev, secTetar gene delegaţiei Republicii Democra şovia. 1 vintele, apare anunţul: }
Londra: Dezbaterile } „Am terminatu. Cind con- ţ
) structorul din metal
nu /
l poate îndeplini o muncă T
Lucrările celei de-a doua conferinţe din Camera Comunelor M oscova: încheierea conferinţei l ce-i întrece puterile, apa- \
) re semnalul: „Imposibil". ^
a Uniunii Comuniştilor d'n Iugoslavia LONDRA 25 (Agerpres) — joase pentru Anglia. Wjlson ştiinţifice „P roblem e actuale \ Căutaţi-vă sănăfa-
Camera Comunelor a dezbă a prezentat date potrivit că \ tea... in peşteri )
I
■ I W I ■■
BELGRAD 25 (Agerpres). — activitatea Prezidiului U.G.I. sarcinile actuale ale U.C.I., iar tut, luni după-amiază, una rora, datorită şomajului, eco ale securităţii europene II
1
Agenţia Taniug anunţă că la In perioada dintre conferinţa Kiro Gligorov, membru al Bi dintre cele mai grave probleme nomia Marii Britanii a pierdut i In ce măsură poate fi u- i
/
Belgrad au început lucrările întîi şi conferinţa, a doua ; da roului Executiv al Prezidiului care confruntă în prezent în cele 19 luni de guvernare ) til, in tratarea unor afec- i
celei de-a doua conferinţe a rea de seamă privind activita U.C.I., referatul privind situa Marea Britanie — şomajul. conservatoare, peste 300 mi MOSCOVA 25 — Cores talia, Iugoslavia, Polonia, Un ( ţiuni ale aparatului respi- )
Uniunii Comuniştilor din Iugo- tea Comisiei pentru probleme ţia social-economică şi sarci Numărul oficial al şomerilor lioane zile muncă. In înche pondentul Agerpres, Laurenţiu garia. Din România, la confe i rator, climatul de peşte- ţ
alavia, la care participă 367 de le statutare ale U.C.I. | dez nile U.C.I. a atins 1 023 583, reprezentînd iere, liderul laburist a cerut Dută, transmite: La Moscova rinţă a luat parte Ion Cârje, 1 ră ? Această întrebare l-a I
guvernului să adopte de ur
4,7 la sută din forţa de muncă
delegaţi fi un mare număr de voltarea şi sarcinile actuale In cursul după-amiezii, lu a acestei ţări şi cel mai înalt gentă măsuri pentru soluţio s-au desfăşurat, timp de două director general-adjunct al ţ urmărit ani îndelungaţi pe '
invitat!. ale U.C.I.; situaţia social-eco- crările au continuat cu discu nivel al său din perioada narea problemei şomajului şi zile, lucrările conferinţei şti „Agerpres". ( doctorul in ştiinţe medica- \
Lucrările au fost deschise nomică şi sarcinile Uniunii ţii pe marginea dărilor de postbelică. a altor probleme critice. inţifice „Probleme actuale ale In comunicările lor, vorbito I le din Slovacia, Karol j
de preşedintele U.C.I., Iosip Comuniştilor din Iugoslavia; seamă ale organelor executi Liderul opoziţiei laburiste, Primul ministru, Edward securităţii europene-, organi rii s-au referit la o serie de Klitzko.
Broz Tito, care a rostit o adoptarea documentelor cu pri ve ale U.C.I., distribuite în Harold Wilson, care a pre Heath, a solicitat Camerei zată de Academia de Ştiinţe probleme privind evoluţia po La un recent congres \
•curtă cuvintare. vire la sarcinile perioadei ur scris delegaţilor, şi a referate zentat Camerei Comunelor o Comunelor să-i acorde „timp a U.R.S.S. şi Comitetul sovie litică europeană, printre care: mondial de medicină, el a i
tic pentru securitate europea
In continuarea lucrărilor a mătoare. membru lor prezentate de Veliko Vla- moţiune de cenzură împotri şi încredere" pentru a reduce nă. In tImpui lucrărilor, au lu schimbările pozitive interveni dat răspunsul înlr-o comu- J
te pe continent şi condiţiile
Veliko Vlahovici,
nicare ştiinţifică,
care a \
fort aprobată ordinea de zi pe al Biroului Executiv al Prezi hovici şl Kiro Gligorov. va guvernului în legătură cu şomajul şi a redresa econo at cuvîntul oameni de ştiinţă, favorabile convocării confe stîrnit un deosebit inte- l
situaţia şomajului, a criticat
oaie, printra alteia, ee află i diului U.C.I., a prezcnlat apoi Lucrările conferinţei conti violent politica economică a mia. cercetători, ziarişti, parlamen rinţei general-euroţpene pen res. Experienţele sale au 1
darea da cearnă cu privire la referatul privind dezvoltarea şi nuă. guvernului Heath, precum şi Moţiunea laburistă în pro tari din U.R.S.S. şi din alt« tru securitate şi colaborare, fost efectuate în peştera )
hotărîrea acestuia de a semna blema şomajului a fost res ţări europene, printre care: necesitatea întronării în rela ) Gombasetzka, situată nu i
tratatul de aderare la Piaţa pinsă ca 307 voturi contra şi Austria, Cehoslovacia, R.D. ţiile dintre state a principii departe de oraşul slovac !
comună, în condiţii dezavanta 275 pentru. Germană, R.F. a Germaniei, I- lor independenţei şi suvera / Roznov. Omul de ştiinţă î
mităţii, neamestecului In tre
Le Monde" - despre soluţionarea crizei burile Interne şi egalităţii în l stat ar ea — unanim accep- l
) slovac a pornit de la con- i
rr drepturi, nerecuTgerii la for- * tată pe plan mondial — că »
politice din Belgia Un interviu al senatorului ţă şi ameninţarea cu forţa, e- 1 infectarea într-un grad ac- \
forturile depuse de ţările so- \
centuat a mediului ca ur- i
cialiste europene pentru nor- i mare a pătrunderii în at- J
BRUXELLES 25 (Agerpres). Edmond Leburton, a realizat, politică belgiană este consi chilian C arlos Altam irano malizarea relaţiilor dintre ţă- J mosferă a reziduurilor in- \
Referindu-se la modul în în cele din urmă, un compro derată de partizanii ei drept i ile continentului, necesitatea ^ dustriale constituie, de ce- i
cer® a fost soluţionată criza mis al cărui principal defect o garanţie de stabilitate pen SANTIAGO DE CHILE 25 Socialist din Chile. El a rele mice obţinute sub conducerea obiectivă a cooperării econo- l ma* multe ori, cauza .
politică belgiană, cotidianul îl constituie eludarea dificul tru majoritatea guvernamen (Agerpres). — „Opoziţiei for vat că unul dintre obiective guvernului Unităţii Populare, mice, ştiinţifice şi culturale i1 principală a îmbolnăvirilor )
francez „Le Monde" scrie, tăţilor şi amînarea soluţiilor. tală, partidele trebuind, cel ţelor de dreapta trebuie să i le conducerii acestui partid şi care pot constitui o bază so- între toate statele, rolul opi- ' organelor respiratorii. In l
printre altele, că .partidele Fondat pe un acord care puţin teoretic, să rămînă fide se răspundă cu unitatea tutu ale guvernului Unităţii Popu ilidă pentru atragerea pături niei publice şi al celor mal i ^irnul timp, medicina re- ,
vechii coaliţii — sociaLcreş- n-a reglementat nimic, obser le angajamentelor luate. Eys- lare este tocmai realizarea u lor largi ale populaţiei şi a largi forţe politice şi sociale ţ comandă tot mai frecvent i
tin şi socialist — erau con vă cotidianul francez, noul kens n-a jucat deci rolul unui ror forţelor revoluţionare şi nificării tuturor acelor sectoa diverselor formaţiuni politice In edificarea unui sistem de ; folosirea pe scară larga a \
l aşa-numitelor izvoare na- i
damnate Ia o înţelegere, din guvern belgian n-a fost for formator. El a creat un pre de stînga, iar pentru realiza re care doresc aceasta într-a- pe calea procesului revoluţio securitate şi colaborare pe I turale de vindecare. '
taroiheni ce a treia formaţiu mat, potrivit obiceiului, de cedent care riscă să complice rea acesteia trebuie să înlătu devăr şi sprijină reformele pri nar ce are Ioc, In prezent, în continent. \ Factorul hotăritor în a- \
ne politică importantă — Par către primul ministru. Pro şi mai mult sarcina succeso răm orice formă de sectarism vind schimbarea structurilor, Chile, A fost obţinută — a In cuvîntul de închidere, l, cest gen de tratament l-a l%
tidul liberal pentru libertate gramul şi componenta cabine rilor săi. In ciuda abilităţii sau prejudecăţi" — a declarat inclusiv atragerea acelor gru spus el — o sporire substan acad. Mihail Milionşcikov, vi- l constituit puritatea abso- »
şi progres (P.L.P.), profund di tului au fost stabilite, în- sale recunoscute, premierul a într-un Interviu, acordat zia pări din rîndurile fostului par ţială a producţiei de carbon, cepreşedinte al Academiei de ) iut5 a atm0sferei din peş- \
vizat şi afectat de rezultatul tr-adevăr, de statele majore pierdut în această afacere o rului „La Nacion", senatorul tid de guvernămînt — demo- silitră, petrol, oţel, ciment, Ştiinţe a U.R.S.S., vicepre tera.
alegerilor de Ia 7 noiembrie ale celor două partide. A bună parte din autoritate — Carlos Altamirano, secretar crat-creştin — care din di textile etc. Coeficientul de şedinte al Comitetului sovietic
1971, încearcă acum să-şi re ceastă Inovaţie în practica conchide .Le Monde'*. general al C.C. al Partidului creştere realizat în economie, pentru securitate europeană, a
găsească vigoarea în opozi verse motive sînt pentru a în 1971, a fost cel mai mare apreciat utilitatea şi caracte Onoare
ţie". In absenta unui acord ceste schimbări şl nu împo din ultimii 15 ani, procentul rul constructiv al schimbului nemeritată...
între foştii parteneri ai coali ■ TOKIO. — In oraşul Na- triva lor. şomajului s-a redus, iar infla de opinii efectuat în cadrul
Altamirano s-a referît, apoi,
ţiei guvernamentale, o reîn ha, de pe Insula Okinawa, Ia o serie de realizări econo ţia a fost diminuată. conferinţei. \ Dl. Richard Burton, con- l
toarcere la urne ar fi fost Cadran a Cadran a iuat sflrşit Conferinţa Ja ducătorul serviciului pen- 1
Ul ]JZU-
Inevitabilă, apreciază ziarul. t ■ poneză pentru pace în Asia. S ' tru relaţiile cu publicul )
'
Gaston Eyskens, continuă Participanţii au adoptat o s al muzeului de artă din o- (
„Le Monde", ajutat de copre declaraţie în care condam i raşul american Clcveland, /
şedintele partidului socialist, VIENA. — La sediul Am Jozsef Biro. ministrul co nă tratatul japono-american Salisbury: Dezaprobare faţă ■ a cumpărat în decembrie )
basadei sovietice din Viena merţului exterior al R.P. Un cu privire da Okinawa şi se 1970 de la magazinul pa- ^
a avut Ioc, marţi dimineaţă, gare, a arătat că, în 1971, pronunţă pentru anularea rizian ,,Hermes" cileva 1
0 nouă întrevedere între comerţul exterior al ţării a tratatului de securitate din carnete de însemnări şi a 1
tre Japonia şi S.U.A. Decla
Tentativă de şefii delegaţiilor U.R.S.S. şi atins suma de 64,3 miliarde raţia lansează un apel la în de acordul anglo-rhodesian comandat ulterior citeva \
S.U.A. Ia tratativele sovieto-
seturi de file pentru
ele. 1
forinţi-devize. depăşind
cu
americane pentru limita 13,6 la sută nivelul anului tărirea solidarităţii cu po . In felul acesta, numele şi J
lovitură de stat rea înarmărilor strategice precedent. Exportul a cres poarele Indochinei şi la a ^ adresa i-au devenit cunos- \
SALISBURY 25 (Agerpres).
(S.A.L.T.). Convorbirile din cut cu 8 la sută fa(ă de cordarea de ajutor luptei a — Grupuri de manifestanţi din formează agenţia Associated ţie dată publicităţii după în \ cute de administraţia ma- i
cestora.
trevederea pe care au avut-o
Press, politia din capitală a
in emiratul Sarjah cadrul celei de-a şasea run 1970, iar importul cu 19,2 la localitatea Mwela au întîmpi- efectuat raiduri, în cursul că cu preşedintele comisiei, lor gazinului. Recent, dl. Bur- 1
ton a avut însă motive să \
de a tratativelor S.A.L.T. vor
sută.
fi reluate vineri, la sediul MADRID. — Mişcarea nat, cu pancarte şi strigăte de rora au fost arestate 60 de dul Pearce, se arată că „popu \ se simtă îngrijorat şi, tot- î
ABU DHABI 25 (Agerpres). Ambasadei americane din COPENHAGA. — La Co protestatară şl revendicativă dezaprobare a acordului an persoane, printre acestea a- laţia majoritară din Rhodesia odată, flatat : de la filiala /
— Agenţiile de presă Asso capitala Austriei. penhaga a avut loc o re a studenţilor spanioli conti glo-rhodesian, pe membrii co flîndu-se şi lideri ai populaţiei nu va accepta propunerile n- din Monte Carlo a lui \
ciated Press, UPI şi France uniune a primilor miniştri nuă. Noi ciocniri au avut misiei de legislatori britanici, africane, abia eliberaţi din în cordului atît timp cit în par „Hermes“ i-a parvenit spre i
Presse relatează că In emira PHENIAN. — Agenţia din Suedia, Norvegia şl Da loc între studenţi şi forţele care, după o întrerupere de chisoare după o detenţie înde lament nu va fi aplicat prin achitare o notă de plată — j
tul Sarjah, unul din membrii ACTC relatează că la Phe nemarca. Cu acest prilej au poliţieneşti, în urma inter două zile — cerută de guver lungată. cipiul reprezentării proporţio o bagatelă de 394 dolari — )
Federaţiei Emiratelor Arabe U nian a fost încheiat un a fost abordate probleme pri venţiei politiei la mitingu nul Smith — şi-au reluat mi Pe de altă parte, se infor nale a populaţiei". Autorii de pentru cîteva achiziţii ale l
rile organizate la facultăţile
nite, recent creată, a avut loc, cord în vederea promovării vind viitorul relaţiilor eco de litere şi ştiinţe politice. siunea de sondare a opiniei mează că opt lideri africani — claraţiei denunţă guvernul de 1 d-ne.i Elisabeth Taylor- ^
luni seara, o tentativă de lo comerţului dintre R.P.D. Co nomice şi politice dintre a- Facultăţile de construcţii populaţiei africane majoritare membri ai parlamentului prin la Salisbury pentru politica sa ' Burton, cunoscuta actriţă »
vitură de stat, condusă de şei- reeană şi Japonia. Acordul reste ţări nordice, în condi civile şi pentru pregătirea clin Rhodesia în legătură cu desemnarea lor de către şefii discriminatorie faţă de po- 1 de film. soţia nu mai puţin ţ
cul Sakr Ben Sultan Al Kns- a fost semnat de reprezen ţiile în care Norvegia şi Da cadrelor marinei comerciale acest acord. Aceeaşi primire a regiunilor tribale — şi-au ex porul zimbabwe, fapt reflec- l cunoscutului actor Richard
1
simi, înlăturat de la putere din tanţi ai Comitetului coreean nemarca vor adera, începînd au fost închise şi ocupate fost făcută unor membri ai co primat dezacordul fată de ter ♦ tat şi de „refuzul autorităţi / Burton. Dar, oricit de mă- /
1965. Forţele de ordine aii| pentru dezvoltarea comerţu de Ia 1 ianuarie 1973, la de forţele de ordine. misiei şi în localitatea Sinoia, menii înţelegerii survenite re lor de a permite participarea î gulit, adresantul a refuzat )
reuşit să dejoace acţiunea lui internaţional şi de cei ai Piaţa comună. şi aceasta în condiţiile men cent între Ian Smith şi minis reprezentanţilor populaţiei ma ţ să plătească fusta şi alte L
complotistă, obligîndu-i pe re Ligii deputaţilor pentru pro După cum se ştie, studen ţinerii măsurilor excepţionale, joritare în elaborarea proiec l cîteva obiecte achiziţiona-
beli să se predea ; în cursul movarea prieteniei japono- La sfîrşitul întîlnirii, şeful ţii Facultăţii de medicină din instituite pentru intimidarea trul de externe britanic, Alee tului de acord anglo-rliodesi- J te de vedetă. \
ciocnirilor a fost' ucis guver coreene şi Asociaţia pentru guvernului suedez, Olof Pal Madrid, nemulţumiţi de in manifestanţilor. După cum in Douglas-Home. Intr-o declara an".
natorul emiratului, Khaled Ben schimburile comerciale ale me, a declarat că politica de diferenţa autorităţilor fată
Mohamed Al Kassimi. După Japoniei cu Coreea. R.P.D. neutralitate a ţârii sale nu de cererile lor privind o re
cum transmite agenţia France Coreeană va exporta în Ja este compatibilă cu cea a formă universitară, au orga
Presse, prinţul moştenitor al ponia maşini-unelte, fontă, Pielei comune. nizat o serie de manifestaţii Conducerea sindicatului şantajează muncitorii cu
de protest.
emiratului, Sakr Ben Mohamed oteluri aliate, clinoher de muncitorilor a relevat că, în concedierea pentru ai redu
Al Kassimi, a fost numit, la magneziu, magnetită, diferi D IN L U M E A C A P IT A L U L U I vederea măririi vitezei ben ce la tăcere şi a-i putea ex
25 ianuarie, guvernator al te te minereuri, produse din zii rulante, patronatul a con ploata la maximum în sco
ritoriului. peşte, iar Japonia va livra ULAN BATOR. — Ambasadorul Republicii Socialiste > .■ -vv . .. ' cediat toţi muncitorii în pul măririi profiturilor com
instalaţii industriale, auto România în Republica Populară Mongolă, Traian Gîrba, şi-a vîrstă, reducînd astfel me paniei pe seama sănătăţii
mobile, otel, produse chi prezentat. Ia 25 ianuarie 1972, scrisorile de acreditare pre dia generală de vîrstă a sa muncitorilor.
Marti, la Abu Dhabi, s-a mice ş.a. şedintelui Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mon S.U.A.: Profesie împotriva lariaţilor Ia 24 de ani. Me Ignorînd ameninţările pa
dat publicităţii un comunicat 1 gole, Jamsaranghiin Sambu. La ceremonie au luat parte Ţe- intensificării ritmului muncii dia de vîrstă a celor care tronatului, muncitorii 1-au
oficial, In care se arată că a BUDAPESTA. — Intr-o dondambin Gotov, secretarul Prezidiului Marelui Hural avertizat că, în cazul în ca
fost convocat în sesiune ex convorbire cu reprezentanţi Popular a’ R.P. Mongole, Lodo nghiin Rincin, ministrul afa lucrează la benzile rulante
traordinară Consiliul Superi ai presei şi conducători ai cerilor externe, şi alte oficialităţi mongole, precum şi mem WASHINGTON 25. — Co de autoturisme. Gary Bry- este de numai 22 de ani. re nu acceptă revizuirea
or al Federaţiei Emiratelor A unor întreprinderi ungare, bri ai ambasadei române. respondentul Agerpres C. ner, preşedintele sindicatului Sindicatul acuză patrona normelor actuale şi, în con
rabe Unite, pentru a adopta Alexandroaic transmite: Pre muncitorilor din această uzi tul că, profilînd de existen secinţă, micşorarea vitezei
o serie de hotăriri necesare siunile inflaţioniste exercita nă, declara că „fiecare mun fluxului tehnologic, ei vor
apărări securităţii federaţiei. te asupra economiei ameri citor trebuie, în noile con ta milioanelor de şomeri, intra în grevă.
cane au intensificat concu diţii de muncă, să-şi termi
renta dintre companiile din ne în numai 40 de secunde SPANIA: Greve şi demonsfrafii
industria constructoare de operaţiunile ce le are de fă
autoturisme. In scopul spori cut la o maşină ce-i trece
Prelungirea stării rii profiturilor lor, aceste prin faţă pe banda rulantă, pentru îmbunătăţirea condiţiilor
companii au trecut la inten în timp ce înainte avea la
de urgenfă în Turcia sificarea procesului de pro dispoziţie 55—G0 dc secun de viaţă
ducţie paralel cu reducerea
de. Ritmul este ucigător şi
substanţială a numărului imposibil de realizat". MADRID 25 (Agerpres). — respectivă a concediat săp-
ANKARA 25 (Agerpres). — muncitorilor, fapt pentru ca Ziua de luni a fost marcată
Parlamentul Turciei a aprobat, re, după aprecierea condu Nerezistînd vitezei benzii în Spania de noi acţiuni gre lămîna trecută 3 500 de
luni seara, cererea guvernului cerii Uniunii sindicale a rulante, muncitorii au opri viste şi demonstraţii ale oa muncitori angajaţi tempo
t-o de nenumărate ori in ul
rar.
de prelungire, cu încă două muncitorilor din industria de tima lună, pentru a putea menilor muncii pentru îmbu
luni, a stării de urgentă, pro maşini, „banda rulantă a nătăţirea condiţiilor de via Po de altă parte, sute de
clamată la 26 aprilie 1971, în fost transformată într-un in să-şi facă munca şi a nu lă ţă şi de muncă. In princi muncitori siderurgişti au
sa să ajungă la
expediţie
11 departamente ale ţării, în fern". maşini neterminate. ,.Dar, palele- înlreprinderi din Ţara manifestat, luni seara, în fa
tre care şi cele ale Ankarei, La cea mai modernă uzină spunea G. Bryner, patrona Bascilor s-au înregistrai ta imobilului direcţiei socie
Istanbulului şi Izmirului. constructoare de autoturisme tul ne-a acuzat de sabotaj, astfel greve de scurtă dura tăţii „Hauts Fourneaux", în
Deputaţii partidului republi „Vegas" din Lordstown, sta ne-a penalizat, pe alţii i-a tă şi manifestaţii. La Sestao favoarea reînnoirii contrac
can al poporului, a doua for tul Ohio, aparţinînd firmei concediat. Dacă, înainte de 1 500 de muncitori de la telor de muncă şi îmbună
maţiune politică ca importan „General Motors Co”, au fost a se mări viteza fluxului „Şantierele navale spaniole" tăţirii condiţiilor de lucru.
tă din Turcia, au votat în bloc concediaţi în ultimele luni tehnologic au fost trimise au încetat lucrul în semn do Un număr de 500 de mun
împotriva prelungirii stării de 700 de muncitori. Concedie patronatului circa 100 de solidaritate cu cei 2 000 de citori de la firma „Babcok
urgentă. Fostul preşedinte al rile nu au dus însă la mic plîngeri. acum numărul lor muncitori de Ia aceleaşi şan şi Wilcox" au încetat lucrul
republicii, Ismet Inonu, lide şorarea producţiei, ci Ia ac a aiuns Ia 5 000, dintre care tiere, concediaţi cu cinci zi pentru a protesta împotriva
rul partidului, a propus, între celerarea ritmului muncii 1 000 sînt proteste împotri le în urmă. Agenţia France clauzelor contractului de
altele^ abolirea pedepsei cu pentru a se putea scoate pe va intensificării ritmului Presse, care transmile ştirea, muncă, acceptate de sindica*
moartea pentru delictele poli H. P. POLONA. — In foto: Vedere panoram ică a noului cârti er G runw ald Oslcdlc, din Poznan. poarta uzinei acelaşi număr muncii". aminteşte că întreprinderea te le oficiale.
tice.
Redacţia sl administraţia zlaratul: Deva. itr. Dr. Petru Groza nr. 35 leieioane nr. 123 17 sl 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.