Page 74 - Drumul_socialismului_1972_01

2 DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 5 303 • SIMBATA 29 IANUARIE 1972

totîmginarea Congresului ţărănimii cooperatiste
E DE AUR

â

La un moment dat, discu­ le-am deprins de la tata, mai că a urmat conştient şi bază de ia orizontul —120
ţia s-a oprit. Secretarul co­ ca şi ceilalţi doi fraţi ai hotărit această disciplină Musariu II. Nu-i puţin lu­
mitetului de partid de la mei. In 1940, cînd am intrat muncitorească, dar s-a stră­ cru ca de 11 ani, consecu­
I.M. Barza, Loghin Dineş, pentru prima dată in mină, duit să le-o imprime şi al­ tiv, comuniştii să-ţi acorde
a rămas in cumpănă. aveam 18 ani. Mi-a plăcut tora, prin exemplul perso­ girul de conducător al or­
— Ştiu eu ce să zic ! La meseria şi nu am părăsit-o. nal, prin munca activă ji ganizaţiei lor de partid. în­
noi sînt mulţi oameni vred­ Dimpotrivă, am îndrăgit-o competentă cu oamenii din crederea pe care comuniştii
nici, adevăraţi comunişti de mai mult. A trecut vremea. subordine. Şi a reuşit de i-au acordat-o lui Gheorghe
omenie, situaţi pe prima S-au scurs 31 de ani de a­ cele mai multe ori. Ruda a fost justificată de
treaptă a podiumului mun­ tunci, şi iată-mă acum In — Am fost întotdeauna către acesta cu maturitate
cii, cinstei şi corectitudinii. pragul pensionării. conştient că munca cu o­ şi competenţă, cu deplină
In faţa lor toţi ne scoatem La anii săi, maistrul mi­ mul nu-i uşoară, că seme- principialitate.
pălăria. Sînt băieşi dirji şi — Ce sentimente încercaţi
pricepuţi, căliţi In confrun­ la gindul ş>ensionării ?
tarea cu mina, cu asperită­ — Regretul că nu mai pot
ţile acestei meserii frumoa­ fi alături de oamenii pro­
1 Plclad bilanţul activităţii tribuiţi în funcţie de rezulta­ tru îmbunătăţirea condiţiilor se, totuşi. ducţiei, lingă care m-am
fcsf&iurata In anul care a tre­ tele înregistrate? Cele 413 bo­ de viaţă ale ţăranilor, pentru — Astăzi vrem să discu­ simţit întotdeauna aşa de
cut, adunarea gene ral ă a coo­ vine şl 451 ovine fac parte majorarea pensiilor şi scuti­ Laboratorul de biologie al tăm doar cu unul dintre ei, bine, că nu voi mai activa
peratorilor din Gurăsări a a din avuţia noastră obştească. rea plătii unor datorii sca­ Liceului din Vulcan, modern şi, bineînţeles, să scriem pe frontul acesta al muncii
dotat, asiguri desfăşurării o­
constatat cu satisfacţie că, la De ce s-o lăsăm pe mîna u­ dente în acest an (C.A.P. Gu­ relor de specialitate un înalt despre el Nu trebuie, să fie pe care am pornit acum
majoritatea indicatorilor, pre­ nor oameni dlnafara coope­ rasada beneficiază de scuti­ nivel ştiinţific. Atenţia cu ca­ neapărat un erou ; să fie un mai bine de 30 de ani. Dar
vederile planului au fost de­ rativei ? Stă în posibilitatea rea a peste 700 000 lei — n.n.) re noţiunile teoretice sînt u r­ OM, o pildă pentru ceilalţi ner Gheorghe Ruda este nii noştri au caractere di­ şi un sentiment de satis­
în
m ărite
excm pliflrărilc
păşite. Producţiile medii la celor peste 100 comunişti din trebuie să le susţinem şi noi practice, demonstrra7ft terenul din preajma sa. încă puternic, vrednic, ro­ ferite, contradictorii şi că, facţie şi mulţumire, convins
hectar au fost mal mari decît unitatea noastră şi a consiliu­ printr-o muncă exemplară, fertil, propice dezvoltării pa­ — îmi vine foarte greu să bust. S-a împlinit ca om la pentru aducerea lor la un că nu mi se va resimţi ab­
cele stabilite cu 600 kg po­ lui de conducere să intervină prin îndeplinirea tuturor obli­ siunilor. aleg dintre, cei mai buni pe înalta temperatură a mun­ numitor comun, este nevoie senţa, că tinerii formaţi la
rumb boabe, cu 500 kg orz pentru a înlătura deficienţele gaţiilor ce ne revin faţă de cel mai bun. Repet, sint cii, in subteran, şi-a definit de tact şi răbdare, de pre­ şcoala mineritului vor duce
fi 1 600 kg cartofi. Rezultatul care persistă în sectorul zoo­ stat. mulţi. Luaţi-l, de exemplu, personalitatea de miner şi ocupare energică, perseve­ mai departe, peste ani, şta­
— se aprecia în darea de sea­ tehnic. Răspunderea deosebită pen­ LE6EA SI OPINIA pe Gheorghe Ruda, pină-l de comunist, tot acolo, in rentă, de multă înţelegere. feta muncii perseverente,
mă şl In discuţii — este ur­ — Introducerea acordului tru gospodărirea judicioasă a mai prindeţi în minerit, pi- încleştarea cu filoanele de Ne asumăm răspunderea cinstite, ordonate — gene­
marea firească a dăruirii şi global, susţineau Octavian Ni- avuţiei obşteşti, pentru fructi­ nă nu iese la pensie. Este minereu, desăvirşindu-se pe afirmaţiei că maistrului mi­ ratoare de bucurii şi împli­
hărniciei cooperatorilor şi me­ cula, Anghel Oană şi Ion ficarea deplină a potenţialului PUBLICĂ vn adevărat comunist. Ca­ sine, plămădind generaţii de ner Gheorghe Ruda ii sînt niri. Munca are filoane de
canizatorilor care, puternic sti­ productiv al cooperativei a lităţi ? Toate care-l pot ca­ mineri pentru lupta aprigă adine implantate in con­ aur. Ele trebuie descoperite
mulaţi şi mobilizaţi de măsu­ fost puternic reliefată şi de (Urmare din pag. 1) racteriza pe un comujiist, din adincuri. îşi aminteşte, ştiinţă asemenea calităţi, şi exploatate cu grijă. Dar
rile de cointeresare materială către alţi cooperatori printre pe un muncilor complet. A­ fugar, doar ciţiva dintre cei indispensabile unui comu­ pînă atunci mai am destule
luate de conducerea partidului, Adunări generale care amintim pe Marla Bre- rosului nostru general. Fi­ dică : dragoste de. muncă, cărora le-a insuflat dragos­ nist de omenie. 1 le-am ci­ şuturi de făcut şi nu mă
i-au străduit să execute în totean şi Gheorghe Gabor. Ei reşte ! Judecata publică în­ pasiune pentru profesia a- tea de minerit, le-a trans­ tit in suflet, le-am desprins gîndesc decît la ceea ce a­
condiţii agrotehnice superioa­ în CAP. au cerut consiliului de condu­ fierează cazurile şi aspec­ leasă, conştiinciozitate şi mis tot ce a ştiut din se­ din discuţia cu el, ne-au vem de rezolvat aici la mi­
re lucrările agricole. cere să ia de pe acum măsuri tele de deraiere socială şi dăruire, modestie şi serio­ cretele acestei meserii, dură fost confirmate de ortaci ai nă, împreună cu ortacii, cu
Rezervele pentru ridicarea energice pentru organizarea morală a unora dintre se­ zitate, tenacitate şi iniţiati­ insă frumoasă. Aceştia se săi, de la Musariu 11. Au comuniştii.
eficienţei întregii activităţi a judicioasă a muncii pe forma­ menii noştri. Sustragerile, vă, multă, multă căldură numesc Nicolae Lupu, Va­ existat unele probleme de Maistrul miner Gheorghe
unităţii, posibilităţile ei de a Cojnn, este o pîrgîiie esenţia­ ţii de lucru, să stabilească delapidările, fuga de munca sufletească. De asemenea, in sile Solomon, Avram lancu, indisciplină şi în revirul Ruda este, intr-adevăr, u­
contribui la formarea fondului lă care va determina creşte­ sarcini concrete de producţie cinstită. toate actele anti­ viata de organizaţie, ca se­ Gheorghe Pascu, toţi mineri condus de maistrul Gheor­ nul dintre oamenii de la
centralizat de produse agroali- rea interesului tuturor coope­ pe fiecare cooperator, astfel sociale de fapt şi de drept cretar al organizaţiei de. de nădejde azi, care fac ghe Ruda, insă ele au fost I.M. Barza în faţa căruia
mentare al statului şl de a a- ratorilor fată de soarta pro­ îneît aceştia să ştie unde îşi trebuie hotărît Îndepărtate. partid din revirul —120, cinste brigăzilor in care lu­ curmate la vreme, din ră­ cei care-l cunosc îşi scot
slgura, pe această bază, creş­ ducţiei. Ştiind că va fi re­ vor desfăşura activitatea, ce Operaţia o fac legile, dar sectorul TI Musariu, este crează. dăcină ; nu s-a aşteptat ac­ pălăria. Este o pildă perma­
terea nivelului de retribuire a tribuit pe tona de produs sau rezultate trebuie să obţină şi opinia publică trebuie să acelaşi om corect, slrguin- — Ce v-a călăuzit in ac­ centuarea lor. Cină vorba nentă pentru cei din preaj­
muncii cooperatorilor, nu au pe hl de lapte, fiecare coope­ ce retribuţie li se cuvine pe fie un instrument de lărgi­ cios, intransigent. Discutaţi tivitatea dv. de peste trei bună n-a ajutat — ea a a­ ma sa, este comunistul de
fost nici pe departe epuizate. rator va depune eforturi pen­ baza acordului global. In acest re a cimpului lor de acţiu­ cu el... decenii in subteran, tovară­ jutat in majoritatea cazuri­ omenie stimat şi apreciat,
Ce trebuie făcut pentru ca tru a obţine cantităţi cit mai sens, s-a Insistat ca un accent ne şl investigare. Ne revin Nu mi-o trebuit mult să-l şe Ruda ? lor — a intervenit punerea integrat cu toată fiinţa in
programul de azi şi de miî-
la punct prin alte mijloace
producţiile la hectar şl pe cap mari de produse. sporit să fie pus pe finaliza­ in memorie unele fapte re­ aflu pe comunistul Gheor­ — Pasuinea pentru me­ şi treburile şi-au urmat ne al societăţii.
de animal să reflecte poten­ Exemple concrete şi con­ rea acţiunilor de îmbunătăţiri probabile care au fost ghe Ruda, omul care .coboa­ seria aleasă, munca cinsti­
ţialul existent, să sporească vingătoare s-au dat chiar de funciare, pe efgctuarea lucră­ prompt şi aspru înfierate ră de 31 de ani în galeriile tă, ordonată, buna înţelege­ cursul normal. La un moment dat, dis­
venlturUe cooperativei agrico­ la C.A.P. Gurasada. Astfel, în rilor de ridicare a producţiei de opinia publică. Dar în subterane, de 22 de ani nu­ re şi întrajutorare, conştiin­ Calităţile sale de om cuţia s-a oprii. Secretarul
le şl cîştlgnl cooperatorilor ? anul trecut cooperatorul Ilea păşunilor şi fîneţelor, pe opoziţie cu acest oprobriu mai la Musariu II. Mi l-a ţa de a fi de folos socie­ chibzuit şi echilibrat, de organizaţiei de partid din
II
revirul —120, sectorul
— Consider, spunea coope­ Tiberlu, de pe suprafaţa de un pregătirea Insămînţărilor de unanim, s-au auzit şi cilc- arătat un ortac de-al său. tăţii. stat bun organizator şi pe­ Musariu, Gheorghe Ruda,
de
dagog,
şi
modestie
*E cel de colo, care fumea­
Aceste atribute au
ratorul Petru Negrllă, că stă hectar cultivată cu porumb, primăvară. va glasuri distorsionate ca­ ză. Vorbiţi cu el acum, că conştiinciozitate şi-au gă­ s-a scuzat că trebuie să in­
în puterile noastre să îmbună­ pe care a lucrat-o împreună Analizînd cu spirit gospodă­ re veneau în apărarea in­ intră într-o şedinţă, iar du- întotdeauna in atenţia co­ sit teren de afirmare şi in tre într-o şedinţă, tar du-
munistului Gheorghe Ruda.
tăţim activitatea în toate sec­ cu familia, avea planificat să resc posibilităţile de care dis­ criminaţilor. Motivele aces­ pă-amiaza e de şut". L-am De 31 de ani el nu ştie ce-i munca sa politică. Comu­ pă-amîaza e de şut. Schim­
toarele de producţie. Eu lucrez obţină 2 000 kg boabe pentru pun, cooperatorii din Gura­ tei atitudini cocoloşitoare aşteptat să-şi termine ţiga­ absenţa nemotivată, Intîr- nistul Gheorghe Ruda este, bul 11. Al citelea in 31 de
de unsprezece ani în sectorul care i se cuvenea o retribuţie sada şi-au manifestat hotărfrea nu Ie cunoaştem, dar sint ra şi am intrat în subiect. zierca de la program sau de îl arii fără întrerupere, ani ? !...
zootehnic. împreună cu mine. de 370 lei. Datorită conştiin­ fermă de a valorifica superior uşor de bănuit. Ceva nu e — Secretele mineritului foaia de boală. Şi nu nu­ secretarul organizaţiei de DUMITRU GHEONEA
la brigada din Gothatea, mai ciozităţii cu care a muncit, el potenţialul de producţie al sănătos în conştiinţa aces­
tor „apărători" I E limpede
sînt încă 4 comunişti care a obţinut 5 500 kg boabe, pri­ C.A.P., angajlndu-se să răs­
muncim la ferma de animale. mind o retribuţie valorică to­ pundă Ia chemarea la între­ însă că opinia publică are
Lucrînd cu tragere de inimă, tală de 1 800 lei. S-au dat şi cere adresată de cooperativa teren de acţiune şi în a­
reuşim să ne îndeplinim în alte exemple asemănătoare. agricolă din Geoagiu prin rea­ ceastă chestiune. Poate să
bune conddtii sarcinile ce ne Pentru a aplica corect acordul lizarea următoarelor obiecti­ combată... lipsa de opinie FIECARE INTELECTUAL
revin. Furajele au fost strînse global, s-a cerut însă consi­ ve : depăşirea producţiilor me­ sau opinia nesănătoasă,
cu grijă şi le gospodărim cu liului de conducere să ia mă­ dii planificate la hectar cu dezvăluind astfel alte ca­
zuri de demolări morale.
chibzuinţă. Animalele sînt lo- suri pentru a planifica dife­ 200 kg grîu 200 kg porumb, Pe drumul nostru slntem SĂ SUSŢINĂ CEL PUŢIN 0
tlzate şl s-a Introdus alimen­ renţiat producţiile pe tarlale şi 500 kg cartofi şi 3 000 kg sfe­ chemaţi, avem datoria de
tarea cu apă în grajduri, ceea pe loturi de animale, în func­ clă furajată. Totodată, unitatea comunişti, de oameni al
ce a Influenţat favorabil rea­ ţie do potenţialul lor produc­ va livra la fondul de stat, pe­ ACŢIUNE CULTURAL-EOUCATIVĂ
lizarea producţiei planificate. tiv. ste prevederile contractuale, muncii, de constructori ai
Cum putem sta însă indiferenţi — Deşi sînt cooperatoare 36 tone grîu, 44 tone porumb, 'vieţii noi. să veghem la
cînd vedem că din peste 20 pensionară, relata Catiţa. Chlş, 20 tone cartofi, 10 tone fruc­ creşterea fără perturbaţle a pe săptămînă
potenţelor şi valorilor uma­
de îngrijitori mal mult de ju­ (ît mă ajută puterile voi lucra te, 10 000 1 lapte şl 3 000 kg ne, angajate în slujba celui
mătate sînt oameni dinafară la cooperativă. Măsurile luate carne. mai nobil ţel. Partidul ne analiza activitatea desfăşu­
cooperativei, care nu sînt re- de conducerea partidului pen­ N. TIRCOB (Urmare din paa. 1)
trasează jaloanele acestui rată, a ţinut să precizeze se­
drum, în care ne încadrăm Uniunii Tinerelului . Comu­ cretarul comitetului comunal
ai entuziasm nestăvilita nist", programul artistic în­ de partid. u "
Este drumul eroismului chinat zilei de 24 Ianuarie, — Dacă Intelectualii satu­
Mlcrocooperatlvă îmbunătăţiri funciare epopeic al dezvoltării noas­ dramatizarea „Moş Ion Roată lui Iau asupra lor aceste sar­
tre socialiste multilaterale.
cini, care va fi rolul cămi­
agricolă de şi Unirea", programul pre­ nului cultural, al directoru­
zentat la Mihăileni, seara li­
(Urmare din pag. 1) varăşul Avram Cioflica, se­ terară „Trecutul Istoric al lui de cămin?
producţie ia Boşorod cretarul Comitetului comunal Corul din lila în patriei oglindit în literaţii- — Ţoale acţiunile care se
malului drept al Crişului, iar de partid, primarul comunei ră‘*f serile de întrebări şi vor organiza vor fi cuprinse
răspunsuri, ca şi celelalte
BOŞOROD. Vineri, la la Valea Şerbăii s-a lucrat Blăjeni. faţa „confruntării" acţiuni la realizarea cărora în planul de muncă al di­
Şcoala generală din Boşo- la îndiguiri şi consolidări de La Bulzeştii de Sus n-am au contribuit efectiv intelec­ rectorului căminului cultural,
! rod, a fost organizată o maluri. Este adevărat, am fă­ putut nota nimic la capitolul cu publlcui care este şi locţiitorul se­
satelor. „Ne
putem
tualii
! microcooperativă agricolă de cut încă puţin. Dacă se va lucrări de îmbunătăţiri fun­ ILIA. In zlna de 6 fe­ astfel mai bine organiza tim­ cretarului comitetului comu­
nal do partid. Se va asigura
producţie Ia ea participă încălzi timpul, toate lucrări­ ciare. Doar că există un an­ bruarie, pe scena căminului pul şl, desigur, activitatea", astfel conducerea directă a
121 de elevi din clasele IV- le vor fi intensificate. gajament ca să se cureţe 400 cultural va avea loc spec­ spunea profesoara Margareta întregii activităţi cultural-
VIII, împărţiţi în două bri­ — Pînă acum, 80 de cetă­ ha de păşuni, am aflat de la tacolul Ştafetei folclorice Murany. „Avînd o viziune educative de călre comitetul
găzi de cimp. S-a ales un ţeni au muncit la consolidări secretarul consiliului popu­ „Căutătorii de comori*'. In
consiliu de conducere for­ de maluri, lucrare ce s-a fă­ lar comunal, Sabin Cean, ca­ vederea unei prezentări de perspectivă, pe timp de comunal de partid. Aş dori
mat din 15 membri şl o co­ cut pe 600 ml, în satul Plai re este încă tot in faza de prestigioase artiştii amatori o lună, ne putem planifica să relev faptul că planifica­
necosită
activitate care
rea va irobiii să vizeze ca
o
misie de revizie din 3 mem­ şi a fost condusă de depu­ angajament. şi-au intensificat pregătirile. mai mult timp de pregătire cetăţenii din fiecare sat să
bri. In cadrul C.A.P. s-a re­ taţii Simion Vîrtei şi Ioan Desigur, nici unul dintre Alături de dansatori, solişti sau repetiţii, precum şi alte­ beneficieze de activitate
partizat o suprafaţă de două Micii ; la Blăjeni s-au săpat interlocutorii noştri nu s-a vocali şi taraf, de puţin timp le, cum ar fl de pildă parti­ continuă şi diversă, prin re-
hectare, careva fi însămân­ 80 metri şanţuri de scurgere declarat satisfăcut de stadiul s-a reunit din nou, în ca­ ciparea la cercul de citit sau parlizaiea judicioasă a ac­
ţată cu porumb şi cartofi şi a apei, lucrare la a cărei e- în care se află aceste im­ drul căminului, eonii care susţinerea unei conferinţe, ţiunilor cu Îl ural-educative.
lucrată de copii. Ca preşe­ xccutare şi-au adus aportul portante lucrări în comunele avusese o tradiţie frumoasă
dinte ai microcooperalivei a deputaţii Nicolae Crăciun şi şi satele pe care le conduc. în lila. Cadre didactice, sa­ care nu implică perioade în­ S-ar părea la prima vedere,
ca no propunem prea mullo
pregatiloare" —
delungate
fost ales elevul Petru Bru- Cornel Miheţ ; iar la Crosuri, Am notat ca o promisiune lariaţi al şcolii de şoferi
cetăţenii, în frunte cu harni­ fermă a lor că se va şcţionn releva tovarăşa Llvira Ar­ acţiuni adică col puţin 32
zan. care s-a angajat ca, cul deputat Gheorghe Furdui cu mai multă hotărîre pentru profesionişti, ai cooperativei meana „Unele acţiuni, cum pe stip'ămînă. Dar buna lor
împreună cu colegii săi. să de consum şi al altor institu­ sînt programele artistice, do pl-initiniio, a• it ca varietate
—r care la 77 de ani nu lip­ intensificarea şi finalizarea
ţii pesle 60 de persoane îşi
depăşească producţiile pla­ seşte de la nici o acţiune — lucrărilor de îmbunătăţiri dau toată străduinţa la pre­ »5& fim exemplu în muncă şl în societate" ! Aceste cuvinte pildă, pot fi realizate de mai lemalică, cil şi repari izaroa
mulţi intelectuali, la fol ca
nificate. au construit un pod, regula­ funciare. O promisiune care gătirea primelor cîntece cu însoţesc perm anent activitatea m uncitorilor de la F. C. Orăştle. şi deplasările brigăzilor şti­ judicioasă a înlelectualilor
Cuvintele le spune şl electricianul Ioan Iţusu, rtc la atelierul de
in toate satele comunei, va
IERONIM GRECU ri zînd şi curgerea apei, care se cere materializată în fap­ care vor apărea în curînţi reparaţii a aparatelor de m ă9urâ şl control — exemplu do corec­ inţifice. Aici un rol însem­ da posibilitatea ca ele să se
titudine şl
profesională.
competenţă
primarul comunei Boşorod se întindea mereu peste pă- te, acolo, pe teren, unde pă- în faţa publicului. Foto: V. ONOIU nat îl va juca atît planifica­ desfăşoare în cele mai bu­
mînturi — ne-a declarat to­ mîntul o cere. MIRON ŢIC rea ca şi cooidonarca acţiu­ ne condiţiuni lără Imuna de
nilor, astfel ca ele să poa­ suprapunere ori repetare.
tă fi popularizate din timp, Aici intervine rolul de coor­
pentru a se asigura partici­ donator al comitetului co­
parea cetăţenilor în zilele munal do partid şi organiza­
Imaginea este de-a dreptul sibil la starea precară a lu­ şi orele care le permit" — tor al căminului cultural. To­
şocantă. Incinta e brăzdată crării, la dezordinea provoca­ sublinia Gneorghc Micu, un iul depinde de priceperea
în Iun# şi-n lat de şanţuri la starea de hibernare, terărîie trebuie tă de proprii-i subalterni. De alt cadru didactic de la Şcoa­ noastră, pentru că in comu­
adinei, iar mormanele de pă- altfel, în treacăt fie zis, con­ la generală din Buceş. Ates­ nă avem intelectuali inimoşi,
mînt sc-nşiruie peste tot. In ducerea spitalului se teme să te păreri despre modul şi care au dat dovada de ini­
clădiri, culoarele sînt străbă­ mai aducă critici şefului şan­ posibilităţile de organizare a ţiativă, dragoste şi pasiune
tute de canale care obligă la tierului, ca nu cumva acesta activităţii cui tur al-educative pentru activitatea cultural-o
o adevărată echilibristică, în sa avanseze aece sure finalizare să sisteze lucrarea, aşa cum atestă posibilităţile largi ce ducativă, spunea tovarăşul
timp ce încăperile stau cu a făcut-o în toamnă cînd, le oferă iniţiativa interlocu­ Ba şa.
pereţii sparţi. Dezordinea după un semnal critic din torilor din Buceş.
crasă, departe de a putea fi partea ziarului, a retras oa­ Şi, primele rezultate, să
redată în cîtcva cuvinte, ducerea spitalului, organele tenarului să găsească spitalul calificaţi. O forţă suficientă Toate acestea se petreceau menii de la lucrare, drept — Comitetul comunal do Ie spunem experimentale,
nu-i nici în vreo magazie sau comunale le-au depus şi le într-o ţinută demnă de pres­ pentru a scoate din hiberna­ sub privirile Inginerului Ni­ represalii la critică. partid a stabilit, în urma vin să dteste acest lucru. Edo
hangar, ci tocmai într-un depun, pentru a asigura con­ tigiul de care se bucură da­ re întreaga lucrare. Numai colae Gătej, responsabilul lu­ Stadiul precar al moderni­ consultărilor pe care le-a în­ sînt totodată temeiul solid
spital, anume la Baia de Criş. structorilor condiţii cît mai torită competenţei şi dăruirii că treburile nu stau de loc crării, un cadru tînăr, dar zării spitalului dc la Baia de treprins, ca în ziua de 4 a de la care ia startul aceas­
Autorii dezordinii sînt con­ bune de lucru. personalului de aici, la înăl­ aşa. Tovarăşii din conduce­ care are încă multe de învă­ Criş este, aşadar, „opera" fiecărei luni să aibă Ioc o tă valoroasă iniţiativă a in­
structorii, respectiv şantierul — Chiar de la început — ţimea Instituţiilor sanitare rea spitalului şl a comunei ţat în ce priveşte organiza­ constructorului. Nu mai pu­ întrunire a tuturor Intelec­ telectualilor din Buccş, ini­
Brad al Trustului de con­ ne declara tovarăşul Petru moderne ce le avem astăzi în afirmă i rea, ordinea şl disciplina pe ţin adevărat este că şl Di­ tualilor, pentru a se stabili ţiativă care va da un nou
strucţii Deva, care, din vara Prăvălan, şeful sectorului e- judeţ. S-a apelat la I.G.C.L. — Constructorii se apucă şantier. recţia sanitară judeţeană a acţiunile ce urmează a fi în­ impuls activităţii culturat-e-
anului trecut, de cînd au în­ eonomic-gospodăresc al spi­ Brad, pentru executarea u­ de lucru pe la 9, la 12 fac — Sînteţl meseriaş vechi. dat în acest caz o mînă de... treprinse în luna care ur­ ducalive pentru formarea o­
ceput lucrările de termofica- talului — am dorit să le dăm nor modernizări interioare, o oră pauză de masă, iar pe Vă place cum merg lucruri­ ajutor, prin deschiderea Sn- mează şi, desigur, pentru a mului înaintat al societăţii
re. alimentare cu apă şi ca­ celor de la şantier tot aju­ lucrări care decurg în bune urmă se chinuie să omoare le 7 — l-am întrebat pe Du­ tîrziată a finanţării, accepta­ noastre socialiste.
nalizare, demonstrează cum torul nostru. Le-am dat con­ mitru Dragosin, şeful echi­ rea unui termen exagerat de
nu trebuie organizată şi con­ cursul la toate, le-am pregă­ pei de zidari. lung pentru o lucrare ce în
dusă activitatea de şantier. tit o cameră pentru masă şl — Cum o să ne placă ? mod normal n-ar trebui să
Fireşte, o atare situaţie odihnă, le-am oferit mînca- Dar noi executăm ce ne spu­ depăşească 2-3 luni, prin ur­
revoltătoare, de pe urma că­ ro. împreună cu tovarăşii Pe şantierul modernizării ne conducerea 1 mărirea sporadică a mersu­
lui lucrării şi slaba fermitate
reia au zdravăn de pătimit Gheorghe Toma, secretarul Ce spune conducerea şan­
bolnavii şi cadrele medica­ comitetului comunal de par­ tierului faţă de mersul ana­ faţă de deficienţele provoca­
te de constructor.
le, nu-i lipsită de istorie. marul comunei, am interve­ spitalului de la Baia de Criş poda al lucrării de la spital ? Concluzia se impune nicr
tid, şi Gherasim Trifa, pri­
Iată cum o prezintă ingine­ Am căutat răspuns la aceas­ de la sine. Situaţia total ne-
rul Vasile Florea, de la Di­ nit pentru a-i ajuta pe con­ tă întrebare la tovarăşul ing. corespunzătonre a lucrării,
recţia sanitară (judeţeană : structori la săparea şanţuri­ Petru Lemle, şeful şantieru­ dificultăţile mari provocate
— Lucrările de moderniza­ lor, pentru Instalarea con­ lui din Brad. Am primit un în îngrijirea bolnavilor şi ac­
re a spitalului au început ductelor. Ne-am gîndit me­ răspuns pe măsura modului tivitatea personalului medi­
prin august. Ce-i drept, am reu că astfel vom reuşi să condiţiunl şl permit să se tlmpul pînă la 4, cînd plea­ cum se lucrează la Baia de cal pot fi realmente îmbu­
avut unele greutăţi în des­ terminăm cît mai repede lu­ termine în scurt timp. că. In loc să lucreze la in­ Criş. nătăţite înlr-un timp foarte
chiderea finanţării, dar asta crarea. Cu atît mai regretabilă este terioare, unde pot munci in­ Eu nu văd nici o neno­ scurt. Aceasta, cu condiţia
n-a fost un impediment pen­ Strădaniile conducerii spi­ nepăsarea cu care conduce­ tens de la 7 jumătate pînă la rocire la Bala de Criş. Mi se ca şantierul din Brad —
tru constructori. Ei nu venit, talului, mai ales ale directo­ rea şantierului din Brad tra­ 5 după-amiază, constructorii pare că sîntem chiar foarte impulsionai serios şi urmărit
au spart, au săpat, au tras rului, dr. Ioan Bădău, şi şe­ tează această importantă lu­ au început zidirea la centra avansaţi. Termenul de pre­ cii exigenţă de conducerea
conductele apoi s-au oprit. fului sectorului economic- crare. După ce luni în şir an la termică, lucrare care mei dare îl avem la 20 august Trustului de construcţii De­
Practic, din octombrie pînă-n gospodăresc, Petru Prăvălan, lucrat cu ţîrîita şl au început ge foarte anevoios din pn dar, după socotelile mele, va şi Direcţia sanitară jude­
decembrie, dacă au lucrat o sînt demne de toată lauda. anul '72 abia la jumătatea cina frigului. putem termina şi la 1 mai. ţeană — să restabilească or­
săptămînă, mare lucru. Anul Intrucît, în vara aceasta, spi­ lui ianuarie, constructorii nu Că aşa stau lucrurile, o Cît despre dezordine, ce să-i dinea şi disciplina, să se mo­
ăsta s-au prezentat la lucru talul din Baia de Criş va a­ sînt nici în prezent angajat °onfirmă înşişi constructorii facem, aşa e pe şantier. Per­ bilizeze cu toată răspunderea
abia de vreo săptămînă. niversa un secol de existen­ ca lumea la muncă. Timpu La data respectivă, deşi era sonal mă deranjează că fie­ pentru ca lucrările dc termo-
care crede că se poate face
Aşadar, după ce-au atacat ţă. conducerea face tot ce-i friguros pare să fi îngheţai aproape ora prînzului, 10 oa­ mai mult. ficare şi modernizare a spi­
de-a binelea spiritul de or
lucrarea şi nu încasat nişte stă în putinţă ca lucrările de meni abia reuşiseră să mute talului dc la Baia de Criş să m am am ....... ......................... .....
ganizare şi iniţiativa condu­
sume importante, pentru ro­ modernizare şi amenajările cerii şantierului. Zilele tre­ dintr-un loc într-altul vreo Ciudată optică. Pe şeful de fie scoase din starea de hi­ l’o palul dc aşteptare nl laminorului dc sîrmft dc In f’.S. Hu­
tunjirea realizărilor pe anul exterioare să se termine cît cute, cînd am vizitat spita­ 300 de cărămizi. In plus, în­ şantier îl deranjează obser­ bernare ş> accelerate spre o nedoara, un nou Io( dc colaci in candescenţi sini supuşi rAcirii
trecut, constructorii au lăsat lul, erau prezenţi la lucru 5 cepuseră să strice zidul făcut vaţiile şi repetatele insistenţe grabnică finalizare. pcuiru doldndirca calităţilor prevAzutc in ce priveşte duritatea
totul baltă. Şi aceasta, în po­ mai degrabă, pentru ca eve­ cu o zi înainte, al cărui mor­ pe deplin justificate ale be­ LAURENJIU VISKI şi rezistenţa sirmei. Foto: N. GIIE.VA
fida strădaniilor pe care con­ nimentul sărbătoresc al cen­ zidari, 4 instalatori şl 5 ne- tar îngheţase peste noapte. neficiarului, dar este impa­