Page 73 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 73
Proletari din toate tarile unifi-vă I . . . • • •
Agerpres relatează
Noi pîrtii pentru au ajuns la 20 la sută din
cele prevăzute. Această me
schi si săniuţe die pe ţară a fost depăşită
* • de unităţile agricole coope
SINAIA. In apropierea ho ratiste din judeţele Arad. Ti
telului „Alpin" — cola miş. Consimtă, Argeş, Dolj,
1 400, din împrejurimile cu şi Ilfov, care sînt, după cum
noscutei staţiuni montane Si se ştie mari producătoare
naia, au fost amenajate două de legume.
pîrtii pentru schi şi săniuţe In acest an cooperativele
care alături de pîrtiile exis agricole au condiţii mal bu
tente de bob şi schi de pe ne fată de anii precedenţi
plaiul Căşăriei satisfac ce pentru obţinerea de răsaduri
rinţele turiştilor din ţară şi de calitate şi în cantităţi su
de peste hotare veniţi aici ficiente însâmînţării suprafe
In număr mereu mai mare. ţelor stabilite. Ele dispun de
Totodată, se întreprind lu seminţele necesare din so
crări pentru amenajarea li iurile solicitate şi de o bază
nei alte pîrtii de schi, care materială în măsură să asi
va coborî de la cota 2 000, gure obţinerea unor bune
pe Valea lui Carp, în peri rezultate. Intre altele, au
metrul oraşului Sinaia, şi a fost construite aproape 70
nnei piste pentru bob, soco ha sere şi solarii încălzite
tită de specialişti ca fiind pentru producerea de răsa
unica de acest gen In lume. duri, iar alte peste 100 ha
ANOL XXIV. Nr. 5 305 SIMBATA 29 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Construită în întregime din sînt In curs de construcţie.
beton, înzestrată cu instala Atît în producerea de răsa
ţii frigorifice şi de Iluminat duri, cît şi la cultivarea în
fluorescent, noua bază olim cîmp, unităţile agricole coo
Legea pică va putea fi utilizată în peratiste vor aplica tehno
orice anotimp al anului, atît
logii moderne prin care, aşa
cum au dovedit ştiinţa şt
Program ul de educaţie socialistă în acţiune ziua cît şi noaptea. Lungi practica, pot obţine produc
mea ei va fi de 1 500 metri,
cu o diferenţă de nivel de ţii mart de legume şl de ca
Şi 132 metri, permlţînd realiza litate.
rea unei viteze de peste 90
opinia „FIECARE INTELECTUAL SA SUSŢINĂ km/oră. Concomitent. se
construiesc un drum de ur
care a boburilor, săli de aş
teptare şi vestiare pentru V R 1N E A
publică CEL PUI 0 ACŢIUNE CULTURAL-EDUCATIVA participanţii la concursuri, I :
garaje pentru boburi, dotate
PENTRU 24 ORE
cu ateliere de întreţinere şi
reparaţii, precum şi cabine Vreme In general căJduroasft
NICOLAE 5TANCIU pentru observatori, antre ziua, dar răcoroasă noaptea.
PE SAPTĂMÎNÂ" nori, arbitri şi ziarişti. pitaţii sub form ă de ploaie,
Izolat se vor sem nala preci
Parcurgem, cu paşi mari, Pregătiri pentru lapovită şl ninsoare. Cerul va
noros.
fi variabil,
tem porar
repezi şi siguri, o epocă — Tem peratura minimă va fl cu
dezvoltarea multilaterală a Localităţile rurale cunosc, tn sprijinul ridicării conti meleagurile Apusenilor, in producţia de prinsă Intre minus 10 şl m i
nus 5 grade, iar m axim a în
societăţii socialiste. In des alături de oraşe, ampla efer nue a gradului de cunoaş telectualii au hotărît, sub tre 0 şi 6 grade.
făşurarea polivalentă a a- vescentă creatoare generată tere a oamenilor muncii din conducerea comitetului co legume
^cestui măreţ şl nobil pro de expunerea secretarului mediul rural, să contribuie munal de partid, să susţină In cooperativele agricole PENTRU URMĂTOARELE
gram de edificare politică, general al partidului la ple cu pasiune şi dăruire la for fiecare cel puţin cîte o ac a sporit, în ultima săptămî DOUA ZILE
economică, socială şi cul nara din 3-5 noiembrie, de marea unor concepţii înain ţiune cultural-educativă pe nă, ritmul lucrărilor de pre
Vreme schim bătoare, cu ce
turală constructor-şef ne lucrările conferinţei pe ţară tate despre lume şi societa săptămînă. gătire a producţiei de legu rul tem porar acoperit. Vlntul
este Partidul Comunist Ro a secretarilor comitetelor co te a tinerel generaţii. „Avem în comuna noas me din acest an. Suprafeţele va sufla slab ptnft Ia potrivit
mân. Păşim pe drumul mo munale de partid şi preşe Numeroasele activităţi cul tră 32 de intelectuali, o însăminţate pentru produce din vest şl nord-vest. Tem pe
dernizării noastre ca po dinţilor consiliilor populare. tural-educative ce au loc în adevărată forţă — spu Conducătorii] auto Ioan Avram , de la Autobaza din Brad, o- ratura staţionară. Dimineaţa,
por, ca flinfă naţională, ca Obiectivele vastului program satele judeţului vin să ates- nea secretarul comitetu foră multă amabilitate călătorilor pe care ii transportă zilnic. Este rea de răsaduri, bunăoară izolat, ceaţă.
o calitate a omului, pătruns de înalta responsabilitate a muncii
civilizaţie, pe drumul ma educaţional elaborat de par lui comunal de partid, to pe care o desfăşoară. Foto: v * ONOIU
turizării şi conştientizării tid se materializează în nu varăşul Ioan Başa. Se sim
noastre ca proprietari şi meroase acţiuni cultural-edu- ţea nevoia punerii el în va
producători a ceea ce avem cative, ce angrenează mase 0 valoroasă loare Comitetul comunal de
şl facem, a ceea ce tindem le largi de cetăţeni. Emu paTtid a iniţiat o largă con In întîmpinarea Congresului ţărănimii cooperatiste
şi vom avea. Pe acest drum laţia unanimă generată de în iniţiativă a sultare a Intelectualilor, din
circulăm cu viteze trepidan făptuirea programului de e tre care mulţi sînt navetişti, În tîln lrea deputatei
te. La un asemenea flux şi ducaţie socialistă se manifes şi s-a convenit ca fiecare să
la o astfel de intensitate tă prin punerea în valoare intelectualilor iniţieze, să organizeze şi să
sfntem obligaţi s ă respec a noi modalităţi şi forme ale susţină o acţiune cultural- M aria G roza
tăm.., legea. Ea este veghea muncii cultural-educative, la din Buceş educativă pe săptămînă. De Accelerarea ritmului la lucrările
permanentă asupra desfăşu valorificarea şl reevaluarea sigur, aceste acţiuni se vor
rării normale a întregului altora care şi-au dovedit în organiza pe baza programu cu alegătorii
nostru proces evolutiv. Pe decursul «anilor eficient*, lui căminului cultural, a pla
drumul nostru, legea, legis iprecierea din partea oame le participarea largă a Inte nului de muncă al comitetu DEVA. La invitaţia con
laţia, perfecţionarea legis nilor muncii. lectualilor la acest amplu lui comunal de partid, atît siliilor judeţean şi munici
lativă definesc cadrul juri In această activitate, deo proces, cu rezonante profun la centrul de comună cît şi pal ale Frontului Unităţii de îmbunătăţiri ficiare
dic în care ne desfăşurăm sebit de complexă, intelec de în conştiinţa oamenilor. în toate satele aparţinătoa Socialiste, ieri, în sala „Ar
potentele şi eforturile crea tualii satului au un rol a Expunerile şi conferinţele, re. Se asigură, astfel, conti ta11 a avut loc întîlnlrea
toare. Potente şi eforturi fi cărui importantă este incon brigăzile ştiinţifice, cercurile nuitatea şi varietatea activi tovarăşei Maria Groza, de
reşti, subordonate conştient testabilă. „Fiecare educator, de citit, serile de întrebări tăţilor cultural-educative în putată în Marea Adunare
unul scop bine definit, con învăţător şi profesor din în şi răspunsuri, concursurile toate satele comunei, fără să Naţională, vicepreşedinte al Organizaţiile comunale de de Criş, Blăjeni, Bulzeştii de pus să execute cooperatorii
„Cine ştie, cîşligă", organi
turat de jaloanele moralei tregul sistem de învătămînt zate pe o largă gamă tema se risipească forţele intelec forumului suprem al ţării, partid, consiliile populare co Sus, Ribiţa şi Buceş. din Ribiţa, s-au efectuat pî
şi echităţii socialiste. Mora trebuie să fie atît un bun tuale de care dispunem în cu alegătorii din municipiu. munale au înţeles cum se — Pentru eliminarea exce nă în prezent vreo 2 km.
lă şi echitate cu care ne-am specialist în domeniul său, tică, susţinerea acţiunilor cu acţiuni mărunte, izolate. Pe A fost prezent tovarăşul cuvine imperativul major, sului de umiditate de pe 848 — Am mai executat îndi
născut şi am crescut, adînc cit şi un bun educator co filmul, participarea şl instrui de altă parte — spunea se Aron Colcer, prim-secretar stringent, al necesităţii efec hectare de pămînt, au fost e guiri pe o lungime de apro
înrădăcinate în particulari munist" —• spunea tovarăşul rea brigăzilor artistice de . cretarul - comitetului comu a! comitetului municipal de tuării lucrărilor de îmbună xecutaţi mecanic, încă din ximativ 2 km — preciza to
tăţile de fire, psihologice, Nicolae Ceauşescu în expu agitaţie ori a formaţiilor de nal de partid — tovarăşii partid, preşedintele consi tăţiri funciare. Drept urma toamnă, 45 km de canale — varăşul Nicolae Obădău, se
ale poporului nostru: cin nerea la plenara din 3-5 no artişti amatori sînt doar cîte- care fac naveta au posibili liului municipal al Frontu re, în cele mai multe comu ne spune Gherasim Trifa, cretarul comitetului comunal
stea, hărnicia, abnegaţia iembrie 1971 definind sinte va dintre formele muncii tatea să-şi planifice şi să-şi lui Unităţii Socialiste, pri ne şi sate au fost organizate primarul comunei Baia de de partid, primarul comunei
muncii, permanenta voinţă tic rolul deosebit ce revine cultural-educative, care au organizeze astfel activitatea, marul municipiului Deva. ample acţiuni pentru amelio Criş. Pămîntul excavat cu a — lucrare ce a fost începută
anul trecut şi pe care o vom
angrenat la realizarea lor un
de autodepăşire, angajamen Intelectualităţii în formarea mare număr de intelectuali încît să participe activ la Lulnd cuvîntul în fa(a a rarea terenurilor slab pro cest prilej a fost împrăştiat continua. In ce priveşte ca
tul total. concepţiei înaintate, materia- ai satelor hunedorene. viaţa socială a comunei". legătorilor, tovarăşa Maria ductive, pentru redarea de de pe 20 km de canale. Pe nalele de scurgere, lucrarea
malul Crişului Alb, pe o lun
noi suprafeţe de teren în cir
Ca orice falnică pădure, list-dialectice, a conştiinţei Deşi se află abia la Înce Groza a făcut o prezentare cuitul arabil. Este adevărat, gime de 1000 m, au fost se va încheia în cîteva zile.
Permanentizarea
acestei
sîntem însă populaţi pe la socialiste a oamenilor mun ample activităţi, pe de o putul el, iniţiativa intelec sintetică a lucrărilor ultimei a fost o perioadă cînd aspri plantate sălcii pentru conso Fiecare familie are de exe
margini şi de uscături. So cii. parte, şi dorinţa de îndepli tualilor din Buceş a marcat sesiuni a Marii Adunări Na mea gerului n-a mai permis lidarea malului, iar pe o lun cutat cîte 25 de metri, con
cietatea, prin sistemul său Această indicaţie primeş nire a misiunii nobile ce re deja primele rezultate. In ţionale, a principalelor menţinerea ritmului în care gime de aproape 2 km au form împărţirii pe care am
statal, cu funcţiile sale, te o greutate specifică apar vine intelectualilor în viata ultimul timp au fost organi acte legislative adoptate. se declanşaseră aceste lu fost întreprinse lucrări pen făcut-o.
veghează la creşterea ste te în condiţiile intelectuali socială a satului au generat zate mai multe acţiuni care In încheierea întilnirii, a crări — mai ales la Ilia, Va tru decolmatarea unor văi, la — In hotarul satului Mi-
un larg răsunet
au avut
jarilor vinjoşi, puternici şi lor ce-şi desfăşoară activita o nouă iniţiativă, a cărei va printre cetăţenii comunei. fost prezentat un frumos ta de Jos, Gurasada, Toteşti, Ţebea şi Cărăstău. Desigur, hăileni, pe o lungime de 800
recondiţionează sau arde — tea în mediul rural. Ei sînt loare se înscrie în contextul De viu interes s-a bucurat program artistic, susţinui Şoimuş etc. — dar organele o dată ce timpul se va îmbu metri, am întreprins lucrări
dacă e cazul — uscăturile, chemaţi să se situeze în pri de corul sindicatului din în comunale mal au teren pen nătăţi, toate lucrările vor pentru consolidarea maluri
căutărilor de noi căi de con
pentru a nu încurca în mele rînduri ale muncii cul cretizare a programului edu concursul cu tema : „Din tre vătămînt, formaţiile artisti tru a acţiona cu destulă fer spori în intensitate — ne-a lor Crişului Alb — ne spu
cutul de luptă al partidului şl
dezvoltare trupul tînăr, să tural-educative, să-şi pună caţional al partidului. La ce ale liceului pedagogic mitate, pentru a înfăptui o asigurat primarul. nea secretarul Comitetului
nătos, voinic, puternic. Pro S. POP şi Clubului sindicatelor din biectivele ce şi le-au propus Vom sublinia ca o latură comunal de partid şi primarul
tecţia a ceea ce e sănătos întreaga pricepere, întregul Buceş, una dintre comunele municipiul Deva. în acest sens. Afirmaţia noas pozitivă faptul că toate aces comunei Buceş, Ioan Başa. La
în desfăşurarea noastră o bagaj de cunoştinţe, talentul ale cărei sate se întind pe (Continuare In pag- a 2-a) tră o vom întări cu consta te lucrări au fost împărţite Buceş s-a muncit la adînei-
facem prin educaţie şi prin tările culese recent din Baia (judicios pe familii, ceea ce rea vadului văii şi îndiguirea
legi. Legile au fost şi ră- dă garanţia că vor fi efec
mîn un fel de pedagogi ai tuate la timp. GH. f. NEGREA
societăţii, ai dezvoltării ei C o fele înalfe ale în freceril socialiste Din cei peste 5 km canale
în limitele şi lumina telu M odernizări de scurgere, cît şi-au pro (Continuare in pagina a 2-a)
rilor orînduLrii noastre. Şi, în flecare zl din viaţa de pionier— o
c$nd statul îşi fixează cel Prin funcţionarea intensivă
mai nobil tel — îmbelşuga- în refeaua Programul Universităţii serale de
rea poporului — să nu ezi faptă demnă de un viitor comunist
tăm o clipă a saluta efor a furnalelor—producţie sporită com erţului
turile sale pentru a ne pro marxism - leninism
teja evoluţia pe acest mă Paralel cu extinderea LUNI, 31 IANUARIE 1972 :
reţ drum. dorit de un po de fontă cu cocs economisit Şl NOI, PĂRINŢII, prin construcţii de noi
por întreg, în întreaga sa spaţii în cartierele — Economie, anul II, predare în sala Centrului militar Ju
istorie milenară ! Dimpotri de locuinţe* reţeaua deţean ;
vă, să ne angajăm Ia spriji Pentru furnalişti, ca şi pen schimburi îşi găsesc cores comerţului judeţean — Economie, anul III, predare in sala comitetului munici
nirea acestor eforturi care tru oţelari, operaţia care sub pondentul in angajamentele TREBUIT se modernizează şi pal de partid ;
de prestigiu pe care şi le-au
liniază momentul cu cea mai
ne slujesc, ne vin în întîm- intensă activitate din com asumat furnaliştii de la a prin reamenajarea n- — Construcţie de partid, anul I, predare în sala Cabinetu
pinare, sînt în interesul plicatul proces tehnologic de ceastă secţie în întrecerea so nltăţllor existente. A lui judeţean de partid ;
nostru. Avem datoria să fabricare a metalului este e cialistă pe anul 1972. SĂ RĂSPUNDEM nul acesta vor fi mo — Filozofie, anul III, dezbatere in sălile şcolii generale „Dr.
cunoaştem, să respectăm şi laborarea. Fiecare şarjă re dernizate în reţeaua co Petru Groza" ;
să aplicăm legea. E o dato prezintă o secvenţă concen — Ne-am propus ca în a merţului de stat: 9 u — Istorie, anul I, predare în sala mică a Consiliului popu
rie cetăţenească de onoare. trată a activităţii tuturor ce cest an — a precizat maistrul nităţi de alimentaţie pu lar judeţean ;
Acţionînd în numele şi lu lor care lucrează în aceste Puţinelu — să depăşim sar LĂUDABILEI blică la Deva, 5 la Hu MARŢI, 1 FEBRUARIE 1972:
mina legii ne ferim pe noi secţii, constituie un examen cinile de plan cu 10 000 tone nedoara, 5 în Valea Jiu — Economie, anul I, predare în sala comitetului municipal
şi bunurile noastre de ac al competenţei profesionale, de fontă şi să reducem con lui şi 3 la Brad. Dintre de partid ;
ţiunea răufăcătoare a celor al curajului şi dăruirii în sumul specific de cocs cu 3 unităţile comerţului ali — Construcţie de partid, anul II, predare în sălile şcolii
ce eludează cadrul legal muncă. kg pe fiecare tonă de fontă INIŢIATIVE mentar se vor moderni generale „Dr. Petru Groza" ;
de largă desfăşurare a acti Vorbind despre preocupă produsă. za 3 la Hunedoara, 2 Ia — Filozofie, anul I, predare în sala Cabinetului judeţean
vităţii social-productive. rile deosebite care sînt în a — Se poate vorbi de pri 1 Iniţiativa „In fiecare zi din viaţa de pionier, o Deva, 4 în Valea Jiu de partid ;
Opinia publică a luat şl tenţia colectivului de la sec mele rezultate ? faptă demnă de un viitor comunist", lansată de lui, iar numărul total — Etică, anul I, predare, în sala mică a Consiliului popu
ia atitudine — ori de cîte ţia a Il-a furnale, maistrul — Desigur. Fiecare echipă, pionierii Văii Jiului, se înscrie in rindul acelor ac al unităţilor comerţului lar judeţean ;
ori este cazul — faţă de Petru Puţinelu, preşedintele fiecare schimb îşi îndeplineş ţiuni menite să formeze profilul moral-politic al Industrial supuse aces — Etică, anul III, predare, în sala Comitetului judeţean
al U. T. C.
cei care încalcă legea şi au comitetului sindical, sub te ritmic sarcinile de plan. copiilor noştri, să-i educe in spiritul dragostei ne tei acţiuni se ridică Programul pentru toate secţiile începe Ia ora 18,00.
Topitorii din echipele condu
manifestări potrivnice inte- linia că preocupările majore, se de Lucian Ionescu şl ţărmurite faţă de patrie şi partid, faţă de eroii la 12.
dezbătute pe larg în adunările Gheorghe Snel, ca să dau nu clasei muncitoare care s-au jertfit pentru fericirea
(Continuare în pagina o 2-a) generale care au avut loc pe mai un exemplu, au produs tinerilor de azi. --- g * * ţ
peste sarcinile de plan de la Ne-am obişnuit să citim in paginile ziarului noi t
începutul anului 920 tone de şi noi fapte pioniereşti. Nu sînt fapte neobişnuite,
fontă. ci fapte care decurg din statutul organizaţiei de I SECVEN ŢE INTERNATIONALE
pionieri, fapte care trebuie săvirşite de fiecare pur
Dar, aşa cum ni s-a preci tător al cravatei roşii. Căci a fi pionier înseamnă a
zat, şi în celelalte schimburi învăţa cu sirguinţă, a fi modest, cinstit, curajos, bun
de la secţia a Il-a lucrează tovarăş, îndrăgostit de muncă, apărător al bunurilor in sprijinul convo
furnalişti care îşi îndeplinesc obşteşti, respectuos, plin de stimă faţă de părinţit Consfătuirea activului
cu demnitate sarcinile de educatori fi colegi. cării conferinţei
producţie. Argumentele faptice general-europene
le-om aflat de la Inginerul Iniţiativa ct a pornit din Valea Jiulut vine să comuniştilor din Chilie
Ioan Rădoi, adjunctul şefului stimuleze dorinţa fiecărui pionier de a săvirşi fapte
de secţie i demne de numele pe ccre-l poartă, nume nespus de SANTIAGO DE CHILE 28 ţelor pentru a da riposta INTERVIUL AMBASADORU
— Intr-adevăr, în secţia frumos prin bogăţia de însuşiri ce decurg din el. (Agerpres). — La Santiago cuvenită încercărilor reac- LUI JOEL PEKURI
Cu satisfacţie ii urmărim la activităţi
pionie
noastră lucrează oameni des reşti, la acţiuni de muncă patriotică, ii vedem pe de Chile se desfăşoară lu ţiunii de a zădărnici reali HELSINKI 28 (Agerpres).
toinici, cu o bună pregătire cei mari incurajindu-i cu grijă pe cei mici, ii ve crările unei consfătuiri a zarea transformărilor so- — Consultările guvernului
profesională, care-şi iubesc dem ajutindu-şi părinţii sau pe cei bătrini. Şi nu activului lărgit al comuniş cial-economice în curs de finlandez cu guvernele inte
meseria. Acest fapt este preg t intimplător, pentru că îndemnul ce a pornit din tilor — reprezentanţi ai desfăşurare în ţară. El a re resate în vederea convocării
nant subliniat de rezultatele inimile lor le este imbold in muncă, izvor de noi şi conducerii organizaţiilor sin levat, în legătură cu aceas unei reuniuni pregătitoare
obţinute pînă în prezent. O noi fapte. dicale din Chile. In cuvin- ta, marea însemnătate a pentru organizarea Conferin
singură cifră mi se pare con tarea rostită cu acest pri campaniei ce se desfăşoară ţei general-europene de
cludentă i prevederile de Copiii sînt schimbul nostru de mîine, in ochii lor lej, Victor Diaz, secretar în întreaga ţară pentru spo securitate continuă, a decla
plan la zi de la începutul a întrezărim pe cei ce vor construi comunismul. De general adjunct al C.C. al rirea producţiei şi a pro rat joi, intr-un interviu a
nului au fost depăşite pe în aceea, ei trebuie să cunoască de mici faptele comu P.C. din Chile, a făcut o a ductivităţii muncii. Victor cordat agenţiei UPI, ambasa
treaga secţie cu 3,7 la sută. niştilor, gindurile lor de viitor, să acţioneze după naliză a situaţiei politice Diaz a vorbit, de asemenea, dorul Joel Pekuri, însărcinat
realizîndu-se suplimentar o măsura posibilităţilor lor ca nişte „mici comunişti". din ţară, a vorbit despre despre însemnătatea parti de guvernul finlandez cu or
mare cantitate de fontă cu Şi rolul nostru, ca părinţi, nu este de loc neîn sarcinile care stau în fala cipării reprezentanţilor mun ganizarea la Helsinki, a con
cocs economisit. Este un prim semnat. Copilul trăieşte tot timpul cu noi, ne co citorilor atît la conducerea ferinţei. El a apreciat că se
succes care ne dă garanţia că piază fiecare pas. Iată de ce consider că şi noi, pă mişcării sindicale şi a sub întreprinderilor, cît şi a în are în vedere convocarea, în
angajamentele asumate în în rinţii, trebuie să răspundem lăudabilei iniţiative şi liniat răspunderea care re tregii economii naţionale. acest sens, a unej întîlniri
să veghem cu atenţie la devenirea copiilor noştri vine membrilor partidului
trecerea socialistă pe acest Guvernul Unităţii Populare pregătitoare la nivel de am
Pentru salariaţii Exploatării miniere Livczeni — mină care In ca adevăraţi comunişti. comunist. Vorbitorul a evi basadori, care s-ar putea
acest an va Intra in producţie — au fost construite numeroase an vor fi îndeplinite exem JON LONDROMAN — a relevat el — va acor
obiective. Iată, In fotografia de faţă, linia m odernă a căminului plar. lăcătuş Ia Termocentrala Mintia denţiat, de asemenea, nece da şi în viitor o atenţie transforma într-o importantă
şl oantlncl, înălţate In cartierul Aeroport. întîlnire consultativă la ni
Foto: ION LICIU sitatea unirii tuturor for deosebită acestei probleme. vel ministerial.
MARIN NEACŞU