Page 69 - Drumul_socialismului_1972_01

Proletari din toafe tarile, uniii-vă!
eu reiaţi

Evoluţie ascendentă

a industriei siderurgice

Induslria siderurgică a tă­ de produce noi, dintre care
rii noastre va cunoaşte şi în unele au şi fost contractate
acest an o evoluţie ascen­ cu beneficiarii. Producţia de
dentă. Paralel cu sporurile oteluri aliate, de exemplu, va
însemnate prevăzute la pro­ create cu circa 20 la sută,
ducţia de metal — fontă, o­ ponderea acestor sortimente
tel, laminate, ţevi din otel,
aluminiu — fată de anul tre­ în totalul producţiei de otel
cut, a fost stabilit un amplu ajungînd la aproape 6 la su­
program privind asimilarea tă.

C ondiţii optim e de cazare

VATRA DORNET. Primii introdusă încălzirea centrală
oaspeţi sosiţi, în acest an, în în majoritatea vilelor.
staţiunea balneoclimaterică In curînd, baza ei materia­
ANUL XXIV. Nr. S 304 VINERI 28 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Vatra Dornei, se bucură de lă se va întregi cu un com­
condiţii din cele mai bune plex sanatorial, prevăzut cu
de cazare şi tratament. In instalaţii moderne de trata­
staţiune s-au efectuat, în ul­ ment, hotel şi o cantină-res-
timul timp, numeroase lu­ taurant. Aceasta va permite
Demaraj optim producţiei din 1972 crări de renovare şi a fost ca în cursul anului 1972 pi­
toreasca staţiune de pe Va­
lea Bistriţei să poată găzdui
C alculator muncii din întreaga tară.
peste 10 000 de oameni ai
Perfecţionarea tehnică a extracţiei electronic

t t
cifric
determină noi sporuri de eficientă dispoziţia specialiştilor de la Vreme rece mai ales noap­
PENTRU 24 ORE
IAŞT. Recent, a fost pus la
Institutul politehnic „Ghcor-
ghe Asachi" din Iaşi un cal- tea şl dim ineaţa. Cerul devine
schim bător. Vintul va
sufla
potrivit clin nord-csţ apoi din
culalor electronic cifric, care nord-vest. Tem peraturile m i­
In acest an exploatărilor continuare în acest domeniu măsurilor luate, indicele de nime vor fi cuprinse între
miniere din cadrul Centralei am primit lămuriri suplimen­ utilizare a maşinilor de în­ poate executa 5 000 de ope­ minus 11 şi m inus 7 grade,
minereurilor neferoase Deva tare de la ing. Ioan Dineş — cărcat în galerii şi abataje a raţii pe secundă. Aparatul a­ iar m axim ele între 1 grad şi
le revin sarcini deosebite pe director tehnic în cadrul fost îmbunătăţit în anul tre­ re o întrebuinţare univer­ 4 grade.
linia .modernizării proceselor C.M.N. Deva. cut cu 9,4 la sută şi respectiv sală, dînd posibilitatea re­ PENTRU URMĂTOARELE
de producţie. De altfel, rcali- — Pentru început ar trebui 3,9 la sută fată de sarcinile
i. irile obţinute în anul trecut să amintesc faptul că la mina planificate. Din discuţiile pur­ zolvării oricărei probleme al- DOUA ZILE
sînt o -reflectare elocventă n Deva se experimentează cu tate însă cu unii specialişti goritmizate, probleme referi­
Vremea devine schim bătoa­
preocupărilor care au existat succes o nouă metodă de ex­ din cadrul centralei rezultă toare la sisteme de ecuaţii re, cu cerul mai m ult acope­
Ia toate colectivele de mun­ ploatare în subetaje cu înma- că aceste maşini puteau fi algebrice lineare, sisteme de rit, favorabil ninsorilor slabe.
că ale unităţilor miniere, în gazinarea minereului care asi­ mult mai bine folosite dncă Vintul va sufla slab din nord-
am plitudinea efervescen­
şl noapte
constructorilor de la I.C.S.H. cunoaşte zi
Activitatea
sensul mecanizării proceselor gură o productivitate de 8—9 la exploatările miniere se ur­ ţei şi dăruirii in muncă. Pentru punerea In funcţiune Ia termen a furnalului nr. 9, efortul con­ ecuaţii diferenţiale, optimi­ vest. T em peratura — uşor va­
de extracţie a minereurilor tone pe post în abataj. Mai mărea cu mai multă răspun­ structorilor este îngem ănat cu o perfectă corelare a planului de execuţie a subnnsam blclor. Iată zări etc. riabilă.
neferoase, fapt ce a condus mult, generalizarea metodei cxccutfndu-sc lucrări de cxcavaţic la turnul de răcire de 5 000 mc pe şantierul noului furnal.
Ia creşterea productivităţii la toate fronturile de lucru va dere modul lor de întreţinere, Foto : V. ONOIU
muncii şi reducerea continuă da posibilitatea asigurării u­ încadrarea operaţiei de încăr­
a cheltuielilor de producţie. nei bune ritmicităţi a extrac­ care în timpul afectat în ca­
Specialiştii de la unităţile ţiei, în tot cursul anului. Re­ drul graficului ciclic. De ase­
miniere au în vedere perfec­ zultatele obţinute deja de menea se are în vedere ca în
ţionarea metodelor de exploa­ brigăzile productive de aici acest an, în funcţie de obser­ Intîlnlre cu Continuînd tradiţiile de muncă si de Cronică
tare, aplicarea unor noi solu­ dovedesc eficienta măsurilor vaţiile făcute la diferite fron­
ţii tehnice de extracţie, asi- luate. Studii similare se fac şi turi de lucru, să se stabileas­ alegătorii
gurînd în acest mod înregis­ Ia alte unităţi — mă refer în că norme ştiinţifice pentru vi­
trarea unor randamente supe­ primul rind la I.M. Barza, E.M. tezele de avansare la aceste BRAD. Miercuri, 26 ia­ luptă ale înaintaşilor judeţeană
rioare în abataje. Prin aceste Boita şi sectorul Muncel al lucrări, în strînsă corelare cu nuarie, peste 300 de cetă­
metode s-a extras în anul minei Deva — unde se caută condiţiile tehnice de care ţeni ai oraşului Brad s-au
trecut cu 6,4 la sută mai mult adoptarea unor metode de dispun brigăzile. întîlnit la casa de cultură Fiecare om poate salva cu
minereu 'decît se prevedea i- exploatare optime. După cum ne informa tova­ cu inginerul Aurel Lăpuşcă, sîngcle lui viaţa altuia Intr-un
m om ent critic. Tot mal mulţi
nîtial, rezultate demne de o- După cum este şi firesc, director general al Centra­ Tineretul hunedorean în tîm - sint cei care, anim aţi dc con­
videnţiat fiind cele ale mino­ soluţiile tehnice din ultimul răşul Ioan Hentiu, inginer lei minereurilor neferoase siderente um anitare, se ln-«
rilor de la I.M. Barza, care au timp vizează şi unele proble­ principal în cadrul serviciului Deva, deputat în Marea A­ dreaptă spre centrele de rcr
coltare a slngelui, pentru a
întrecut sarcina planificată la me legate de îmbunătăţirea tehnic al C.M.N. Deva, planul dunare Naţională. deveni donatori onorifici. Pe
acest capitol cu 28 la sută. indicelui de utilizare a maşi­ de susţinere metalică în gale­ Deschizînd adunarea, pro­ pină semicentenarul U. T. C. cuprinsul judeţului nostru sint
Despre obiectivele vizate în nilor de încărcat. Urmare a rii pe total centrală a fost de­ două staţii de recoltare a sln-
gclui: la H unedoara, care cu­
păşit în anul trecut cu 29 Ia fesorul Romulus Neagu, prinde m unicipiile Deva şl
sută. Situaţia globală după membru al Consiliului ju­ H unedoara şi oraşele Brad şl
cum se poate observa este deţean al Frontului Unităţii LA DEVA — PRIMELE nerii constructori şi-au pro­ „la cheie" cu 5 zile mai de­ Orăştlc, şi la Petroşani, care
cuprinde Valea Jiului şl H a­
bună. Dar trebuie amintit că Socialiste, a subliniat faptul BRIGĂZI ALE TINERETULUI pus, între obiective, să nu vreme de data planificată. ţegul. Pe judeţ, Sn anul 1971,
în acest domeniu se putea că întîlnirea marchează în­ înregistreze nici o absentă Alte două brigăzi de tine­ s-a depăşit cu m ult num ărul
realiza mult mai mult. Nu la ceputul unei largi aseme­ Dorind să facă din întîmpi- nemotivată şi nici o înlîrzie- ret s-au constituit la secţia dc donatori onorifici planifi­
cat, oraşul Brad fiind fruntaş
toate unităţile s-a urmărit aşa nea acţiuni ce se va desfă­ narea îniă.ţlătorului jubileu re de lucru, să execute lu- PRAM şi la atelierul meca­ Ip această acţiune. Acolo îşi
cum trebuie încadrarea consu­ şura în întregul judeţ. Cu din această primăvară un nic al întreprinderii de re­ desfăşoară m unca un foarte
bun activist pe linie adc Cruce
mului de material lemnos în acest prilej cetăţenilor le-a nou prilej de intensificare a ţele electrice Deva. Aici, ti­ Roşie — Emanoil Hîrrta. In
limitele planificate, fapt ce a fost prezentată sinteza lu­ eforturilor dedicate muncii, nerii şi-au propus să nu în­ 7ilclc urm ătoare încep recol­
dus la depăşirea acestuia, mai crărilor recentei sesiuni a tineretul hunedorean se an­ registreze nici un rebut în tările dc slnge pc 1972, prim a
avind loc la Crlşcior.
Marii Adunări Naţionale, gajează cu abnegaţie şi ma­ muncă şi în conduită, iar
C. CIOBANU care a fost urmărită cu un turitate pe frontul producţiei, membrii brigăzii de tineret ☆
deosebit interes. considerlnd îndeplinirea e­ In satul Lăpuşnic, din co­
xemplară a sarcinilor de plan de la atelierul mecanic s-au m una Dobra, a început con­
(Continuare în pagina a ll-a) obiectivul numărul unu. In angajat să efectueze, prin struirea unui m agazin. Lucră­
rile dc săpături şi fundaţia
numeroase unităţi economi­ muncă voluntară, lucrări de au fost făcute num ai prin
ce, organizaţiile U.T.C. au reparaţie a unui transforma­ contribuţia In m uncă patrio­
tică a cetăţenilor din sat.
trecut la constituirea brigă­ tor în afara celor prevăzute
■fr
Contul „45", contul solidarităţii zilor de tineret, prilej cu în sarcinile de producţie. Zilele trecute, Asociaţia Ju­
care membrii acestor forma­ Şi la atelierul mecanic din deţeană a vinătorilor şi pes­
ţii şi-au luat angajamente carilor sportivi a organizat In
Apelul Consiliului Naţional al Frontului Unităţii So­ mobilizatoare. Gojdu al întreprinderii de in­ zona Orăştlci, In pădurea Cen-
cialiste, adresat tuturor locuitorilor tării pentru a con­ dustrie locală Deva s-a con­ dca, o acţiune colectivă de
distrugere a dăunătorilor care
tribui la constituirea Fondului de Solidaritate Interna­ Recent, în trei unităţi eco­ stituit o brigadă de tineret. provocau pagube C.A.P. şl
ţională, a găsit un vibrant e>cou în rîndul populaţiei din nomice din municipiul Deva, Pe lingă hotărîrea de a fi bogăţiei noastre cinegetice.
oraşul Haţeg. Acţiunea — susţinută prin programele au fost constituite patru bri­ exemplu de muncă şi con­ Acţiunea a avut un rezultat
frum os, rcuşindu-se să se îm ­
emisiunilor locale ale centrului de radioficare şi prin găzi de tineret. In adunarea crărl de bună calitate şi la duită, tinerii din noua for­ puşte 3 lupi. In acţiunea de
alte forme de popularizare, folosite de Consiliul oră­ generală a organizaţiei U.T.C. termenele stabilite, să depu­ maţie s-au angajat să con­ valorificare a vlnatulul, In
şenesc Haţeg al Frontului Unităţii Socialiste (secretar de la şantierul I, lotul 11, nă eforturi pentru ca cele fecţioneze, tot prin muncă perioada 18—24 ianuarie, s-au
recoltat 10 m istreţi. In acţiu­
tovarăşul Petre Fărcaşiu) — a entrenat mii de locui­ s-a hotărît constituirea pri­ două blocuri — nr. 10 şi 13 voluntară, 100 de picioare nile am intite, s-au evidenţiat
tori. Pe lîngă cele peste 2 000 de timbre difuzate prin mei brigăzi de tineret, for­ din cartierul Dacia, aflate în filialele Orăştie, Ilia, Deva şi
organizaţiile sindicale şi de tineret, unele unităţi eco­ mată din 40 de membri. Ti- execuţie — să fie predate (Continuare in pagina a 2-a) Brad.
nomice şi soci ol-culturale precum şi cooperativele DOINA COJOCARU
meşteşugăreşti au venit cu iniţiative valoroase de a
participa la crearea acestui fond.
Colectivul Casei de cultură din Haţeg (director A.
Spătaru) a hotărît ca din fondurile extrabugetare să
verse în contul ,.45" suma de 2 000 lei, dar meşteşuga­ In pagina a lll-a
rii de la cooperativa „Halegăna" (preşedinte VAorel
Marcu) au hotărît să contribuie la alcătuirea Fondului
Solidarităţii Internaţionale cu 3 500 lei, realizaţi prin ■ ■ -
economii de materiale, expoziţii cu vînzare a produse­
lor finite şi vînzări de timbre. Meşteşugarii de Ia coo­ JURIHfkm
perativa „Retezatul" (preşedinte Viorel Iezan) s-au an­
gajat să contribuie la acest fond cu 1 500 lei, iar elevii
liceului şi ai şcolii generale au hotărît să prezinte iiiWf
programe artistice ale căror fonduri — în valoare de £ A T S i e r *
750 şi respectiv 500 lei — să le înscrie în contul „45",
Complexul O.M.K.T. din sectorul VI al minei Lupcni „dirijat" contul solidarităţii. H'!ti
de brigada condusă dc Constantin Sirop. polo ; T l ic iU
P R O G R A M U L D E E D U C A Ţ IE S O C IA L IS T A IN A C Ţ IU N E
Numele uzinei centenare La trei zile de la declan­
,.Victoria'" Călan a depăşit e vorba cu conştiinţa" şarea acestei iniţiative
de mult fruntariile judeţu­ muncitoreşti, am discutat
lui Hunedoara şi ale patri­ cu maistrul Vasile Sîngeor-
ei. El a devenit renume zan, secretarul organizaţiei
prin hărnicia oamenilor de nilor, se îau măsuri con­ dine, se angajează să se de bază nr. 1 din secţia
aici, prin calitatea produse­ întilnesc — pe locuri de crete, operative, privind bu­ autodepăşească. furnale, şi cu furnalistul
lor realizate de ei. De muj- muncă, schimburi, brigăzi, nul mers al muncii, înca­ Pompei Mu re şan.
te ori, muncitorii de la Că­ echipe — la o discuţie libe­ drarea strictă în disciplina — Cineva se poate gîndi — In dubla calitate pe
lan au fost promotorii u­ ră, operativă, cu maistrul, că e vorba de o şedinţă care o am, de maistru şi De intervenţia rapidă şi com petentă Ia comprcsoarole aflate pe bancul de rodaj deoinde vii­
nor acţiuni de larg interes, şeTul de schimb, şeful de de producţie. plictisitoare, de pierderea secretar de partid — -a sub­ toarea funcţionalitate perfectă a acestora. Este un fapt cunoscut şi de mecanicul IYlârin Moisc de
la A.R.U.C. Deva, prin mina căruia trec zeci de compresoare.
— Asemenea discuţii se
ai unor valoroase iniţiative. brigadă sau de echipă, în unui volum preţios de timp liniat tovarăşul Sîngeor- Foto : N. GHENA
In aceste zile, cînd idei­ prezenta unui reprezentant purtau şi înainte — ne spu­ — a ţinut să precizeze to­ zan —, m-am străduit să le
le novatoare se declanşea­ al biroului organizaţiei de nea tovarăşul Ionel Hodo­ varăşul Andrei Ilie, secre­ exiplic cît mai pe înţeles
ză mai viguros ca oricînd partid şi a unuia din biroul rog, secretarul comitetului tarul comitetului de partid oamenilor despre ce este
şi găsesc teren fertil în în­ vorba, ce avem de făcut.
treaga viată politică, eco­ Şi toti au înţeles. Iniţiativa ~ - -------- . -
nomică şi socială a poporu­
lui nostru, la U.V. Călan La U.V. Călan s-a declanşat o iniţiativă muncitorească noastră, sînt sigur, va da
roade.
s-a născut o interesantă i­ IEO V 1N ŢE INTERNAŢIONALE
niţiativă muncitorească. Co­ — Eu aş putea spune că
muniştii din secţia furnale, grupei sindicale. După ce de partid pe uzină — dar pe secţia furnale. Dar nu-i deja dă roade — a comple­
Mureşan.
tat
furnalistul
muncitorii de aici, sub în­ se face o retrospectivă ele nu îmbrăcau o formă vorba de aşa ceva. Acest Ieri am dat mai multă fontă Pe urmele lui Klaus Bărbie, fostul Kiev: Seară dedicată
drumarea comitetului de scurtă, obiectivă, asupra re­ polilico-educativă, ci mai dialog se poartă în răgazul decît altăieri, azi am dat centenarului naşterii
partid, şi-au unit eforturile zultatelor muncii din săpta- mult una administrativă. de timp ce se iveşte întot­ mai multă decît ieri, mîine şef al „Gestapoului lyonez"
creatoare, forţa de gîndire mîna încheiată — cu subli­ Acum e cu totul altceva. deauna în munca furnalişti- vom da, precis, mai multă lui Octav Băncilă
şi puterea de acţiune, au nieri asupra părţilor bune Discuţiile sînt mai apropia­ lor, datorită specificului a- decît azi. împreună cu co­ LIMA 27 (Agerpres). — formează că autorităţile pe­
căutat şi au găsit o efici­ şi a fruntaşilor, asupra lip­ te, mai amicale, aş zice; cested profesii. Şi nu e plic­ legii mei de echipă, sim­ După cum s-a mai anuntat, ruane l-au relinut pe Klaus MOSCOVA 27 (Agerpres).
entă formă de dinamizare surilor şi răminerilor în ur­ ele se adresează direct con­ tisitor, deoarece oamenii ţim pe umeri responsabili­ consiliul municipal al oraşu­ Altman, aflat la Lima într-o — Sub auspiciile filialei din
a procesului de producţie mă — se jalonează direcţii­ ştiinţei oamenilor şi Iasă discută deschis, apropiat, lui Lyon a cerut guvernului vizită de afaceri, ca repre­ Ucraina a Asociaţiei de
şi de educare socialistă^ n le pentru săptămîna înce­ acolo amprente durabile. problemele ce-i interesează tăţi sporite şi nu ne vom francez să întreprindă în col zentant al unei firme bolivl-
salariaţilor. Iniţiativa năs­ pută, se expun măsurile Nu discută doar maistrul, pe toti. Fiind prezenţi şi re­ precupeţi eforturile pentru mai scurt timp posibil for­ ene. prietenie sovieto-română, joi
cută astfel, din strădania şi de eliminare a neajunsuri­ prezentanţi ai organizaţiilor a le onora cum se cuvine. malităţile de extrădare a lui Intr-o ştire dc ultimă ora, a avut loc la Kiev o seară
ingeniozitatea colectivă, a lor, de mobilizare energică, şeful de schimb, conducă­ de partid şi ai grupelor sin­ Vrem ca iniţiativa noastră Klaus Bărbie. fost şef al agenţia France Prcssc in­ dedicată centenarului naşte­
primit şi o denumire la di­ conştientă, la realizarea sar­ torul nucleului de muncă, dicalo, discuţiile capătă să poată fi preluată în scurt „Gestapoului iyonoz", despre formează, citind surse apro­
mensiunea vremii : „De vor­ cinilor. Se discută calm, de ci îndeosebi muncitorii ; ei mai multă greutate şi im­ timp şi de alte colective de care presa pariziană, între piate poliţiei peruane, că rii lui Octav Băncilă. Au lu­
bă cu conştiinţa". la om la om, se acţionează îşi exprimă anumite puncte portantă, rezolvarea unor munca din uzină. care ziarul „L'Aurore", a Klaus Altman a părăsit Li­ at parte reprezentanţi ai A-
In prima zi a fiecărei cu argumente convingătoa­ de vedere, aduc sugestii şi probleme devine mai faci­ scris că ar trăi în Bolivia sub ma în automobilul său per­ sociatiei de prietenie, oameni
săptămîni, muncitorii se re asupra conştiinţei oame- propuneri utile, iau atitu- lă. DUMITRU GHEONEA numele de Klaus Altman. sonal cu număr diplomatic şi critici de artă, pictori, stu­
Agenţia Prensa Latina in­ bolivian. denţi.