Page 66 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 303 6 JOI 27 IANUARIE 1972
pmocme mmm im pasiia ŞTAFETA F O L C L O R IC Ă
VICANÎATHIL8K PENTRU 53 Căutătorii de comori U
Lopugiu de Jos
Căminul cultural din t,ă- său, care s-a detaşat prin
său a găzduit, duminică, fa modul aparte de interpreta
' IncH din primul ou de acti eficiente economice a activi In cuvîntul lor mecani re a cintecelor : „Maică urî-
vitate, colectivul de muncă al tăţii acestei unităţi. zatorii Ion Fioroiu, Vasi- za locală a celei de-a 2-a tu mă cereH şi mHai bade
Staţiunii pentru mecanizarea Posibilităţile largi de spori le Pienar, Ion Ganea, Ion ediţii a ştafetei folclorice la cununie*4. O adevărată
agriculturii din Slmorla a În re a veniturilor şi a produc Barbu, Petru Evi şi alţii ] „Căutătorii de comoriM. S-au revelaţie a constituit obi
registrat rezultate meritorii în tivităţii muncii sînt puternic s-au referit pe larg la învă întrecut, cu acest prilej, ceiul local de nuntă pre
ceea ce priveşte îndeplinirea reliefate de analiza realizărilor ţămintele ce trebuie desprin mesagerii tradiţiilor folclo zentat de virtuoşii artişti
Indicatorilor de plan şl asigu secţiilor de mecanizare. Ast se din activitatea anului ca rice ale satelor din comu amatori din satul Lăsău,
rarea unei contribuţii decisi fel, deşi în anul trecut toate re a trecut, la măsurile ce se nele Gurasada şi Lăpugiu dintre care losif Nistor şi
ve la realizarea unor produc secţiile şi-au depăşit planul impun să fie înfăptuite în de Jos. Taraful căminului Viorel Brinda — vornicii
ţii sporite în cooperativele a de venituri, nivelul venituri scopul obţinerii unor rezulta cultural din satul Cărmăză- — s-au detaşat prin vese
neşti, cu o suită de jocuri
gricole deservite. Măsurile lor suplimentare oscilează de te cit mai bune în ceea ce populare, grupul vocal şi lul strigăt al cinstei colo
luate de partid privind îm la 15 la 43 de procente. Ur priveşte sporirea producţiei a surorile lenei din Gurasa rat cu vorbe de duh. Du-
bunătăţirea organizării, plani mărind modul cum s-au înde- gricole în unităţile deservite da, solistul instrumentist başii din Lăsău, îmbrăcaţi
ficării şl conducerii agricul şi ridicarea eficientei activi Ion Medrea, virtuos mlnui- în frumoasele lor costume
turii, In cadrul cfirora s-a sta tăţii economice a S.M.A. Pen tor al fluierului şi solista bătrîneşti, elevii Şcolii ge
bilit oa fiecare S.M.A. să-şi tru a materializa exemplar Minodora Deheleanu din nerale din Lăpugiu de Sus
desfăşoare activitatea in raza Adunări generale obiectivele ce revin întregului Cărmăzăneşti, cu cintecele şi solista Domnica Muntea-
Cile unul consiliu intercoope- colectiv de muncă al unităţii, sale inspirate din folclorul nu, grupul vocal, echipa de
ratlet, şi-au dovedit pe deplin ale oamenilor s-a desprins cu acuitate ne local, cu toţii s-au bucurat dansuri, toate au fost urmă
eficienţa. Datorită condiţiilor cesitatea ca, sub conducerea de succes. Formaţia de dan rite cu atenţie. Suita de
con create, cît şi eforturilor muncii organizaţiei de partid, comi suri din Cimpuri de Sus, dansuri pădureneşti prezen
depuee de mecanizatori pen tetul de direcţie, comitetul încercată interpretă a dan tată de elevii din Lăpugiu
tru foleeirea cit mai judicioa sindicatului, organizaţia U.T.C. surilor specifice locului, ca s-a reliefat prin eleganţa şi
să ■ tractoarelor şl maşinilor plinit sarcinile pe feluri de lu şl şefii de secţii să-şi con şi taraful reunit al comu vigoarea interpretării aces
agricole, veniturile planifica crări, se constată, de aseme centreze atenţia pentru întări Contractele economice nei Gurasada au adus apre tor jocuri specifice zonei.
te au fost depăşite cu 27 la nea, diferente fată de plan, rea disciplinei, să desfăşoare cierile unanime ale publi Ei sînt, de fapt, cei ce au
sută. Iar cheltuielile la fieca în plus sau în minus, de or o susţinută muncă de educa (Urmare din pag. 1) ficiarii pentru unele produse Prin eforturi şi preocupări cului. Cu multă atenţie a dus de pe aceste îndepărta
re 1 000 lei venituri s-au re dinul zecilor de procente. A- ţie a oamenilor, să se pre nominalizate prin plan. Este intense, din partea tuturor fost urmărit rapsodul popu te meleaguri faima joculut
dus cu 30 de lei. baterlle în minus oglindesc ocupe de ridicarea calificării necesar ca unităţile amintite, factorilor de răspundere, pe lar Amos Lazăr, din satul românesc şi dincolo de gra
De asemenea, este demn de o insuficientă preocupare din lor profesionale şi de asigu şl I.C.S.H. care nu au con sprijinite de centralele tute fundalul pozitiv al perfecţio Fintoag, cu cintecele sale niţele ţării.
consemnat faptul că prin exe partea conducerilor S.M.A. şi rarea. împreună cu conduce tractate însemnate cantltăti lare şi coordonatorii de ba nării mecanismului aprovizio bătrîneşti. S-au remarcat ti- Spectacolul s-a încheiat
cutarea în condiţii agrotehnice C.A.P. pentru extinderea ga rile C.A.P., a unor condiţii cît de materiale, piese de schimb lanţe să perfecteze de urgen nării tchnico-materiale a eco năra solistă de la Holdea, cu Hora Unirii, în care s-au
•nparioare a lucrărilor agri mei de lucrări executate me mai bune de muncă şi viată şi subansamble. Faptul impu tă atît producţia marfă afe nomiei naţionale, există reale Lenuţa Ierimia, cu balada prins cu entuziasm tineri şi
cole «-au obţinut sporuri în- canizat, îndeosebi în fermele pentru mecanizatori. Sarcinile ne ca în cel mai scurt timp rentă primului trimestru, cît condiţii ca unităţile economi caldă „Frunză verde de ci vlrstnici, toţi cei prezenţi în
aemnate de recolte la grîu, legumicole. Ca urmare, o se ce revin colectivului de mun conducerile unităţilor cu res şl pe întregul an, astfel ca ce hunedorene să perfecteze coare", o compoziţie pro sală.
porumb, cartofi sau sfeclă de rie de utilaje pentru care s-au că, cît şi acţiunile ce trebuie tante fată de planul de apro toate produsele să aibă asi tn cel mai scurt termen tota prie, solistul vocal şi in
zahăr — culturi la care coo plătit amortismente au fost u întreprinse In vederea reali vizionare să intervină energic gurată în mod ferm desface litatea contractelor de apro strumentist Miron Goleşie, La reuşita programului
perativele agricole din Sime- tilizate sub capacitatea de zării lor, sînt binecunoscu la centralele şi ministerele rea. Această cerinţă se impu vizionare şl desfacere, asigu- din Lăsău, indrăgit şi pen şi-au adus o contribuţie
ria, Bobîlna, Rapoltu Mare, lucru, ceea ce a grevat asupra te. Este necesar Insă ca încă tutelare, la coordonatorii de ne cu şi mai multă tărie în rind şl pe această cale condi tru timbrul plăcut al gla deosebită învăţătorul Moise
Foit, Pricaz şi altele au de situaţiei economico-financiare de pe acum să se organizeze balanţe şi întreprinderile fur domeniul exportului. Sarcina ţii normale pentru desfăşura sului său, ca şi pentru Stănilă, ca şi prezentatorul
păşit cu cantităţi apreciabile a unităţii. Un alt aspect re temeinic munca şl să se nizoare pentru perfectarea trasată industriei hunedorene viersul de foc al fluierului.
producţiile planificate. In to liefat în dezbaterile adunării treacă cu hotărîre la transpu contractelor de aprovizionare de a livra anul acesta Impor rea la nivel superior a acti O notă deosebită merită spectacolului, Emil Mert.
tal, în unităţile cooperatiste generale a fost cel referitor nerea în viată a obiectivelor la necesarul real de materia tante cantităţi de produse pe vităţii productive a Judeţului. TJBERIU BURZA
deservite s-au realizat peste la necesitatea reducerii chel stabilite. le. La aceasta, o contribuţie pieţele externe, necesitatea grupul vocal din satul Lă-
sporită trebuie să o aducă
prevederi mai mult cu 1 100 to tuielilor efectuate pentru re Analizlnd cu competenţă şi întreprinderea teritorială de creşterii aportului judeţului
ne grîu, 767 tone porumb, 410 paraţii şi la reducerea consu spirit de răspundere posibili aprovizionare Deva, căreia îl la sporirea resurselor valutare
tone cartofi şl 870 tone sfeclă murilor de carburanţi şi lubri- tăţile existente pentru a-şi revine sarcina să onoreze în ale tării, mal cu seamă sub
de zahăr. fianti, prin înlăturarea depla spori contribuţia la înfăptuirea mal bune condiţiunl cerinţele formă de devize libere, obli
gă conducerile întreprinderi
Dezbătînd cu deplină matu sărilor inutile. Deficientele or sarcinilor ce revin unităţilor beneficiarilor. lor la măsuri şi acţiuni deo
ritate şl răspundere muncito ganizatorice întîlnite în activi agricole în cel de-al doilea an Deşi Incomparabil Îmbună sebit de energice. Ele sînt
rească felul în care s-a mobi tatea unor conduceri ale coo al actualului cincinal, bazîn- tăţită fată de anii anteriori, datoare să cunoască pulsul
lizat colectivul de lucrători perativelor agricole, cit şi du-se pe hărnicia, dăruirea şi acoperirea cu contracte a pieţei Internationale, să de
la realizarea sarcinilor ce l-au controlul şi îndrumarea ne abnegaţia cu care s-au anga producţiei marfă planificate pisteze beneficiarii potenţiali
etat în fată, adunarea genera satisfăcătoare din 'partea unor jat să muncească mecanizato mai ridică încă numeroase şi să stabilească contracte a
lă a salariaţilor de la S.M.A. şefi de secţii au determinat rii, colectivul de lucrători de semne de întrebare, cu "tonte vantajoase. Pentru aceasta,
Slmeria a evidenţiat o serie depăşirea nejustificată a unor la S.M.A. Simerla a hotârît că această acţiune trebuia, este nevoie să se Intervină
de rezerve care, In condiţiile cheltuieli. Edificator este fap să cheme la întrecere toate potrivit legislaţiei, să fie în atît La forurile tutelare, cît După evaluarea rezultatelor La sesiunea următoare, cea în tea cetăţenilor au fost deputa
unei mai bune valorificări, tul că la secţia din Sîntandrei colectivele de muncă din sta cheiată de mult. Unele între şi la organizaţiile de comerţ obţinute de comunele judeţu care s-a stabilit bugetul, am ţii i VIzante Gruiescu, Ilie
trebuie să contribuie hotărî- cheltuielile la 1 000 lei veni ţiunile pentru mecanizarea prinderi, cum sînt C.M.N. De exterior pentru a rezolva în lui nostru în întrecerea pa înmtnat tuturor deputaţilor, Dănescu, loan Fulea, Susann
tor la creşterea producţiei a- turi au fost mai mici cu 550 agriculturii din Judeţul nostru. va. „Marmura" Simeria, U.V. timp optim toate problemele triotică ce s-a desfăşurat anul secretarilor organizaţiilor de Tirţ, Romulus Bîrceanu, Toma
lei fată de cele realizate de
partid săteşti, invitaţilor
la
Qhineja, Măria Gruiescu, Tă-
grloole şl la ridicarea întregii secţia de la Băcla. N. TIRCOB Căian, „Vidra* Orăşlie, I.I.L. contractării şl livrării produ trecut, a fost stabilită ordinea sesiune, planul definitivat, de maş Drăgănescu, Letlţla Ocoll-
celor trei comune clasate pe
Deva, nu-şj cunosc toţi bene
selor la export.
primele locuri. Ele sînt, în or falcat pe sate, circumscripţii şan şi alţii. La această lucrare
dine i Boşorod, Dobra şl BalŞa. electorale şl obiective, aşa că s-au făcut economii în valoa
Deci, în aceste trei comune fiecare deputat ştia cu preci- re de 52 000 lei.
au fost obţinute rezultatele Şcoala din TIrsa a fost con
; x"*\ ^ cele mai frumoase în întări struită prin participarea efec
Evenimente importante In viata rea economică a satelor, con Comuna Boşorod — tivă, în fruntea cetăţenilor, a
9 struirea de obiective social- * deputaţilor Ion Grecu, Ionuţ
culturale şi de interes obştesc, Stanciu, Izldor Rîmbetea, Pă-
în gospodărirea şi înfrumuseţa locul I în întrecerea truţ Filimonescu. Şl aici s-au
cooperativelor de consum si de credit rea continuă a fiecărui sat. patriotică pe judeţ, obţinut economii la deviz în
Pentru a împărtăşi din ex
valoare de 30 000 Iei.
perienţa desfăşurării muncii, La fel, la construirea şcolii
patriotice în anul trecut, mo desfăşurată anul din Prihodişte au muncit şt
(Urmare din pag. 1) cit organele de conducere $1 alese din doi în doi ani, totuşi dul cum a fost organizată a au mobilizat cetăţenii la
control, cum s-au aplicat ho- se poate completa numărul ceastă muncă, despre obiecti trecut muncă deputaţii Lenuţa Dur,
Problema apărării integrităţii tărîrile adunărilor săteşti şl membrilor din consiliu sau pot vele din acest an, ne-am adre Petru Ţambâ, Adam Grecu şi
avutului cooperativelor de generale, precum şi cele ale fl schimbaţi cei care au comis sat tovarăşului Ironim Grecii, alţii. La această lucrare eco
consum va trebui să consti organelor superioare, arătîn- abateri ori au muncit necores primarul comunei Boşorod. nomiile realizate s-au ridicat
tuie o preocupare atît pentru du-se atît cauzele pentru care punzător, alegîndu-se în locul — In satele comunei noastre zie ce anume are de făcut, la 20 000 lei.
conducerile de unităţi, cit şl unele hotărîri nu au fost adu lor oameni cu o bună pregăti există o adevărată tradiţie a unde, pînă cînd şl cu ce forte. Anul trecut am realizat şl
pentru membrii cooperatori, se la îndeplinire, cît şi căile re politică şl profesională, ca muncii obşteşti, desfăşurată Periodic, deputaţii informau multe lucrări de apărare îm
prin crearea unei baze de dis de perfecţionare continuă a re se bucură de încrederea lo pentru a face satele tot mai în sesiuni despre stadiul in potriva inundaţiilor, lucrări la
cuţii în care să fie arătate a- vieţii Interne de organizaţi©. cuitorilor din comună. frumoase, mai prospere — care se află îndeplinirea sar care am obţinut, de asemenea,
mănunţlt şi criticate abaterile In darea de seamă a consi Obiectivele care nl le-am ne-a spus primarul comunei. cinilor. Bineînţeles, comitetul economii în sumă totală de
lucrătorilor — sustrageri, de liului cooperativelor de con propus în cel de al doilea an Această tradiţie s-a imprimat comunal de partid, comitetul 53 000 lei. La aceste lucrări aş
lapidări şi furturi, manifestă sum vor fi popularizate şi al cincinalului necesită o mun şl este respectată de marea executiv al consiliului popu vrea să subliniez aportul adus
rile de uşurinţă şi nepăsare sarcinile cooperativelor de că susţinută, eforturi conside majoritate a sătenilor noştri. lar îşi îndreptau atenţia spre de deputaţii şi cetăţenii Toma
din partea unor conduceri de credit, precum şi rezultatele rabile, iniţiative, mult spirit — Vă rugăm să vă referiţi acele obiective la care nu se Dăniloi, Ignat Buciuman, loan
cooperative în prevenirea şi obţinute în anul trecut. Se re gospodăresc. Acest lucru tre Ia realizările anului trecut, la acţiona cum trebuie. Peşterean, Toma Ocolişan,
descoperirea la timp a pagu comandă ca şl In aceste adu buie să-l oglindească şi adu modul cum aţi organizat mun — Vă rugăm să evidenţiaţi Jlie Barac, Romulus Perţa, Ni-
belor cauzate unităţilor. Este nări preşedinţii cooperativelor nările săteşti şi generale ale ca pentru înfăptuirea lor. cîtiva dintre cei mai destoinici colae Vişa, Ionel Gruiesc şi
necesar ca adunările 6ă creeze de credit, în cuvîntul lor, să cooperativelor de consum să deputaţi. mulţi alţii.
un climat de creştere a simţu — Planul Iniţial a fost sta
— Cu ce lucrări va conti
deputaţilor
— Majoritatea
lui de răspundere a lucrători arate pe larg avantajele pe teşti. Prin antrenarea maselor bilit la 98 de obiective, a că noştri sînt buni gospodari, oa nua... tradiţia muncii patrio
lor fată de sarcinile încredin care le au membrii cooperati largi de membri cooperatori la ror valoare se ridică la 606 000 meni harnici, cu multă iniţia tice în satele comunei în a
ţate, urmărindu-se totodată velor de credit prin aplicarea înfăptuirea planurilor de dez lei. Am realizat In final 102 tivă. Pe toti n-o să-i pot men cest an ?
descoperirea rezervelor va noului regulament de acorda voltare economică, la consoli obiective, în valoare de ţiona. Notati cîtiva dintre cei — Vom amenaja un eleşteu
1 000 000 lei. Cum am mun
loroase, existenta în fiecare re a împrumuturilor. darea organizatorică a coope cit pentru obţinerea acestor mai inimoşi : Victoria Nandu pentru peşte, se vor termina
comună şl sat. Deşi la ordinea de zi a adu rativelor, vom da viată sarci rezultate? încă la sesiunea a realizat în circumscripţia finisările la căminele cultura
Unul din ce! m?.l destoinici strungari, comunistul Emlllan dînsei două poduri de beton, le din Boşorod şi Chitici, la
Onlga din cadrul atelierului m ecanic pentru reparaţii capltalo de Este necesar ca adunările nărilor generale nu figurează nilor Importante pe care parti consiliului popular comunal
la F.C. Orâştlo — exemplu de corectitudine şl competenţa profe din noiembrie 1970 am supus 100 ml zid de sprijin ; la e şcolile din Tîrsa şi Prihodiş
sionala. să acorde o atenţie deosebită alegerea organelor de condu dul le pune în fata cooperaţiei dezbaterii şl aprobării planul xecutarea fundaţiei căminului te, se vor eleetrifica satele
analizei modulul cum au mun cere şl control, acestea fiind de consum. de activităţi obşteşti pe 1971. cultural din Boşorod, în frun- Luncani, Cioclovina şi Alun,
vom construi poduri, vom
planta 5 000 de pomi pentru
consolidarea unor maluri, vom
efectua lucrări de îmbunătăţiri
Lucrările recentei sesiuni a îi răspundem cu înflăcărare. funciare în valoare do 134 000
Consiliului popular judeţean lei, multe alte lucrări - de in
au fost străbătute de mesajul Angajare unanimă pentru înfăptuirea obiectivelor — Şalele patriei noastre teres obştesc.
chemării la întrecere socia cunosc cele mai profunde
listă adresată de Consiliul transformări — a subliniat to Locul I pe judeţ obţinut în
popular al judeţului Hunedoa varăşul Aurel Nistor, directo arest an şi, în mod deosebit,
ra tuturor consiliilor populare rul Direcţiei agricole judeţe chemarea la întrecere lansată
judeţene din t-aVă privind în stabilite de chemarea la întrecere a Consi ne. Partidul şi statul nostru de Consiliul popular al comu
deplinirea şi depăşirea sarci Ie acordă deosebită importan nei Pechea, judeţul Galaţi, sint
nilor economice, edilitnr-gos- tă pentru a merge cu paşi si elemente ce vor constitui o
podareşti şi cultural-educative guri, hotărî ţi, pe linia dezvol puternică mobilizare la ac
prevăzute pentru anul 1972. tării lor multilaterale. In a ţiuni pentru toţi locuitorii sa
Chemarea a trezit un deose cest sens s-au investit impor telor comunei noastre. Vom
bit interes în rîndul partici popular al judeţului Hunedoara tante sume de bani, precum demonstra mai multă iniţia
panţilor la sesiune şi, prin şi o mare încredere în capa tivă, spirit de buni gospo
ei, în întreaga masă de oa citatea organelor locale. Sînt dari, hărnicie în muncă pen
meni al muncii de pe raza ju multe lucruri de pns la punct tru a depăşi realizările anu
deţului nostru. Obiectivele exprimat convingerea că acest ş) educarea lucrătorilor 'din cu toţii. Dar pentru că oame celor din anul trecut, dar şt unităţile de acelaşi profil din la sate; ele au ieşit cn preg lui recent încheiat.
sale mobilizatoare l-au însu al doilea an al cincinalului comerţ a-a referit şl tovară nii sînt autorii bunurilor ma posibil de realizat şl depăşit cadrul judeţului. nantă în evidenţă la conferin
fleţit pe cei prezenţi, i-au u edificării patriei socialiste şul Gheorghe Vasiu. teriale şi spirituale, lor tre în siderurgie, minerit, con ţa din decembrie 1971, lumea Interviu realizat de
nit în1r-o singură voinţă de multilateral dezvoltate va e — Hunedoara va oferi lo buie să le asigurăm condiţii strucţii, în toate unităţile eco Viaţa satelor — pe satelor le cunoaşte bine. Im GH. I. NEGREA
năzuinţe [ mulţi dintre ei an- duce noi elemente de bună cuitorilor săi în acest an a din ce în ce mal bune de trai. nomice ale Judeţului. portant este că oamenii an
gajîndu-se cu hotărîre să facă stare o populaţiei, noi ele proape 2000 de apartamente. Şi nu doar pe linie de comerţ — O atenţie sporită trebuie un curs nou înţeles răspunderile ce Ie re
iotul pentru realizarea lor, mente de utilitate în dezvol Calitatea lor am dori să fie ca şl locuinţe, dar şi pe linia acordată îmbunătăţirii caii t fi vin şi s-au mobilizat cu totil
pentru prosperitatea localită tarea localităţilor. şi calitatea otelului pe care prestărilor de servicii către til şi diversificării produselor Măsurile de excepţională pentru a le onora cum se cu
ţilor In care trăiesc şi mun — Specificul muncii mine viitorii lor beneficiari îl dau populaţie, a transportului în industriei locale, extinderii însemnătate stabilite de pri vine. Chemarea Consiliului
cesc, pentru creşterea nive rilor — aprecia tovarăşul Cle cu pricepere şl vrednicie. De comun, a educaţiei — dome acţiunii de autoutilare, folo ma conferinţă pe ţară a se popular judeţean Hunedoara
lului de trai material ş! spi ment Negruţ — impune con altfel, mai multă calitate şi nii în care municipiul Deva sirii cu maximum de eficienţă cretarilor comitetelor de par este încă un imbold în direc
ritual al întregului nostru struirea unui număr mal ma competenţă se impune în în mai are multe de făcut, dar a tuturor rezervelor şi resur tid şl a preşedinţilor consilii ţia dezvoltării şi emancipării
satului.
popor. re de apartamente, în scopul treaga noastră activitate poli în care există premise pen selor locale — şi-a exprimai lor populare comunale au o
reducerii fluctuaţiei forţei de tică ş) productivă, ca şl în tru rezultate notabile în acest punctul de vedere tovarăşul Despre angajarea locuitori
muncă şl al stabilirii munci viaţa socială, pe care singuri an — sublinia tovarăşul Aron rientat satul românesc pe un lor din comuna Boşorod la în
Trepte în bunăstarea trebuie să ne-o facem mai Colcer. Ion Cîndea, directorul I.I.L. O- făgaş nou, de intensă prospe făptuirea marilor obiective ce
torilor în Valea Jiului. De a
aceste
generală a populafiei semenea, sînt necesare con frumoasă, mai îndestulătoare. răştie. Există posibilităţi ca ritate. însufleţiţi de ogoarelor le revin în acest an, despre
Industria locală a
judeţului
măsuri,
oamenii
struirea unor pieţe moderne Pe platformele furnalelor $i Valorlficînd superior nostru să se situeze pe un loc s-au angajat plenar la trans susţinerea cu hotărîre şi ab
Este evident pentru oricine în Lupenl, Vulcan şl Petrila, pe schele, în Industria locală de frunte între unităţile si punerea lor în viaţă. negaţie a chemării Consiliului
că in ultimii ani a crescut o aprovlziogare corespunză şl în transport, în comerţ şi posibilităţile umane, milare din ţară. Pentru atin popular al judeţului Hunedoa
considerabil standardul de toare cu produse agroalimen- pe ogoare, trebuie să ne în- gerea acestui deziderat, I.I.L. — Locuitorii comunei Geoa- ra a vorbit şi tovarăşul Iro
viaţă al populaţiei de la ora taie şi Industriale, îmbunătă trecem azi pe noi cei de Ieri, resursele materiale Orăştie cheamă la întrecere giu au făcut deja primul pas nim Grecu, primarul comunei :
şe şi sate ca urmare a faptu ţiri în reţeaua, asistenţei me- să ne întrecem mîine pe noi locale toate întreprinderile de indus pe linia trasată de conferinţa — Nu ne vom precupeţi e
lui că partidul nostru acordă dico-sanltare, a alimentării cu cei de azi. Aşa înţelegem noi, trie locală din judeţ pentru pe tară a secretarilor comite forturile pentru a face din co
un interes major acestui o apă, a alimentaţiei publice, hunedorenii, chemarea Consi îndeplinirea şl depăşirea prin telor de partid şi a preşedin muna noastră un centru rural
l : tiv de bază al politicii îndeosebi privind igiena şi de liului popular al judeţului Anul 1971 a marcat succese cipalilor Indicatori de plan pe ţilor consiliilor populare co de frunte, pentru a spori bu
sale. Şi in anii viitori, creş servirea. Ne vom mobiliza nostru către consiliile popu de seamă atit In ramurile de anul 1972. munale — a afirmat tovarăşul năstarea materială . şi spiritua
terea nivelului de trai mate toate forţele, vom utiliza toa lare similare din întreaga bază ale industriei judeţului încrezători în forţa colecti Aurel Zaharia, primarul comu lă a locuitorilor săi.
rial şi spiritual al oamenilor te posibilităţile pentru ca tară. Hunedoara, dar şi In între velor pe care le conduc, con nei. Cu prilejul adunării acti Ecoul chemării vibrează în
muncii se va afla pe prima populaţia Văii Jiului să tră — Invâţînd din experienţa prinderile de industrie locală, ştienţi că dispun de condiţii vului de partid ne-am definit fiecare localitate a judeţului,
filă a agendei de preocupări iască mal bine, mai civilizat. anilor trecuţi, eliminînd cu în unităţile prestatoare de optime şi de însemnate re cu claritate posibilităţile do esle îndemn şi stimulent în
a organelor de partid şi de Este doar o direcţie a răs fermitate lipsurile şi neajun servicii către populaţie, în co zerve materiale încă novalo- care dispunem, ne-am anqajit întreaga activitate a oameni
stat centrale, judeţene şi lo punsului municipiului Petro surile, mobilizindu-ne plenar merţ şi cooperaţie. Ecoul che rificate, tovarăşii Dumitru ferm să le folosim fără re lor muncii dinlre hotarele hu-
cale. Rcferindu-sc la acest o- şani la chemarea lansată de şi conştient pentru realizarea mării la întrecere a vibrat pu Ţurnă, directorul Grupului de zerve, să dăm comunei noi nedoreno, este răspuns con
bieciiv, primii secretari ai co- Consiliul popular al judeţului sarcinilor sporite din acest ternic în rîndul acelora care şantiere nr. 2 Valea Jiului, şi vaknlo de înfrumuseţate. cret, faptic, la măreaţa ope
Chemarea Consiliului popular
Blocurile turn de pe bule
mileielor municipale do par nostru. an, apreciem chemarea la în lucrează in a~osle domenii. loan Munleanu, dîrrvlnrul al judeţului Hunedoara vine ră de edificare n sonolălii vardul Dacia din H unedoara
tid II,mec ara. Petroşani şi La îmbunătăţirea condiţii trecere lansată de Consiliul Este evident că ?'»rrin»'e de I.G.C.L. Deva, au exprimai ho- socialiste multihleral dezvol — concretizare edificatoare a
Deva __ respectiv tovarăşii lor de locuit ale muncitorilor, popular al judeţului Hunedoa în a’ulniul nosi;u, ne mohilj- urbanisticii moderne.
zoi'ă mai mult la infăpluire-i
Ghcorqhc Yasiu. Clement Ne aprovizionarea Ia nivelul ce ra ca o proprie angajare, că plan în aroct nl rb îlen an nl l'iiirea acelora de a chema tate.
grul 5» Aron Colccr — şi-nu rinţelor cu mărfuri industriale reia trebuie să-i dăm vini 3 cinHiM1 ului sînt superioare Ii înlic ere socialistă toate ml uiiler propuse, de momi D. GHEONEA