Page 70 - Drumul_socialismului_1972_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 5 304 9 VINERI 28 IANUARIE 1972

SESIUN I A LE CONSILIILOR PO PU LARE
Vîrsta marilor împliniri

Dorinţă fermă de împlinire a peisajului

Ca de obicei, cercetătorii a fost destul de fiind aprecieri l-a făcut colecti­
se adunaseră in sala unde bine oglindită de tematica vul de muncă al staţiunii,
mulţumindu-i
din
suflet
cercetărilor pe care le-a e­
aveau loc sfaturile ştiinţifi­
economic, urbanistic şi spiritual al oraşului ce. Directorul staţiunii, dr. fectuat. Intre altele, şi-a pentru tot ceea ce a făcut,
pentru aportul său la spo­
pus cunoştinţele şi plierea
ing. Emanoil Manuglievici,
a anunţat că, de această da­ de muncă in slujba stabili­ rirea cantitativă şi calitati­
Lucrările celei de-a XV-a de masa, deputaţilor şi co­ te şi execuţii, s-au construit rea cu apă, termoficare şl mal tă, sfatul are un caracter rii tehnologiei culturilor de vă a producţiei de legume.
Ajungînd la vîrsta mari­
sesiuni a Consiliului popular mitetelor de cetăţeni a desfă­ alte 435 de apartamente. cu seamă cele existente în răs­ aparte. In cuvinte elogi­ legume timpurii în răsad­ lor impliniri, cercetătorul
municipal Deva. au constituit şurat o muncă susţinută pen­ Deputaţii şi invitaţii au stă­ punsul personalului nostru la oase, calde, rostite din adin- niţe şi solarii, stabilirii teh­ Grigore Poplăcinel ne-a
o analizfi matura a muncii tru antrenarea locuitorilor la ruit însă mai mult asupra u­ solicitările cetăţenilor". cui inimii, directorul a evo­ nologiei de producere a se­ mărturisit : „M-am bucurat
desfăşurate In anul trecut in acţiunile de înfrumuseţare a nor neajunsuri şi deficiente Do fapt, dezbaterile sesiunii. cat aportul substanţial al minţelor de legume, stabi­ foarte mult cind am obţi­
toate domeniile de activitate municipiului şi a aşezărilor a- manifestate în muncă, asupra — prin cuvintul participanţi­ unuia dintre cercetători — lirii sortimentului de legu­ nut, în judeţul Hunedoara,
şi o dezbatere responsabila a partinătoare. Aşa s-a reuşit ca, măsurilor ce se impun pentru lor Zoo Zaharia, David Goo, al inginerului Grigore Pop- me pentru condiţiile hidro­ roşii coapte în prima deca-
grafice ale bazinului Mureş,
sarcinilor sporite ce revin de* prin muncă comună, lucrările ca sarcinile sporite, din acest Victor Csiszer, Petru Iacob, lăcinel — la rezolvarea pro­
putatilor, tuturor locuitorilor realizate prin acţiuni patriott- an să-şi găsească împlinirea Gheorghe Cărăbnş, Mircea blemelor majore ridicate de
municipiului In acest an. Pe Dear, Gheorghe Rndu, Nico- producţia legumicolă in ju­
marginea materialelor prezen­ lae Rău, Ioan Tomcscu — au deţul nostru.
In colectivul cinstei şl onoa-
tate în sesiune — expunere la făcut apel la activitatea tutu­ rcl rte la F.C. Orăştlc îşi des- Prezentată chiar şi numai
proiectul de hotBrlre pentru ror deputaţilor, pentru ca prin fâşoarA activitatea şi liîcfttuşul sumar, activitatea cercetă­
adoptarea planului economic ţiei globale cu 1 550 000 lei, iar a producţiei m arfă cu 1312 000 munca lor viitoare, prin e­ mecanic Cornel Barbu — mo­ torului Poplăcinel este foar­
• IN INDUSTRIA LOCALA : depăşirea planului produc­
te sugestivă şi semnificati­
del de. competenţa profesiona­
ai consiliului popular munici­ lei ; creşterea cu 1,5 la suiă faţă de plan a producţiei de xemplul personal, să mobilize­ lă, de responsabilitate şl exi­ vă in ceea ce priveşte dă­
pal (susţinuta de Alexandru bunuri de consum destinate fondului pieţei ; depăşirea livră­ ze toti locuitorii la înfăptui­ genţă In muncă. ruirea totală pentru împli­
exccutind
reparaţia
Iată-1
Volculescu, prim-vicepreşedin- rilor la export cu 4,4 la sută faţă de plan, reprezentind va­ rea amplului program de în­ capitală a unui strung.
loric 33 000 lei valută.
te al comitetului executiv al • IN SECTORUL DE GOSPODĂRIE COMUNALA ŞI LO- florire a municipiului. ,,Aici Foto : V. ONOIU nirea unor idealuri măreţe,
finalizate
pentru a vedea
consiliului popular municipal), CATIVA : extinderea traseelor de transport in comun cu în municipu sînt mulţi de­ deziderate care privesc pro­
expunere de motive asupra 5 km ; racordarea peste plan Ia reţelele de alim entare cu putaţi, cu multă forţă de con­ gresul rapid al agriculturii.
proiectului de hotărlre pentru apă şi canalizare a unui num ăr de 200 locuinţe. vingere — mărturisea Victor Mii de flori Copilul de odinioară, cu o
• IN SECTORUL DE PROIECTARE-SISTEMATIZARE : ela­
adoptarea bugetului local pe borarea proiectelor de execuţie pentru anul 1972 la 60 obiec­ Csiszer, primarul comunei viaţă plină de griji şi lip­
1972 (susţinută de Gheorghe tive Înainte de term enul final (30 iunie 1972) ; predarea pes­ Cîrjiţi. in serele Devei suri. nevoit să-şi ciştige
te prevederile planului pe anul 1972 a proiectelor pentru blo­
Boşorogan, vicepreşedinte al cul alim entar la spitalul Deva, magazin pentru desfacerea Vorbind deschis, cu adresă singur existenţa de la vir-
comitetului executiv al consi­ laptelui, plinii şi cărnii in strada M ărăşti, grădiniţă cu 240 lo­ precisă la cei ce nu-şi ono­ DEVA. Acum, cind multe sta de unsprezece ani, a tre­
liului popular municipal) — curi în cartierul Gojdu, am enajarea parcului din Calea Za- rează cu răspundere mandatul geamuri se împodobesc cu cut prin multe încercări, pe
randului.
deputaţii şi invitaţii au dezbă­ • IN SECTORUL DE INVESTIŢII : darea în folosinţă din încredinţat de cetăţeni, cu a­ flori de gheaţă datorită fri- j rare insă le-a biruit. Dato­
tut problemele majore asupra num ărul total de apartam ente construite din fondul statului dresă precisă la unii condu­ gulul de afară, serele din rită perseverenţei şi stră­
cărora trebuie să-şi îndrepto în sem estrul I 1972 în procent de 40 la sută ; darea în folo­ cători de unităţi economice şi municipiul Deva sînt pline i daniei depuse în muncă, creării de noi soiuri şi hi­ dă a lunii iunie, cind de pe
sinţă a 5 obiective (depozitul C.F.R., lazul de decantare pen­
atenţia şi au venit cu suges­ tru flotaţie, extinderea flotaţicl Deva, lucrările de alim entare sociale care n-au răspuns la . cu flori naturale, in cele 6 ; la vîrsta de douăzeci şi şase brizi de legume, in toate o suprafaţă de 1 000 mp am
tii menite să antreneze şi să cu apă Batiz—Crişcni şl D.N. 7 — strada Zarand) cu 10 pînă numeroasele apeluri făcute de i sere de Ia poalele cetăţii De- • de ani se număra printre acestea obţinind rezultate realizat un vagon de toma­
mobilizeze oamenii muncii la la 30 zile înaLnte de term enul prevăzut In planul de stat. locuitorii aşezărilor de pe Ta- - va, în feeria de culori din ; studenţii Facultăţii de agro­ deosebit de valoroase pentru te. Deşi am ieşit la pensie,
• Reţeaua comerţului socialist de stat a municipiului se va
înfăptuirea noilor sarcini. extinde cu 12 noi unităţi. za comunei Cîrjiţi, cuvîntul fiecare, sînt mii de flori, j nomie din Bucureşti, pe ştiinţa şi practica legumi­ activitatea de cercetător, de
care de care mai frumoase.
• Prin contribuţia în bani şl in muncă a locuitorilor se vor
Consiliul popular al muni­ realiza lucrări de Interes obştesc în valoare de peste 1,5 m i­ deputatului Victor Csiszer a Peste 1 400 ghivece cu cicla- care a absolvit-o cu califi­ colă. Organizarea unor cim- agronom, nu o consider în­
cipiului Deva s-a prezentat la lioane lei. însemnat ui\ apoi la conştiin­ me viu colorate, 400 ghive­ cativul „Magna cum lau­ puri demonstrative şi şco­ cheiată. Voi continua să a­
sesiune cu un bilanţ merito­ • Pentru înfrum useţarea localităţilor municipiului se vor ţă. ce cu cineraria şi multe deu. După ce a lucrat ca larizarea a zeci şi zeci de jut la finalizarea cercetări­
riu, corolar al muncii şi e- executa, prin muncă patriotică, lucrări edilltar-gospodăreştl Intr-o asemenea atmosferă, altele aşteaptă să împodo­ specialist in unităţi agrico­ cooperatori sint acţiuni lor staţiunii, la generaliza­
forturllor colective. MIn in­ In valoare de peste 10 milioane Iei. de dezbatere sinceră, de în­ bească apartamentele noas­ le de producţie, inginerul care au susţinut şi au între­ rea rezultatelor In practica
• Crearea de ateliere şcolare In toate liceele şl şcolile ge­
dustria locală — după cum nerale de pe raza municipiului. demn la muncă, deputaţii s-au tre. Poplăcinel s-a încadrat in git aprecierile ce s-au fă­ agricolăm.
angajat prin obiective majore
sublinia Liviu Porumb, Ingi­ să răspundă chemării la în­ Florile din serele Devei activitatea de cercetare şti­ cut asupra activităţii cerce­ Sint cuvinte izvorite din
ner şef la I.I.L. — s-a obţi­ trecerea lansată de Consiliul sînt îngrijite cu multă a­ inţifică la Staţiunea agrico­ tătorului care a fost sărbă­ adîncul fiinţei. Ele exprimă
nut, în 1971, un spor la pro­ popular judeţean către toate tenţie şi gingăşie de Eva lă experimentală din Geoa- torit o dată cu îndeplinirea crezul unui om care şl^
ducţie, fată de anul precedent, consiliile populare judeţene Nistor, Margareta Daradics I gin. Aici, după 12 ani de condiţiilor legale de virstă dedicat zeci de ani de mun­
de peste 9 milioane lei. Pe ce, în anul trecut, să se ridi­ cuvenită. Aşa după cum subli­ din ţaTă. înfăptuirea obiecti­ şi Margareta Kaubert. Ele muncă asiduă, care i-au a­ şi stagiu pentru trecerea in că progresului agriculturii,
lingă producţia suplimentară, ce la peste 25 milioane lei, nia Ion Munteanu, directorul velor propuse — parte din sînt puse Ia dispoziţia do­ tras stima şi respectul din rîndul pensionarilor. Mun­ oferind un exemplu plin de
mai mult cu 19 milioane lei
I.G.C.L. : ,,Gospodărirea muni­
am obţinut succese şi pe linia fată de angajamentul luat în cipiului Deva ridică probleme acestea sînt reliefate în pre­ ritorilor, spre vînzare, la partea colectivului unde a învăţăminte folositoare pen­
îmbunătăţirii calităţii produ­ complexe, iar condiţiile în ca­ zentul material — cere tutu­ florăria de pe Bulevardul lucrat, şi-a văzut materiali­ citor, modest şi cinstit, om tru fiecare agronom.
selor, a asimilării de noi sor­ Deva, Iar în comuna Cîrjiţi re întreprinderea îşi desfăşoa­ ror deputaţilor — aşa după „Dr. Petru Groza" din De­ zate multe planuri şi dorin­ de omenie, exemplu demn
timente, Iar beneficiile supli­ realizările sînt de peste 500 cum arăta ing. Stolian Popes- va. ţe. Aria preocupărilor sale de urmat şi alte asemenea N. TIRCOB
mentare se ridică la 229 mii mii lei. ră activitatea sînt în mare cu, vicepreşedinte al Consi­
Qel\ In activitatea întreprin­ Dezbaterile sesiunii an rele­ parte necorespunzătoare, fapt liului popular judeţean — an­
derii de gospodărie comunală vat activitatea bună privind ce a făcut să se întîmpine gajare matură în muncă, par­
şi locativă, printr-o mai bună multe greutăţi, şl de aici ne­ ticipare responsabilă în frun­
întreţinere şi gospodărire a realizarea planului la inves­ mulţumiri în rîndul cetăţenilor. tea tuturor acţiunilor pentru
tiţii, al cărui volum de lucrări
fondurilor fixe în dotare, pla­ Este vorba de transportul în ra sarcinile de majoră impor­ Tineretul hunedorean intimpină
nul de producţie şi prestaţii (peste 51 milioane lei) a fost comun — unde In zilele ge­ tanţă să-şi găsească adevăra­
a fost depăşit substanţial, ob- depăşit cu 17,2 la sută, dîndu- roase nu pot fi scoase în tra­ tă rezolvare.
ţinîndu-se beneficii suplimen­ se în folosinţă 560 de aparta­ see 10-15 maşini —, de unele Concluzionînd dezbaterile (Urmare din pag. 1) tul de leait în care se desfă­
tare de 3 475 000 ]ei, Comite­ mente din fondurile statului, lucrări de slabă calitate efec­ relei de-a XV-a sesiuni a şoară acţiunea de folosire a
tul executiv, cu ajutorul orga­ iar din fondurile populaţiei, tuate de întreprinderea noas­ Consiliului popular municipal ales în prima jumătate a anu­ înlocuitorilor.
nelor de partid, organizaţiilor cu sprijinul statului în credi- tră, de neajunsuri în deservi- Deva, tovarăşul Aron Colcer, lui trecut. Monografiile de ar­ După cum se poate observa semicentenarul U.T.C.
piim-secretar al Comitetului mare, deşi în majoritatea ca­ din datele prezentate de in­
municipal de partid, prima­ zurilor sînt standardizate, nu terlocutori, rezultatele din a­
rul municipiului Deva, a adre­ au ţinut cont de condiţiile nul trecut nu sînt pe deplin
sat tuturor participanţilor concrete de zăcămînt, fiind mulţumitoare. Se aşteaptă ca (Urmare din paa. 1) activităţile voluntar-patrlotî-
Ergunomia-ştiinţă cu largi apiicaţiuni chemarea la muncă, pentru ca cazuri — de exemplu la mina în acest an toate colectivele metalice pentru maşinile de ce au dovedit tinerii din u­
nităţile economice ale muni­
angajamentul luat să găsească
de muncă, sub directa îndru­
Deva şi Boita — unde în li­
în fiecare zi, din acest
an,
colectat în orele de răgaz se
tid, să-şi mobilizeze eforturile
sumul specific la lemnul de
împliniri reale, care să dea nele perioade ale anului con­ mare a organizaţiilor de par­ cusut de la U.M. Cuglr. cipiului Deva. Flerul vechi
MĂRTURII ALE
in vederea realizării în mod
ridică la peste 7 500 kg, pe
peisajului economic, urbanis­
mină a fost depăşit.
practice in industria hunedureană reşedinţă de judeţ contururi­ nice, mai ales în ultima peri­ exemplar a indicatorilor pla­ ENTUZIASMULUI ŞI dispoziţia siderurglştilor hu­
tic şi spiritual al oraşului —
teh­
care.tinerii deveni îl pun la
Intervenţiile cadrelor
EROISMULUI
nului tehnic. Numai aşa se va
le viguroase ale aşezărilor oadă, au creat un cîmp mai reuşi ca la finele anului 1972 nedoreni. *
Ăvînd ndîncl implicaţii în trăsătura definitorie a omului nează un laborator de psiho- ce urcă cu paşi siguri trepte­ larg de punere în evidentă a unităţile miniere din cadrul Intîlnirile, organizate cu
viaţa economică şl stJcidlă, er­ este munca. tehnică în cadrul Grupului le societăţii /socialiste multi­ resurselor interne de la fieca­ C.M.N. Deva să înregistreze prilejul manifestărilor dedi­ DUMINICA CELOR 5
gonomia — ca ştiinţă a opti­ Faptul că în centrul preocu­ şcolar profesional. Acest labo­ lateral dezvoltate. re loc de muncă, în vederea un bilanţ pozitiv în domeniul cate întîmplnăril semicente­ MECANICI
mizării raportului om-muncă- părilor acestei ştiinţe stă omul, rator se află încă la începutul diminuării consumurilor. Este perfecţionării tehnice a pro­ narului U.T.C., aduc mişcă­
mediu — cunoaşte o dezvol­ a cărui muncă este cu atît unei activităţi ergonomice. In LUCIA LICIU însă de menţionat ritmul des­ ducţiei. toare mărturii ale contribuţi­ Ioan Matei, Dumitru Clbe-
tare ascensională, cuprinzînd mai productivă cu cît prin prezent aici se face selecţia şi ei pline de eroism a tinere­ reac (de la I.M. Barza), Mir­
In sfera ei preocupări majo­ scop, conţinut şi condiţii de orienlarea profesională a tine­ tului pe şantierele naţiona­ cea Botoş, Petru Ancău şi
re ale inginerilor, economişti­ deslăşurare, esle mai bine a­ rilor înainte ca aceştia să fi le de la Bumbeşti-Livezeni, Constantin Bolcu (de la I.T.A.
lor, sociologilor, medicilor, psi­ daptată posibilităţilor şi cerin­ susţinut tematica examenului Hunedoara sau Salva-Vişeu. Brad), au făcut din ultima du­
hologilor şi ale altor specia­ ţelor lui, este oglindit şi în de admitere în meseriile ale­ 0 asemenea întîlnire s-a minică o zi de muncă patrio­
lişti. Ergonomia are incă de lucrarea „Aspecte particulare se. Evident, o dată cu promo­ desfăşurat la Gurabarza, un­ tică. Chemarea organizaţiei
pe acum o serie de apiicaţi­ ale factorilor de ambianţă a varea unor noi specialişti, ac­ de tinerii mineri l-au avut U.T.C. — de a ajuta la repa­
rarea maşîinilor S.M.A. din
uni praclice şi utile, Iar cer­ muncii din subteran", prezen­ tivitatea laboratorului se va ca oaspete pe tovarăşul Şte­ Baia de Griş — a găsit în
cetările ergonomice întreprin­ tată la conferinţa amintită de îmbogăţi. fan Şerban, secretar al Co­ conştiinţa celor 5 băieţi un
se şi în judeţul nostru prileju­ dr. George Dîrlea şi psihologul Intrucît ergonomia este mitetului orăşenesc de partid profund ecou. I-am întîlnit,
iesc o ilustrare convingătoa­ Viorica Edelhauser, de la considerată o ştiinţă interdis- Brad. Invitatul a evocat pe­ duminică, la ora prînzului, în
re a responsabilităţii cu care S.C.S.M. Petroşani, lucrare ce ciplinară, ce are în atenţie rioada anilor în care tine­
a trezit un viu interes în rîn­ munca omului şi modalitatea relul a participat cu entuzi­ jurul camionului 21-HD-2206.
specialiştii îşi concentrează e- dul participanţilor prin moda­ în care această muncă se des­ asm pe marile şantiere na­ — La ce lucraţi ?
forlurile spre elucidarea feno­ litatea de a surprinde gama făşoară, este necesară o acti­ ţionale ale tării, venind cu — Schimbăm arcurile, fero-
menologiei create de actuala complexă a muncii din sub­ vitate organizatorică susţinu­ numeroase exemple despre dourile, reglăm frîna de mină
revoluţie teJinico-şliinţifică. tă, perseverentă $i continuă
teran. Această lucrare scoate munca brigadierilor din jude­ şi de picior, vom avea pro­
Acţiunile iniţiate şi înfăptuite în relief care este ambian­ de unire şi coordonare a tu­ ţul Hunedoara. babil de lucru şi la motor...
pină acum, răspîndirea lucră­ ta fizică organizaţională turor forţelor capabile să pu­ Elevii de la Şcoala gene­ — Pe dumneata, tovarăşe
rilor şi efectelor ergonomice si psiho-sni ială în subteran. nă ergonomia în slujba inte­ rală din Cărmăzănesti au a­ Matei, Ic ştiam miner la sec­
au determinat posibilitatea să Se analizează importanţa fac­ reselor economiei ţării noastre vut o întîlnire cu tovarăşul torul I Musariu.
se abordeze problematici din torilor fizici şi psihici in şi a tuturor oamenilor mun­ Tiberiu Burza, activist al Co­ — Sînt miner, dar am şi
toate domeniile do activitate munca din industria minieră, cii. şcoala profesională de meca­
economică şi socială. unde este necesară o cunoaş­ Perfecţionarea la care esTe mitetului judeţean al U.T.C. nici. Şi fiindcă mi-a fost dra­
Ergonomia este considerată tere cit mai exactă a posibili­ supusă activitatea economică Cu acest prilej li s-a vorbii gă meseria de mecanic, am
elevilor despre începuturile
do unii specialişti o „tehnolo­ tăţilor muncitorilor de a e- a judeţului va prilejui pe vii­ mişcării revoluţionare de ti­ venit. Muncind mai înveţi...
gie a comunicărilor în siste­ fcctua într-un ritm optim şi e­ tor specialiştilor noi posibili­ neret din România. — De ce aţi venit la lucru
mele oameni-maşini". Părerea ficient cantitatea care li se tăţi de aplicare a ergonomie! In zi de odihnă ?
specialiştilor hunedoreni ex­ cere, cunoaşterea nivelului în domeniul cercetării, pro­ IN ORELE DE RÂGAZ — De ce să nu fi venit ? i
primată şi cu ocazia conferin­ optim al solicitărilor la care iectării, producţiei, învăţămin- (toţi, acelaşi răspuns).
ţei de ergonomie care a avut randamentul este maxim, stu­ tului şi al altor activităţi ale Angajamentul organizaţiei — Ce-aţi fi făcut dacă n-aţi
loc la Bucureşti concordă cu dierea posibilităţilor de adap­ vieţii economice şi sociale, judeţene de tineret, de a rea­ fi aflat despre această che­
ideea generală potrivit căreia tare. pentru atingerea obiectivelor liza pînă la sărbătoarea se­ mare ?
ergonomia constituie ştiinţa Preocupările specialiştilor legate de îmbunătăţirea conti­ micentenarului U.T.C. 40 la „Eu aş fi mers In Alba Iu-
optimizării raportului om-mun- din judeţ în domeniul ergono- nuă a condiţiilor de viată si de de calitatea reparaţiilor. In foto grafie : comunistul Ioan Culda exccutind repararea unei cutii de sută din planul economic lia, In soţie" (Petru Ancău),
Caracteristic activităţii mcca nicului auto Ioan Culda de la autobaza Brad este exigenţa faţa
că-mediu, ştiinţa complexă a miel sînt însă mai largi. La muncă ale oamenilor muncii. viteze pentru autobasculante. prevăzut pe acest an, este „M-nş fi odihnit mai mult
muncii — avînd în vedere că Hunedoara, de pildă, funcţio­ ILIE COJOCARII susţinut prin fapte de mii de pentru că am venit azi noapte
utocişti din întreprinderi şi tîrziu din schimb, apoi aş fi
5EECT citit" (Dumitru Cibireac),
de pe şantiere, din instituţii, „Cred că mergeam la o dis­
Vineri seara am fost oaspe­ liniat un aspect : Irei ospă- din şcoli şi de la sate. tracţie" (Mircea Botoş), „Asea­
Tinerii de la întreprinde­
ţii a opt localuri din Hune­ OSPITALITATEA UNOR LOCALURI tare stăteau de vorbă — fie­ rea de industrie locala Orăş- ră Ia bal, iar azi la film"
doara. In această vizită ne-au care în cite un colţ — cu di­ tie s-au întîlnit în cîlova du- (Constantin Bolcu), „N-aş fi
însoţit doi lucrători din ali­ ferite persoane. Numele celor pă-amiezi Ia colectarea fie­ pierdut ziua degeaba. Numai
mentaţia publică a municipiu­ DIN HUNEDOARA, VĂZUTĂ DE... LU­ trei salariate: Maria Muier, rului vechi. Bilanţul muncii să vrei că ai cu ce s-o umpli"
lui Deva : losif Kocsiş şi Ale­ Tudora Bantoş şi Aurica Oo- a însumat o cantitate de (Ioan Matei).
xandru Kraiţer — primul este gan. Ioan Gîrbău, care este — E ora prînzului. Pînă la
ajutorul responsabilului resta­ numai de o zi responsabilul 1 500 kg fier vechi. In ace­ ce oră veţi lucra ?
urantului „Transilvania" din CRĂTORI DIN ALIMENTAŢIA PUBLICĂ acestui local, trebuie să de­ laşi oraş, la fabrica „Vidra", — Pină terminăm reparatul
Deva, iar al doilea este ospă­ pună toată stăruinţa pentru tinerii au colectat 300 kg maşinii. Ora nu contează (toţi,
tar în acelaşi local. Deşi func­ cunoaşterea oamenilor, pentru de hîrtle, iar cei de la fabri­ acelaşi răspuns).
educarea lor.
ţiile pe care le îndeplinesc îi Patiseria „Dorna". Un local şezat Ia o masă şi am aşteptat ca chimică 280 de sticle şi Ioan Indrieş, şoferul de pe
diferenţiază totuşi există ce­ Aşa că la doi paşi de cei care sfîrşitul rîndulul îl servea cu mai mult de 20 minute să no Restaurantul „Carpaţi" (res­ borcane. O acţiune meritorie autocamionul 2I-HD-2206, lucra
va comun în activitatea celor se ospătau şi fumau vîrtos se prioritate... Am urcat scările mic, destul de bine aprovizio­ servească cineva. In zadar! ponsabil Gheorghe Dragomir). în domeniul colectării deşeu­ alături de băieţi.
doi : grija faţă de cei care le aflau cazonele cu mîncare. O la etaj. Tocmai cînd ajunse­ nat $i întreţinut din punct de Pe mese existau scrumiere Am lăsat acest local mai la rilor a fost organizată la A­ — Ce ne spuneţi despre a­
calcă „pragul" casei, eforturi­ practicantă, Maria Scoarţă, di­ sem sus, practicanta Elena vedere al curăţeniei. Manda­ virfuite de resturi de ţigări şi urmă pentru că personalul telierele centrale Crişcior. jutorul primit azi ?
le pentru asigurarea unei bune aloga cu ciţiva băielandri. Li­ Măhăleanu îi şoptea, ceva mai tara Chita Pascu, împreună cu pachete goale, însă nu venea său, împreună cu responsabi­ Aici, tinerii, întetegînd ne­ — N-am cuvinte să le pot
nul dintre ei, Constantin Ca­ tare, ospătarei Ana Vlaicu : soţul său reuşesc să satisfacă lul, îmbină buna servire a cesitatea acţiunii întreprinse, mulţumi cum s-ar cuveni. Sînt
serviri Ia nivelul cerinţelor co­ nimeni să le cureţe. Lucreţia consumatorilor cu o aprovizi­ au colectat peste 1 300 de vrednici de a purta titlal de
merţului modern. Constatările lotă — din comuna Dobrun, Iacob, ajutoare de ospătar, onare ritmică şi bogată sor­ sticle şl borcane.
pe rare le aşlerncm mai jos judeţul Olt — i-a luat chiar care avea datoria să serveas­ timental a localului. După O participare frumoasă la utecişti.
sînt sinteza opiniilor expri­ „apărarea"... Consumatorii aş­ că cetăţenii, să debaraseze declaraţiile unor consumatori, k L
mate de cei doi lucratori in teptau de mai bine de o jumă­ mesele, stătea la poveşti. To- restaurantul are în orice zi
legălură cu calitatea servirii tate de oră să fie serviţi. Dar produse proaspete. „Am cre­
din localurile pe care le-am cine s-o facă ? uomatul prinsese un canal zut iniţial că e vorba de o
vizitat împreună... — Ceea ce se petrece aici nai adine de pe un disc şi-l expoziţie" — spunea însoţito­
„Cala-
cpeta la nesfîrşit:
Restaurantul „Dunărea". Res­ e explicabil. Aşa se întîmplă iuc" ! „Calaciuc" ! rul nostru, losif Kocsis, refe-
ponsabilul Ioan Beldeanu era dacă responsabilul nu se ocu­ — Nici măcar de prima în­ rindu-se la vitrina bufctului- Spectacole pentru navetişti
pă de unitate. După cum ve­
plecat intr-un schimb de ex­ datorire a ospătarului — de- frigider, încărcată cu diferite
perienţa la Arad, mai bine-zis dem, absenţa lui înlr-un anu­ barasatul mesei — nu se ştie sortimente proaspete de pro­ SIMERIA. In întreprinde­
înlr-o... excursie intitulată ast­ mit fel se face simţită nu nu­ „Atenţie! In local sînt trei — la nivelul profilului pe ca­ pe aici — a observat Alexan­ duse. rile industriale «ale oraşului se deplasează şi membri ai
fel. Tovarăşa Mcrk (nume a- mai de azi — au conchis cei ziarişti!". Vestea „urcase* pe re îl are localul — majori­ dru Kraiter. Despre celelalte O brigăzilor artistice, cadre
pioximaliv oxnrl), care trebuia doi însoţitori ai noştri. scara de serviciu. tatea pretenţiilor consumatori­ cc să mai zic ? Nu este nevoie să tragem Simeria îşi desfăşoară ac­ de conducere din între­
să-l înlocuiască, lipsea, de a- Braseria „Gambrlnus*. Şi — Am ajuns ziarişti. Să ne lor. Despre asemenea abateri de concluzii. Ele pot fi desprin­ tivitatea productivă nu­ prinderi care ilustrează să­
scmcncn. din unitate. Persona­ aici, responsabilul unităţii, pe felicităm — glumeau cei doi. Crama. Un aspect dezolant, a regulile elementare de ser- se de oricare dintre cititorii meroşi navetişti din locali­ tenilor aportul în muncă al
lul restaurantului se conducea nume Eduard Ştefănescu, ora Dar nu e frumos din partea pe care nu l-a putut „explica" ire vorbea si sesizarea nr. 45 noştri şi de conducerea tăţile rurale situate în îm­ navetiştilor, se Interesează
după „regula" aglomeraţiei : în „schimb de experienţă" la unei practicante să ne anunţe — deşi a încercat — nici res in condica de sugestii şi se- T.A.P.L. Hunedoara. Colectivul prejurimile oraşului. Pentru de condiţiile de odihnă şi
mai mulţi consumatori, mai pu­ Arad. Iar Măria Truţă, tovară­ în acest fel. ponsabila Margareta Cioponea. izărl. care lucrează în alimentaţia aceşti navetişti şi familiile transport ale acesiora.
publica hunedorennă va avea
absenta
şa care-i ţine locul,
ţină grijă şi atenţie! lata cîli- din unitate. Maria Micu, bar- Restaurantul „Rusca". Res­ La fumul prea dos care exis­ Restaurantul „Metalul". Con- mult de lucru pentru a înlă­ lor, clubul sindicatelor a Pină în prezent s-au sus­
va din cei găsiţi în culpă... mana de la intrarea în local, ponsabilul Augustin Sebeşteyn ta în local se adăugau norii •umatorii se simţeau bine în tura cauzele unor lipsuri de luat iniţiativa de a pre­
Barmann Valeria Cuc servea servea conştiincios. Oamenii se afla în mijlocul subordona­ de praf iviţi de sub mătura icest local datorită, în parte, natura celor semnalate în a­ zenta spectacole de muzică ţinut astfel de spectacole
direct băuturi consumatorilor. aşteptau si mai conştiincios să ţilor săi. Unuia îi făcea o ob­ femeii de serviciu. Doi ospă­ i ambiantei muzicale, destul ceste rînduri. Va avea voinţa populară şi uşoară „la ei in comunele Răpolţel şi
Inscripţia afişată la bar. caro servaţie, altuia îi dădea o in­ tari, plus bufetiera spuneau Io plăcute, pe care o crea şi tăria să o facă ? Dacă nu, acasă" Penlru a da un ca­ Turduş. Pentru următoarele
interzicea acest lucru, îşi fie serviţi. Numai soţul bar- dicaţie, un sfat... poveşti lingă sobă. Asta expli­ trebuie să se găsească cineva racter cit mai educativ a­ zile sint preconizate de­
pierduse valoarea. Holul din­ manei, care nu se ştie din ce — Servirea ni s-a părut a fi că aproape lotul în privinţa orchestra, condusă de Gheor­ caro să-i impulsioneze. Poale cestor spectacole, o dală ni plasări la Bobilna, ILipoll
tre bar si bucătărie era ticsit motive se afla dincolo de tej­ la un nivel ridicat în acest lo­ lipsei de solicitudine. ghe Lăcătuş. Totuşi greşeli Direcţia comercială judeţeană. artiştii amatori ai clubului şi alte localităţi.
cu consumatori. Bucătăria nu ghea, făcea distonantă. Cind cal — continuă aprecierile în­ Cofetăria „Ileana" (respon­ erau. Dintre lipsirile consta­
are ferestre către acest hol. zărea cile un cunoscut pe la soţitorilor noştri. sabilă Vioara Bala). Ne-am a- tate, însoţitorii noştri au sub­ MARIN NEGOITA