Page 68 - Drumul_socialismului_1972_01

DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 303 ® JOI 27 IANUARIE 1972

■viggyp1 iMjmm

D E C L A R A Ţ I

privind pacea, securitatea şi colaborarea Europa Şedinţa Prezidiului C .C . Lucrările Conferinţei
*
t
Uniunii Comuniştilor
Republica Populară Bulgaria, Republica Federală a Germa­ sînt de părere că securitatea tre state. Statele europene se convocarea ei cît mai grabni­ a! Frontului Patriei
Republica Socialistă Ceho­ niei. Intrarea în vigoare a a­ şi colaborarea europeană re­ pronunţă în sprijinul Organi­ că şi la succesul lucrărilor sa­ din Iugoslavia
slovacă, Republica Democrată cestor tratate va corespunde clamă crearea unui sistem de zaţiei Naţiunilor Unite, pentru le. Ei consideră că trebuie
Germană, Republica Populară nu numai Intereselor partici­ angajamente cere să excludă întărirea ei în conformitate cu realizală propunerea guvernu­ din R.D. Vietnam BELGRAD 26. — Corespon­
Polonă, Republica Socialistă panţilor direcţi, ci şi ale tutu­ orice folosire a forţei sau ame­ prevederile Cartei O.N.U. lui Finlandei privind organi­ dentul Agerpres, George Io-
România, Republica Populară ror statelor europene, va ninţarea cu folosirea ei în re­ Aşezînd aceste înalte prin­ zarea, la Helsinki, a unor HANOI 26 (Agerpres). —^ care s-au dedat la acte pirate­ nescu, transmite: La Belgrad
Ungară şi Uniunea Republici­ duce la consolidarea temeliei laţiile reciproce dintre state cipii şi obiective la baza re­ consultări multilaterale, cu La Hanoi a avut loc şedinţa reşti, au acţionat în vederea au continuat miercuri lucră­
lor Sovietice Socialiste, repre­ păcii europene. în Europa, să ofere tuturor ţă­ laţiilor dintre state în Europa, participarea tuturor statelor Prezidiului Comitetului Cen­ stimulării sentimentelor pa­ rile celei de-a Il-a Conferin­
zentate la consfătuirea Comi­ Statele participante la con­ rilor garanţia că se află la conferinţa general-curopeană interesate din Europa, precum tral al Frontului Patriei din triotice, au reorganizat şl ţe a Uniunii Comuniştilor din
tetului Politic Consultativ al sfătuire au subliniat Impor­ adăpost de acte de agresiune va lua o hotărîre de mari şi a S.U.A. şi Canadei. State­ R.D. Vietnam, prezidată de dezvoltat producţia, depăşind Iugoslavia. In cea de-a doua
statelor participante la Trata­ tanţa pozitivă a acordului şi să contribuie la bunăstarea proporţii istorice. Aceasta va le participante Ia consfătuire Ton Duc Thang, preşedintele greutăţile provocate de cala­ zi, s-au desfăşurat discuţiile
tul de la Varşovia, care a a­ cvadripartit din 3 septembrie şi prosperitatea fiecărui popor. fi începutul unei rodnice acti­ îşi reafirmă holărîrea de a R.D. Vietnam. In comunicatul mităţile naturale, se menţio­ pe marginea dărilor de sca­
vut loc la Praga la 25-2G ia­ 1971, în problemele referitoa­ Statele participante la con­ vităţi comune, capabile de a numi reprezentanţi pentru a dat publicităţii la încheierea nează în comunicat. mă ale organelor executive
nuarie 1972, au examinat evo­ re la Berlinul occidental, pre­ sfătuirea Comitetului Politic face ca Europa să fie cu ade­ participa, împreună cu repre­ şedinţei se subliniază că for­ Prezidiul Comitetului Cen­ ale U.C.I., distribuite In scris
luţia din ultimul timp a eve­ cum şi a acordurilor dintre Consultativ se pronunţă pen­ vărat paşnică. zentanţii celorlalte state, la ţele armate şi populaţia sud- tral al Frontului Patriei de­ delegaţilor, şi a referatelor
nimentelor din Europa. Ele au guvernele Republicii Demo­ tru recunoaşterea generală şi La conferinţa general-euro- consultările multilaterale în vietnameză, sub conducerea nunţă cu hotărîre continuarea
analizat aceste evenimente din crate Germane şi Republicii înfăptuirea practică în viaţa peană s-ar putea, de aseme­ vederea punerii de acord a Frontului Naţional de Elibera­ de către S.U.A. a războiului prezentate în cadrul conferin­
unghiul de vedere al obiecti­ Federale a Germaniei, şi din­ politică a continentului euro­ nea, pune de acord direcţiile problemelor ţinînd de pregă­ re din Vietnamul de sud, au agresiv în Indochina, trimi­ ţei de Velilco Vlahovici şl
vului lor neschimbat, acela de tre guvernul R.D.G. şi Sena­ pean a următoarelor principii concrete ale dezvoltării vii­ tirea şi organizarea conferinţei luptat cu curaj şi au dejucat terea de trupe mercenare tai- Kiro Gligorov, membri ai Bi­
a determina transformarea tul Berlinului occidental. fundamentale ale securităţii toare a legăturilor reciproc a­ general-europene. Ei constată programul de ,,pacificare" al landeze în Laos şi Cambodgia, roului Executiv al Prezidiului
continentului european într-o Un factor major al consoli­ europene şi ale relaţiilor din­ vantajoase dintre statele euro­ că propunerea privind consultă­ inamicului în multe regiuni, precum şi planul de evacuare
regiune a păcii permanente, dării păcii îl constituie recu­ tre state în Europa ; pene în toate domeniile, ale li­ rile multilaterale, ca formă de au promovat cu vigoare lupta forţată în lagăre de concen­ U.C.I., cu privire la dezvolta­
trainice, într-o zonă a coope­ noaşterea internaţională tot Inviolabilitatea frontierelor. chidării oricăror discriminări, pregătire a conferinţei gene­ împotriva regimului' Nguyen trare a peste un milion de rea şi sarcinile actuale ale
rării fructuoase între state mai largă a Republicii Demo­ Graniţele existente în prezent inegalităţi sau bariere artifi­ ral-europene. are în prezent Van Thieu, aducînd politica oameni din Vietnamul de sud. U.C.I., şi în legătură cu si­
suverane si egale în drepturi, crate Germane. Noi progrese între statele europene, inclu­ ciale. Colaborarea lor în folo­ asentimentul tuturor statelor de „vietnami/are" a Adminis­ Prezidiul Comitetului Cen­ tuaţia social-economică actua­
într-un factor de stabilitate şi în această direcţie, inclusiv siv cele care s-au creat în sirea raţională a resurselor de interesate şi cheamă la înce­ traţiei S.U.A. în pragul fali­ tral, al Frontului Patriei chea­ lă şi sarcinile U.C.I. Partici­
înţelegere în lumea întreagă. stabilirea de relaţii între Repu­ urma celui de-al doilea război materii prime şi energetice ale perea consultărilor multilate­ mentului. mă populaţia să dea dovadă
Participanţii la consfătuire au blica Democrată Germană şi Re­ mondial, sînt inviolabile. Ori­ Europei, în sporirea potenţia­ rale în cel mai scurt timp. Forţele armate şi populaţia de patriotism şi eroism revo­ panţii Ia discuţii au făcut, de
constatat cu satisfacţie ,că în publica Federală a Germaniei, ce încercare de a le încălca lului industrial şi îmbunătăţi­ iii din R.D. Vietnam, se arată în luţionar, să-şi întărească vi­ asemenea, aprecieri în legătu­
această direcţie s-au obţinut în conformitate cu normele ar pune pacea europeană în rea fertilităţii pămîntului, în comunicat, îşi îndeplinesc în­ gilenţa, să se pregătească de ră cu proiectul programului
Statele participante Ia Trata­
noi progrese. dreptului internaţional, vor pericol. De aceea, inviolabili­ aplicarea cuceririlor revoluţiei tul de la Varşovia consideră datorirea lor de ariergardă a luptă şi să lupte pentru a de acţiune difuzat, în prima
Un rol de cea mai mare constitui o contribuţie impor­ tatea frontierelor existente în tehnico-ştiinţifice va permite că ar fi, de asemenea, în in­ marelui front, îşi ridică con­ dejuca planurile de agresiune
Importanţă pentru coeziunea tantă la cauza păcii, securită­ prezent, integritatea teritorială multiplicarea posibilităţilor de teresul întăririi securităţii eu­ stant vigilenţa şi capacitatea de şi actele de război ale impe­ zi, delegaţilor.
tuturor forţelor care se pro­ ţii şi colaborării. a statelor din Euro-pa trebuie creştere a bunăstării popoare­ ropene realizarea unei înţele­ luptă. Ele aLi dat riposta cuveni­ rialismului american împotriva Lucrările conferinţei con­
nunţă pentru pace şl colabora­ Participanţii la consfătuire să fie respectate cu stricteţe lor europene. îmbogăţirea re­ geri cu privire la reducerea for­ tă forţelor aeriene americane, R.D. Vietnam. tinuă.
re în Europa îl au propune­ se pronunţă pentru rezolva­ şi în viitor, iar pretenţiile te­ ciprocă cu valori spirituale, ţelor armate şi armamentelor în
rile statelor socialiste privind rea, fără noi amînări, a pro­ ritoriale ale unor state fată de cunoaşterea mutuală a culturii Europa. Ele pornesc de la faptul
întărirea securităţii europene blemei primirii R.D.G. şi altele să fie total excluse. şi artei vor căpăta o extinde­ că problema reducerii forţelor
şl convocarea în acest scop a R.F.G. în Organizaţia Naţiuni­ Nerecurgerea la forţă. In re şi mai mare. armate şi armamentelor în
conferinţei general-europene, lor Unite. relaţiile reciproce dintre state Le conferinţa general-euro- Europa, atît străine cît şi na­
cuprinse în Declaraţia de la Participanţii la consfătuire în Europa nu trebuie să fie peană ar fi ultil să se creeze ţionale, trebuie rezolvată în
Bucureşti din 1966, în Apelul constată cu satisfacţie că în­ folosite forţa sau ameninţarea un organ permanent al tuturor aşa fel îneît să nu se aducă
de la Budapesta din 1969 şi în tre guvernele Republicii So­ cu forţa. Toate problemele li­ statelor interesate participan­ prejudicii ţărilor care vor lua
Declaraţia de la Berlin din cialiste Cehoslovace şi Repu­ tigioase dintre ele trebuie să te la conferinţă, în cadrul că­ parte la o asemenea reduce­
1970. Aceste propuneri ale blicii Federale a Germaniei se rezolve exclusiv prin mij­ ruia, după conferinţă, va pu­ re. Examinarea şl definirea
«ţaţelor participante la Trata­ are loc un schimb de păreri loace paşnice, politice, pe ca­ tea fi continuată activitatea căilor de rezolvare a acestei
tul de la Varşovia, precum şi asupra problemelor nerezolva­ lea tratativelor, în conformita­ comună în vederea punerii de probleme nu trebuie să fie
acţiunile şl iniţiativele între­ te în relaţiile dintre aceste te cu principiile de bază ale acord a paşilor următori in a­ prerogativa alianţelor mllitar-
prinse de ele ulterior consti­ două târî şi, în primul rînd, dreptului internaţional, astfel ceastă direcţie. polltice existente în Europa,
tuie wn amplu program de în problema recunoaşterii A­ ca interesele legitime, pacea Toate aceste probleme, du­ fn ceea ce priveşte procedura
pace şl contribuie la crearea cordului de la Munchen ca şi securitatea popoarelor să pă părerea statelor participan­ desfăşurării negocierilor asu­
unul nou climat politic în nevalabil de la început. Ele nu fie periclitate. te la Tratatul de la Varşovia, pra acestei probleme s-ar pu­
Europa. îşi exprimă sprijinul faţă de Coexistenţa paşnică. In Eu­ trebuie să alcătuiască conţi­ tea ajunge la o înţelegere co­
O contribuţie din ce în ce cererile juste ale R.S.C. şi ropa, în cursul evoluţiei isto­ nutul de bază al ordinii de zi respunzătoare.
mal însemnată la cauza gene­ consideră că realizarea unei rice, s-au format şi există sta­ a conferinţei general-europene.
rală a păcii în Europa este a­ înţelegeri va contribui Ia îm­ te avînd două sisteme sociale w ★
Republica Populară Bulgaria,
dusă, de asemenea, de alte bunătăţirea situaţiei în Europa. — socialist şi capitalist. Deo­ Statele reprezentate la con­ Republica Socialistă Ceho­
state europene. In politica u­ înfăptuirea acestor paşi va sebirea de sistem nu trebuie sfătuirea Comitetului Politic slovacă, Republica Democrată
nora dintre ele, Interesele pă­ contribui la înlăturarea rapi­ să constituie o piedică de ne­ Consultativ consideră că con­ Germană, Republica Populară
cii europene sînt puse în mod dă şi radicală din relaţiile depăşit pentru dezvoltarea ferinţa general-europeană poa­ Polonă, Republica Socialistă
clar pe primul plan şi aceasta R.F.G. cu ţările socialiste a multilaterală a relaţiilor dintre te fi convocată în anul 1972 România, Republica Populară
are e Influenţă favorabilă a­ urmărilor perioadei îndelunga­ ele. Excluzînd războiul, ca in­ şi apreciază drept un factor Ungară, Uniunea Republicilor
supra «Ituaţiel din Europa. te de neîncredere şi încordare, strument al politicii lor, state­ prielnic în acest sens declara­ Sovietice Socialiste sînt con­
la normalizarea deplină a a­ le europene, apartinînd unor ţiile unui şir de state din Eu­ Din luna decembrie aviaţia am ericană a reînceput bom bar­
1 cestor relaţii, ceea ce ar con­ sisteme sociale diferite, pot şl ropa occidentală că ele sînt vinse că evoluţia istorică a damentele asupra teritoriului R.D. Vietnam. Şi in ziua de 19 ia­
adus Europa într-o etapă im­
nuarie. aviaţia am ericană a bom bardat puncte dens populate din
Participanţii la consfătuire stitui, la rîndul său, un aport trebuie să statornicească re­ de aceeaşi părere. portantă. Anul 1972 poate a­ Criza de guvern provincia Nghe An. In această sl tuaţie, M inisterul Afacerilor Ex­
constată marea Importantă po­ 3a aprofundarea destinderii pe laţiile dintre ele pe baza în­ Participanţii la consfătuirea duce popoarelor europene nu terne al R.D. Vietnam a cerut să se pună capăt acestor bom ­
zitivă a Intensificării, în ulti­ continentul european, la dez­ ţelegerii şi colaborării în In­ Comitetului Politic Consultativ numai o speranţă nouă de bardam ente care atentează la se curltatea şi suveranitatea R. D.
mul timp, a contactelor din­ voltarea colaborării dintre teresul păcii. privesc cu înţelegere conside­ pace trainică şi securitate, dar din Italia Vietnam.
In fotografic: Avion doborlt In provincia Nglic An.
tre state europene apartinînd toate statele europene. Bazele relaţiilor de bună ve­ rentele multor state care se şi un progres real în direcţia
unor «Isteme sociale diferite, Statele reprezentate la con­ cinătate şi colaborare în in­ pronunţă pentru efectuarea transpunerii ei în viaţă. Cea
a dezvoltării raporturilor poli­ sfătuirea Comitetului Politic teresul păcii. Relaţiile de bună pregătirilor necesare în vede­ mai înaltă îndatorire a tuturor ROMA 26. — Coresponden­
tice dintre ele, îndeosebi sub Consultativ salută perspectiva vecinătate dintre statele euro­ rea conferinţei general-euro­ statelor este de a contribui tul Agerpres, Nicolae Puicen,
forma consultărilor în proble­ upor noi mutaţii pozitive în pene trebuie să se dezvolte pe pene, menite să contribuie la activ la aceasta* transmite i In desfăşurarea cri­ ecenorrssca
me de interes reciproc. A­ Europa. Totodată, ele ţin sea­ baza principiilor independen­ zei de guvern din Italia, ele­
ceasta. uşurează înţelegerea ma de faptul că în Europa tei şi suveranităţii naţionale, Din partea Republicii Populare Bulgaria: mentul nou — intervenit
reciprocă dintre statele euro­ continuă să acţioneze şi forţe egalităţii în drepturi, neames­ TODOR JIVKOV, miercuri după-amlază — îl
pene în ceea ce priveşte co­ care sînt Interesate în perpe­ tecului în treburile interne şt prim-searetar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, constituie consultările premie­ CONTRACT SOVIETO-JAPONEZ
munitatea intereselor lor de tuarea încordării, în opunerea avantajului reciproc. Această preşedintele Consiliului de Stat rului desemnat, Emilio Co­
lungă durată în domeniul pă­ unor state europene altora, în abordare trebuie să devină o al Republicii Populare Bulgaria, lombo, cu reprezentanţii tutu­ MOSCOVA 26 (Agerpres). lateazS agenţia TASS. Şase
cii şl colaborării. menţinerea posibilităţilor de a politică permanentă în relaţiile STANKO TODOROV, ror partidelor reprezentate în — Uniunea Sovietică şi Ja­ mari societăţi metalurgice ja­
Intre statele europene, ca împinge din nou evoluţia eve­ dintre state In Europa, nn fac­ preşedintele Consiliului de Miniştri parlament. Pînă în prezent nu ponia au încheiat un nou poneze vor primi anual, în
rezultat al eforturilor şi con­ nimentelor pe continentul eu­ tor constant al vieţii tuturor al Republiali Populare Bulgaria se cunosc amănunte privind contract pe cinci ani care conformitate cu documentul
tribuţiei constructive ale sta­ ropean spre o înăsprire. Aces­ popoarelor europene şi să du­ Din partea Republicii Socialiste Cehoslovace • conţinutul şi rezultatul aces­ prevede livrări de minereu amintit, cîte un milion de
telor participante la prezenta te forţe, aşa cum arată fapte­ că, de asemenea, la dezvolta­ GUSTAV HUSAK, tor convorbiri. de fier sovietic pentru indus­
consfătuire, precum şi al e­ le, inclusiv cele din perioada rea relaţiilor de bună vecină­ secretar general al C.C. al Partidului Comunist tria siderurgică japoneză, re- tone de minereu.
forturilor şi contribuţiei con­ cea mai recentă, nu concep tate şi înţelegere între state din Cehoslovacia, REDUCEREA PRODUCJIE1 AMERICANE DE OŢEL
structive ale altor state, se a­ politica europeană în afara ca­ în diferite părţi ale Europei. LUDVIK SVOBODA, Ziua naţională
firmă tot mai mult relaţiile de tegoriilor de bloc, caută să Este necesar să năzuim spre o preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace NEW YORK 26 (Agerpres). mîna anterioară. Potrivit In­
coexistenţă paşnică. In legătu­ intensifice şi mai mult cursa asemenea transformare a rela­ LUBOMIR STROUGAL, a Republicii India — Producţia americană de stitutului american al fieru­
ră cu aceasta, participanţii la înarmărilor pe continentul eu­ ţiilor dintre statele europene, preşedintele guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace oţel continuă să înregistreze lui şi otelului, săptămînă
consfătuire remarcă importan­ ropean. Statele participante la care să permită depăşirea di­ DELHI 26 (Agerpres). — La o reducere îngrijorătoare, trecută industria siderurgică
ţa principiilor colaborării din­ Tratatul de la Varşovia nu vizării continentului în gru­ Din partea Republicii Democrate Germane : 26 ianuarie, cu prilejul zilei care s-a accentuat în ultima americană a funcţionat cu
tre Uniunea Republicilor So­ pot să nu tragă din aceasta pări politico-militare. ERICH HONECKER, naţionale a Republicii India, săptămînă, cînd a scăzut cu numai 58,8 la sută din capa­
vietice Socialiste şi Franţa, concluzii corespunzătoare pen­ Legăturile reciproc avanta­ prim-secretar al C.C. al Partidului Socialist Unit Ia Delhi şi în alte oraşe ale patru la sută, faţă de săptă- citatea sa de producţie.
prin adoptarea cărora au fost tru securitatea lor. Cu toato joase între state. In condiţii din Germania, ţării au avut loc adunări popu­ DEFICITUL BALANJEI COMERCIALE A S.U.A.
încununate recentele convor­ acestea, ele sînt convinse că de pace trebuie să capete o WOLFGANG RAUCHFUSS, lare şl alte manifestări fes­
biri sovieto-franceze la nivel în prezent în Europa s-a creat largă dezvoltare legăturile vicepreşedinte a] Consiliului de Miniştri tive. WASHINGTON 26 (Ager­ deficitară balanţă comercială
înalt. un asemenea raport de forţe multiforme, reciproc avanta­ al Republicii Democrate Germane Preşedintele Indiei, V. Ven- pres). — In 1971, Statele U­ anuală din istoria S.U.A., fi­
La înfăptuirea destinderii pe care permite să se înfrîngă joase între statele europene Din partea Republicii Populare Polone: kata Giri, a rostit un discurs nite au înregistrat un deficit ind, de asemenea, şi prima
continentul european contri­ acţiunile de împotrivire ale în domeniile economic, teh- EDWARD GIEREK, la posturile naţionale de ra­ al balanţei comerciale care balanţă deficitară înregistra­
buie, de asemenea, extinde­ adversarilor destinderii, dacă nico-ştiintific, cultural, în do­ prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc dio şi televiziune, în care a se cifrează la 2,047 miliarde tă în decurs de aproape un
rea legăturilor economice, co­ se merge unit şi consecvent meniul turismului, precum şi Unit Polonez, evocat succesele dobîndite de dolari, a anunţat Ministerul secol — adică din 1888, cînd
merciale, tehnico-ştiinţifice, pe calea consolidării păcii. în domeniul protejării mediu­ PIOTR JAROSZEWICZ, India în anii care au trecut Comerţului al S.U.A. A­ pasivul a fost de 33 milioa­
culturale şi de altă natură în­ ii lui uman. La rîndul său, dez­ preşedintele Consiliului de Miniştri de la proclamarea indepen­ ceasta. reprezintă cea mal ne dolari.
tre statele europene. voltarea acestor legături, dînd al Republicii Populare Polone denţei.
Statele participante la con­
Se întăresc şi capătă un sfătuire îşi exprimă convinge­ un conţinut material năzuin­ Din partea Republicii Socialiste România:
conţinut tot mai diversificat rea că în etapa actuală este ţelor popoarelor europene spre NICOLAE CEAUŞESCU, 0 nouă amînare
relaţiile reciproce dintre po­ deosebit de important şi întru pace, linişte şi prosperitate, secretar general al Partidului Comunist Român,
poarele europene. Creşte ac­ totul posibil să se realizeze va întări stabilitatea sistemu­ preşedintele Consiliului de Stat Cadran
tivizarea opiniei publice euro­ acţiuni colective, comune ale lui de securitate şi cooperare, al Republicii Socialiste România, pentru „Apolio-16“ ?
pene în lupta pentru «dîncirea statelor europene în direcţia care capătă contur în Europa. ION GHEORGHE MAURER.
(Ager­
26
KENNEDY
CAPE
destinderii, pentru pace şi consolidării securităţii europe­ Dezarmarea. In interesul în­ preşedintele Consiliului de Miniştri pres). — La bordul navei spa­
securitate în Europa. ne. In legătură cu aceasta, ele tăririi păcii internaţionale, al Republicii Socialiste România KINSHASA. — La 22 ia­ DUBLIN. — Nemulţumiţi ţiale „Apollo-l6“ a survenit m arţi
Statele reprezentate la con­ se pronunţă în favoarea orga­ statele europene trebuie să nuarie' a avut loc în oraşul de o serie de aspecte ale po­ o scurgere de combustibil, care
sfătuire şi-au exprimat satis­ nizării cît mai urgente a con­ contribuie pe toate căile la Din partea Republicii Populare Ungare: Lumbumbashi din Republica liticii Partidului Laburist din ar putea provoca o nou ii am ina-
rc a lansării, in prezent fixată
facţia în legătură cu faptul ferinţei general-europene pen­ soluţionarea problemei dezar­ JANOS KADAR, Zair, vernisajul unei expo­ Republica Irlanda, în special pentru 16 aprilie — s-a anunţat
că rezultatele care se obţin tru securitate şi colaborare, la mării generale şi totale şi, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc ziţii de artă grafică româ­ de atitudinea partidului fa­ la Cape Kcnncdy. Pentru rem e­
oficialităţile
dierea
deficienţei,
în cadrul procesului do reali­ care să participe, pe baza ega­ înainte de toate, a dezarmării Socialist Ungar. nească. La vernisaj au parti­ ţă de problema Irlandei de NASA au luat deja Iiotărirca
zare a destinderii în Europa lităţii în drepturi, toate state­ nucleare, la înfăptuirea unor JENO FOCK, cipat guvernatorul provin­ Nord, 39 de membri ai orga­ de a readuce trenul spaţial, Înalt
sînt confirmate în cazurile le europene, precum şi S.U.A, măsuri de limitare şi încetare preşedintele Guvernului Revoluţionar ciei Shaba şi alte persoane nizaţiei din Llmerick a aces­ de 194 m, în hala de asam blare.
Această operaţiune va avea loc
necesare în documente cores­ şi Canada. a cursei înarmărilor. Muncitoresc-Ţărănesc Ungar oficiale. Expoziţia se bucură tui partid şi-au prezentat de­ joi. Va fi pentru prim a oară Sn
punzătoare, cu forţă juridică La conferinţa general-euro- Sprijinirea O.N.U. Obiecti­ Din partea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste: de un mare succes, fiind vi­ misia. Ei au anunţat, totoda­ istoria zborurilor spaţiale am eri­
pe plan internaţional. peană, participanţii ar putea vele statelor europene pe are­ L. I. BREJNEV, zitată de la primele ore de tă, formarea unui nou par­ cane clnd o navă spaţială tran s­
portată pe ram pa de lansare va
Comitetul Politic Consulta­ elabora măsuri practice pen­ na internaţională corespund secretar general al C.C. al Partidului Comunist la deschidere de un numeros tid socialist. fi readusă In hala de asam blare.
tiv apreciază pozitiv începutul tru continuarea destinderii în prevederilor Cartei O.N.U. de al Uniunii Sovietice, public. Defecţiunea, care a determ inat
ratificării tratatelor dintre U­ Europa şi ar putea marca în­ a contribui la menţinerea pă­ A. N. KOSIGHIN, luarea acestei hotărfrl, a fost
constatată In cadrul unor teste
niunea Sovietică şi Republica ceputul edificării unui sistem cii şi securităţii internaţiona­ preşedintele Consiliului de Miniştri DAR ES SALAAM. — In de verificare a presiunii rezer­
Federală a Germaniei, dintre de securitate europeană. le, la dezvoltarea relaţiilor al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste MONTEVIDEO. — In capitala tanzaniană, Dar Es voarelor.
NASA a hotărlt, după cum s-a
Republica Populară Polonă şi Participanţii la consfătuire prieteneşti şi a colaborării în­ Praga, 26 ianuarie 1972. cursul anului 1971, numărul Salaam, au luat sfirşit lu­ anunţat, o primă am inare a lan­
membrilor Partidului Co­ crările plenarei Comitetului sării navei „Apollo-16*1, prevăzu­
munist din Uruguay a cres­ Naţional Executiv al parti­ tă Iniţial pentru data de 17 m ar­
cut cu peste 11 000, iar cel dului de guvernămlnt Uniu­ tie, ca urm are a dereglării sis­
temului de separare a cabinei de
D E C L A R A Ţ I E al Uniunii Tineretului Co­ nea Naţională africană din comandă de modulul lunar.
munist —
cu 8 000, scrie
Tanganica (TANU). Plenara
ziarul „El Popular", organ al
C.C. al P.C. din Uruguay. a examinat propunerile pri­
vind Introducerea unor mo­
în legătură cu cont'nuarea agresiunii S. U. A. în Indochina Marea majoritate a noilor dificări la planul cincinal de Viscol neobişnuit
membri sînt muncitori, stu­
denţi şi intelectuali progre­ dezvoltare a ţării, In scopul
26 ianuarie 1972. sişti. creşterii nivelului de trai al în S. U. A.
Republica Populară Bulga­ mondială condamnă cu aspri­ Fiind obligat să reducă nu­ pot fi rezolvate numai pe ba­ populaţiei.
ria, Republica Socialislă Ce­ me continuarea bombardamen­ mărul trupelor sale în Viet­ za recunoaşterii drepturilor toate celelalte acţiuni îndrep­
tate împotriva suveranităţii şi
hoslovacă, Republica Demo­ telor asupra teritoriului R.D.V., namul de sud, el tinde spre legitime ale popoarelor din a­ securităţii R.D.V., participanţii KOLN. — Peste 2 000 de NFAV YORK 26 (Agerpres),
crată Germană, Republica efectuate din ordinul Casei „vietnamizarea" războiului, ceastă regiune de a-şi hotărî la întîlnire declară că vor a­ locuitori al oraşului vest- SALISBURY. — In mai — Un viscol de o violenţă
Populară Polonă, Republica Albe, ca şi alte acţiuni agre­ menţine la putere la Saigon singure soarta. Nu intensifi­ corda şi în viitor Republicii german Koln au organizat o multe localităţi rhodesiene neobişnuită s-a abătut asupra
Socialistă România, Republica sive ale S.U.A. în Indochina, si sprijină administraţia ma­ carea acţiunilor agresive, ci Democrate Vietnam, forţelor unor regiuni întinse din estul
Populară Ungară, Uniunea Re­ care provoacă o înăsprire pe­ rionetă a lui Nguyen Van retragerea rapidă, totală şi patriotice din Vietnamul de manifestaţie de protest faţă au început, sau urmează să S.U.A. La Neiu York, datorită
publicilor Sovietice Socialis­ riculoasă a situaţiei. Tliieu ca instrument pentru necondiţionată a trupelor Sta­ sud, Laos şi Cambodgia aju­ de hotărîrea autorităţilor lo­ înceapă zilele acestea, pro­ vîntului, care a depăşit vite­
te, reprezentate la consfătui­ Acţiunile S.U.A. în zona promovarea acestei politici. telor Unite şi a trupelor alia­ torul şi sprijinul necesar pen­ cale de a spori cu 25 la su­ cesele a peste 300 de afri­ za de 100 km pe oră, peretele
rea Comitetului Politic Con­ Peninsulei Indochineze de­ Faptele demonstrează în ţilor lor din Indochina, înce­ tru a respinge atentatele a­ tă costul transportului oră­ uneia din centralele electrice
sultativ al statelor participan­ monstrează în mod convingă­ mod incontestabil că, cu cil tarea actelor de agresiune îm­ gresorului. cani arestaţi în cursul re­ s-a prăbuşit, omorînd şi ră­
te la Tratatul de la Varşovia, tor că Washingtonul conti­ imperialiştii şi marionetele lor potriva R.D.V. — stat socia­ Participanţii la consfătuire şenesc. Manifestaţia a pro­ centelor incidente dintre po­ nind mai multe persoane. In
care a avut loc la Praga, au nuă să mizeze nu pe soluţio­ îşi extind acţiunile agresive, list suveran —, a tuturor ac­ adresează un apel tuturor vocat marţi, timp de mai liţie şi demonstranţi, al că­ urma prăbuşirii unor stilpi
examinat situaţia creată in narea politica, ci pe o rezol­ ?u atît mai puternică devine ţiunilor militare în Indochina, color cărora le sînt scumpe multe ore, blocarea circu­ ror bilanţ se ridică la 15 de susţinere şi a trunchiuri-
regiunea Indochinci în legă­ vare militară a problemelor a­ riposta patrioţilor din Viet­ a amestecului în treburile in­ interesele păcii şi securităţii laţiei în marele oraş. morţi. lor de copaci smulse din ră­
tură cu intensificarea acţiuni­ cestei regiuni. Cursul impe­ nam, Laos şi Cambodgia, care terne ale Vietnamului de suc!. generale să-şi manifeste şi dăcină. circulaţia vehiculelor
lor agresive ale S.U.A. împo­ rialismului american este în se bizuie pe ajutorul şi spri­ Laosului, Cambodgiei, repre­ mai activ solidaritatea cu po­ pe podurile care leagă insula
triva Republicii Democrate contradicţie flagrantă cu nu­ jinul ţărilor socialiste, ale zintă calea reală spre regle­ poarele din Indochina, care Manhattan de restul oraşului
Vietnam şi altor ţări din meroasele declaraţii ale Was­ :uturor forţelor progresiste mentarea conflictului indochi- duc o luptă dreaptă pentru a fost blocată. In zona gol­
Peninsula Indochineză. hingtonului despre intenţia do din lume. Politica S.U.A în nez, dezlănţuit de forţele im- libertate şi independentă, îm­ HAVANA. — In Cuba a avut loc deschiderea taberei fului, locatarii „zgîrie nori-
întreaga lume este martoră „a-şi reduce participarea mili­ Indochina este sortită unui Derialismului. potriva intervenţioniştilor a- brigăzii internaţionale a F M T.D. „Julio Antonio Metla“, loru au fost evacuaţi, după
că flacăra războiului din Viet­ tară" la conflictul indoHiincz, eşec inevitabil ! Condamnînd în mod holărîl mcricani ! Lupta eroică a po­ alcătuită din tineri din diferi te ţări ale lumii, între rare şi ce mai multe acoperişuri şi
nam nu numai că nu se stin­ despre dorinţa de a obţine Ţările participante Ia con­ politica aven1, ristă a S.U.A. poarelor Indochinei împotriva un grup de şase utecişti din România, care urmează să ia mari bucăţi de zid au fost
ge, ci, dimpotrivă, a cuprins „reglementarea politica a pro­ sfătuirea Comitetului Politic in Indochina, cursul spre forţelor imperialismului ser­ pai le Ia lucrările de construcţie a unei şcoli medii rurale smulse de furtună. Incidente
în prezent întreaga Peninsulă blemei vietnameze pe calea Consullativ sînt ferm convin­ ..vietnamizarea" războiului a­ veşte cauza comună a între­ în localitatea Ceiba, provincia Havana. asemănătoare s-au semnalat
Indochineză. Opinia publică tratativelor". se că problemele Indochinci gresiv, atacurile aeriene şi gii omeniri progresiste! in numeroase alte localităţi
w. de pe coasta estică a S.U.A.
\
Redacţia ş) administraţia ziarului i Deva, Bir. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 s! 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică1 Deva.