Page 75 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 75
wr
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 305 @ SIMBATĂ 29 IANUARIE 1972 3
î CONTINUÎND ...1
TRADIŢIILE DEVA : Waterloo — seriile 10,55 Dansuri Instrum entale; :
I-II („Patria*4) ; Avint („Arta**); 11,15 Opereta „Doamna Luna“
SIMERIA: Cromwcll — seriile do Paul Linckc — fragm ente ;
I-II („Mureşul") ; HUNEDOA 11,30 Potpuriuri de muzică u- i
DE MUNCĂ RA: Steaua de tinichea („Side- şoarâ; 11,55 Ştiinţa la zl; 12,00
Buletin de ştiri; 12,03 Avanprc-
rurgistul *); Bătălia de pe Ne-
rctva — seriile I-II („Construc micră cotidiană; 12,18 Melodii
torul*4) ; CALAN: Hello Dolly — populare; 12,30 Din repertoriul :
seriile I-II („11 Iunie"); TE- soliştilor Dcnlse Constantinos-
Şl DE LUPTĂ ALE LIUC: Un italian Ln America cu, ltaphael. Luminiţa Cosmin
(„M inerul"); PETROŞANI:
şi Llttle Tony; 13,00 Radiojur- :
Nu
te întoarce („7 Noiembrie"); nai; 13,15 Viaţa dc concert a ;
Sunetul muzicii — seriile I-II oraşului Ploicşli; 13,40 Sclcc- i
(„Republica4*); LUPENI: Ro ţiuni din opereta „Orfcu în in-
manticii („Cultural**); LONKA: Cern*4 de Offcnbach; 14,00 Bu- :
În a in t a ş ilo r Trandafiri roşii pentru Ange lctln de ştiri; 14,05 De toate
lica („Minerul*4) ; Slujnica („7 pentru toţi (reluare) ; 15,05 Pic- j
Noiembrie**); ANINOASA: O se pentru clavecin; 15,20 Din :
floare şl doi grădinari — se muzica popoarelor; 15,30 Radio- :
Tineretul hunedorean întîmpină riile I-II („Muncitoresc*4) ; VUL şcoală. L iteratura rom ănă. Ca-
mii Pctrcscu. Concepţia despre
CAN: Aeroportul — seriile I-II
URICANI :
rom an; 16,00 R adiojurnal; 16,15
(„Muncitoresc") ;
Steaua fără num e („7 Noiem Mari Interpreţi: Frltz K relsler;
16,42 Arii din operete; 16,55 Sfa- i
Unghiul
brie**); BĂRBATE?^:
La-nalte bat cu fruntea păsării de viitor. Şl numai gindul picură-n poiană semicentenarul U.T.C. do cădere — seriile I-II („6 Au tul m edicului; 17,00 Buletin (Ic \
ORAŞTIE:
gust") ;
Asediul
ştiri; 17,05 Concert de muzică .
Dă-ml Patrie, izvor al iubirii,
Ca singele înnobilat din rană,
Cuvinte să-ţi clnt bogăţiile toate ! Trezind străbunul cintec, fără moarte ! („Flacăra"); GEOAGIU-BAI: Să populară; 17,30 Lecturi la cerc- :
rea unor salariaţi; 18,00 Publi
rutul; HAŢEG: Articolul 420 —
seriile I-II („Popular"); BRAD:
porţi IOAN GRIŞAN IOAN EVU Răspuns la chemarea muncii După vulpe („Steaua roşie"); citate radio; 18,20 Opera pen- :
tru toţi; 19,00 Buletin de ştiri ;
ILIA: Serata („Lumina**).
19.05 Melodii de estradă; 19,30
nuiseră în scurt timp cu noul loc
La ora 15,00, clnd
muncitorii
19,50 Noapte bună, copil !; 20,00
Dacă «oarei -şl lasă rotirea In Apuseni Dorinţa din atelierele şl halele Staţiunii de muncă* Voie bună cu cintec şi Joc;
Concertul capodoperelor.
Lu
La capătul celor două ore de
în chlmlml anilor mei 9 dc maşini agricole din Haţeg se muncă, pe care tinerii de la au PROGRAMUL I: 6,00—9,30 Mu crări de Plotr Illcl Cealkovskl;
de-ml fuge noaptea către nordurl, Iarna e aici. Intre oamenii tăi Vreau, pregăteau de plecare spre casa, tobaza II 7 le-au efectuat la zică şl actualităţi; 9,30 M ioriţa; 22,00 Rom anţe; 22,30 Ritmuri şl
Ui laţa porţii s-a oprit o maşina
de-mi itrăluc sub băierl oblrşllle Cu ochii limpezi de un cer aproape. Să m-afund printre ere. din care au coborit J2 tineri. S.M.A. Haţeg, bilanţul cifric sc 10.00 BuletLn de ştiri; 10,05 Sc- melodii: 23,00 Buletin de ştiri;
23.05 Ritmuri şl melodii (conti
prin peoeţlle puse de vilve moţeşti, Aurifere tresăriri din ape Să ascult scrişnetul otelurilor, N-au semnat nici o condica de prezenta rodnic: sc confecţiona lecţiuni din opereta „Studentul nuare) ; 24,00 Poemul simfonic
do MiUocker;
10,20
cerşetor'*
seră 200 bucăţi bride la ancore
de-ml creşte-n llnttna Ingînă doina despietită-n văi... Repetînd primul refren prezenţa. Trăsăturile carc-i ase de stilpi, comandate pentru lu Piese Instrum entale; 10,30 Emi „Luceafărul** do Pascal Ben-
mănau erau doua: toţ 1 purtau sa
pe care o scormon Şi Ia izvoare vin clubere verzi Al începutului. lopete şl toţi erau tineri. 11 m e crări în domeniul electrificării, siune muzicală de la Moscova; toiu; Studii pentru orchestră
de coarde de Frank
M artin;
Să le sărute ceru-ncheietura
11.00 Buletin de ştiri; 11,05 Me
şl 300 de inele pentru bolţurilc
cu creanga vorbelor chipul de om Cum umbra florii îmi sărută gura Să mă prind canici, lăcătuşi şi electricieni dc dc fixare a barelor de tracţiune lodii de Florentin D elm ar; 11,15 Suita franceză do Darlus MII-
la autobaza H 7, insoţiţi de Cor
de frlnge In mine femela din lanuri Acum plecat cu dorul prin zăpezi... I)e rădăcinile adîncului. nel Diconi, secretarul Comitetu Ia tractoarele de 40 CP — produs Atenţiune şoferi, atenţiune pie haud; 0,55—1,00 Buletin de ştiri.
m îndră ţara
toni î; 11,35 Mal
din care numai U.F.lt.M.A. Sibiu
dogoare de pline şi-o-mparte-n copil, Ce tinăr sînt I şl sîngele-mi coboară Să mă strecor în freamătul lui lui orăşenesc Haţeg al U.T.C., a comandat 14 000 dc bucăţi. In noastră creşte — clntcce; 12,00
preluau aici ştafeta muncii.
Discul in foileton: Gitle; 12,15
Chemarea
muncii
Imprimase
de se străvfid prin trupu-ml drumuri In cîntec parcă tot mai din străfund Să-i fur toate comorile. din nou „solfegiile" strungurilor, doua orc dc muncă, cel 11 tineri Din im prim ările Iul Jean Aiha-
dc la autobază executaseră lu
Aici, cu iarna-n braţe mă ascund Pe care le voi dărui. nasiu; 12,30 InlUnire cu melodia
bătute-n steme mari de vifor şl dor, Cîntfndu-1 Ţării trupul de vioară Neamului meu... in rotirea cărora cuţitele muşcau crări echivalente cu ceea ce rea populară şi interpretul preferat; 16.30 Emisiune tn lim ba ger
lizează 3—4 muncitori intr-un În
filete de şuruburi, ale bom faiere
la porţile poeziei, eu. fiul îmi soarbe paşii cineva-n departe PAUL SOMACESCU lor care taiau nenum ărate inele treg schimb. 13.00 Radiojurnal; 13,15 A van mană ;
dintr-un fier cu diam etrul dc 8—9 Au plecat tot aşa dc bine dis prem ieră cotidiană; 13,30 Itadio- 18.15 Ritm, tinereţe, dans;
mm, ale „of“-urilor scoase dc puşi cum veniseră şi, înainte de recording; 15,00 Buletin dc ştiri; 19.00 Efigii lirice. Versuri ine
şparingurilc aşezate pe nicovale a sc urca In m aşina carc-i du 1G,00 R adiojurnal; 17,00 Ştiinţă, dite ln lectura autorilor
şi făcute bucăţele sub bataia ba- cea să-şi schimbe salopetele cu tehnică, fantezie; 17,30 Cintccc Virgll Tcodorescu, Nlcolac
roasclor ce codeau ritmic pe m u hainele (Ite casă, i-au spus m eca de nuntă şi Jocuri populare ; Tăutu, Nlcolae Ioana;
chiile dălţilor. Miine vom veni iarăşi !4‘. Şi „mîi- IR,00 Orele serii; 20,OU Tableta 19,20 1001 dc seri: Băieţelul dc
19.15 P ublicitate;
nicului
„La
revedere !
agricol:
de seară; 20,05 Zece
melodii
120 DE ANI DE LA NAŞTEREA RODICA GRAMA — De zut pe Ion Yoiconi, m aistru m e ne“ au intilnit aici şi pc num e preferate; 20,40 Ştiinţa la zl ; pe afiş: Cum a fost lipit
Printre cei 11 tineri, I-am vă
20,45 La hanul melodiilor; 21,30
Haţeg,
canic agricol la S.1M.A.
roşii tineri timplnrl dc la coo
un afiş peste... băieţaş;
Revista şlagărelor; 22,00 Radio
va. Scrisul dv. denotă reale ctind meşterilor oaspeţi lăm uriri perativa m eşteşugărească dc „Retc- ju rn al; 22,30 Expres melodii; 19.30 Telejurnalul de seară;
şi indrum ări, l-am intilnit
pe
pe
zatul“,
la
mecanicii
Cornel Diconi, trccind de la un
înclinaţii pentru reportaj. Se grup la altul, schlnibind cu tine U.M.T.F., pc alţi tineri veniţi de 22,55 Moment poetic; 23,00 Ex 20.00 Sâptăm lna Internaţională :
pres melodii (continuare); 24,00
constată insă că pe par rii cîteva cuvinte ori râspunzin- la abator ctc. prin Buletin de ştiri; 0,03—6,00 Estra 20.15 Tele-enciclopedla:
LUI ION LUCA CARAGIALE cursul narării cădeţi de mul ele pe miinlle secretarului comi m uncă voluntar-patriotică activi Program muzical de dim ineaţă; 9 Stross
Iniţiativa dc a sprijini
da nocturnă.
• Everest (III)
clu-lc la citc o gluma. Negreala
II:
PROGRAMUL
6,00—8,05
te ori în ispita unor fraze
tatea staţiunii dc maşini agricole,
tetului orăşenesc al U.T.C. dove
• Zooram a;
in care s-au angajat num eroase
şi expresii de prisos, ce dau
8,05
Tot Înainte; 8,20 Uvertura
naştere unor digresiuni care dea că, aJălurindu-sc brigăzii dc brigăzi de tineri din întreprinde „Ţara mea" dc Dvorak; Sulta 21.00 Film serial l „Invadato
tineret dc la atelierul mecanic al
constituie
rile oraşului Haţeg,
rii*4 (XI) |
simfonică „In lumea copiilor"
U 10 Ianuarie 1972 se Îm mitete şl consilii" sau profe Caragiale a fost profund vă îndepărtează de la ideea autobazei H 7, el nu era aici contribuţia pe care aceştia o În de Achlm Stola; 9,00 Piese co 21.50 Tele-divertism ent. Dicţio
doar un simplu spectator al c-
rale; 9,15 Muzică populară: 9,30
plinesc 120 de ani de clnd a sori „emininke44 — Iar a doua, răzvrătit împotriva rînduieli- centrală. Numai evitîndu-Ie, vcnlmcntulul. chină sărbătoririi organizaţiei al Buletin de ştiri; 9,35 Opera nar muzlcol-dlstratdv — li
Eveniment 7 Da. Pentru câ. In
văzut lumina rllei marele dra mai puţin numeroasă în operă lor nedrepte, mărginite şi e veţi ajunge la alcătuirea u frunte cu secretarul organizaţiei căror membri sînt: sem icente „Hănsel şl Gretcl" de Humpcr- tera S;
nui reportaj bogat şi, în a
maturg Ion Luca Garaglale, ca şi infinit mai mare în reali goiste ale epocii sale. Ca şi celaşi timp, condensat. U.T.C. — comunistul Ion Băr- narul creării Uniunii Tineretului rilnck (fragmente) ; 10,05 Inter 22.50 Telejurnalul de noapte.
Sport;
Comunist.
re a realizat, în monumentala tate, este aceea a Ionilor (A marii săi contemporani — E- boni —, tinerii din brigada de preţi de muzică uşoară; 10,25 23.00 Seară de rom anţe.
Popas folcloric în M aram ureş;
sa eperfi literară, cel mal rendaşul român; Năpasta) că minescu, Creangă, Coşbuc, De- GABRIEL STROE — Hu spre care vorbim au IiotArit ca PETRE FARCAŞIU
In cinstea
sem icentenarului U
zdrobitor rechizitoriu la adre rora, cu „argumente" foarte lavrancea, Vlahuţă — Cara nedoara. Cînd redacţia vă niunii Tineretului Comunist, du
sa lumii abjecte a Miticilor şi concrete Ii se muiau oasele şi giale a urît burghezul patrio solicită „mai irimiteţi", nu pă term inarea lucrului în atelie
<Saţave noilor. dorinţa de dreptate de către tard şi înstrăinat de popor, înseamnă că puteţi neglija rele autobazei, să efectueze, zil
nic, cile 2 orc dc muncă volun-
Rămas orfan de tatfi. Cara- cel dintîi, ca aslfel să prospe care întrebuinţa limba iomâ- calitatea creaţiilor. Dumnea tar-patrioticA la staţiunea de m a
giale a Înfruntat de la o virstă re „patria" şi „ţoale să mear nă doar „avec Ies domesti- voastră însă, în loc de caii- şini agricole. In atelierele şi ba
lele S.M.A. Haţeg, mecanicii lo-
fragedă viaţa, cu durităţile şl gă bine". cjues" (cu servitorii). Despre ian Prodan şl Ionel Viţioncscu, Saptamina viitoare ia televiziune
sif Crâciunel, Liviu Giuroni, Tra-
nedreptăţile ce 4 le Imprima Cei copleşiţi de nevoi, ca toţi aceştia scriitorul a decla
societatea epocii sale, îmbîcsl- şl scriitorul, l-au iubit nespus rat ferm şi ostentativ : „Ii avîr.du-i alături pe electricienii
Iosif Hovatl şi Valerlu Iorgoni,
tă de Ignorantă, brutalitate, de mult pe „Nenea Iancu" şi urăsc, mă, îi urăsc!" şi de pe practicanţii Alexandru Cadar anotimp ln agricultură; 18,10
megalomanie şl impostură. l-au cinstit prin munca şi nă aceea i-a creat ca să-i poată P o ş t a şl Liviu Roman, pe fraţii Dorel DUMINICA 30 IANUARIE MARŢI 1 FEBRUARIE La poalele Tlmpel. Melodii popu
Prin numeroasele şi variatele dejdile lor. Artistul, la rîndu-i, încredinţa poporului său şi Petru Opîrlescu — mecanic şi, 8,15 Gimnastica pentru toţi ; 9.00 Deschiderea emisiunii dc lare ; 19,00 Oameni şl fapte.
respectiv, strungar —, Im prim a
Reportaj ;
specială.
ocupaţii pe care a fost nevoit l-a purtat de pururi în sufle şi-ntregii lumi spre judecare seră pentru încă două ore su 8,30 Cravatele roşii; 10,00 Viaţa dim ineaţă. Telex; 9,05 Telc- Misiune Tragerea pranoexpres;
19.10
să le presteze — aufleur, co şi irevocabilă condamnare. flul entuziast al muncii. Se obiş satului; 11,10 Să Înţelegem m u şcoalâ. Vulcanlsmul. Relieful 19,20 1001 de seri. Isprăvile lui
România.
zica. Emisiunea a X l-a: „Veş
(Geo
vulcanic din
pist, corector, meditator, func Cele mal reprezentative ti nicul Beethoven44; 12,00 De stra grafie — G eologie); Elemente Mighty Mouse; 19,30 T elejurnal;
ţionar, profesor, revizor şco că a marelui Caragiale au de lit e r a r ă jă patriei; 12,30 Emisiune ln de teoria m ulţimilor (II). Ope 20.10 Teleclnem ateca: Casa do
puri create de intuiţia artisti
la răscruce. Cu L. Lujlna, V.
limba m aghiară; 14,00 Sport. Cu
lar, director al Teatrului Na trei zile Înaintea Jocurilor O- raţii cu mulţimi. (Matematică, Tihonov; 21,40 Oraşul de pe
ci. a V U I-a); 10,00 Curs de lim
tional, berar, restaurator — venit argumente de logică şl limplce de Iarnă — ultimele ba rusă (I); 10,30 Căminul (re Birzava: Reşiţa. R eportaj; 22,10
6âptăm lnh:
Angela
Interpretul
dramaturgul a avut prilejul să lexic uzual. Numele persona noutăţi de la Sapporo; 16,00 luare) ; 11,10 Roman foileton : Moldovan; 22,30 24 de ore.
David Coppcrficld. Reluarea c-
Postm eridian; 18,00 Film serial
cunoască tainiţele vieţii „apro- jelor comediilor, momentelor IdLU-fcUSHo pentru tineret: Planeta giganţi pisodului 1; 12,00 T elejurnal;
pltarllor" şl „stimabililor11, cu şi schiţelor sale se bucură de iate, ne oferiţi un ultima lor; 18,50 Cîntece de viaţă nouă; 17.30 Deschiderea emisiunii de JOI 3 FEBRUARIE
Întreg cortegiul de sforării, o notorietate unanimă, iar li tum — dacă de data aceasta 19,15 Publicitate; 19,20 1001 dc după - amiază. A vanprem ieră ; 9,00 Deschiderea em isiunii dc
17,35 Cum vorbim ; 17,50 Muzică
seri. Indienii; 19,30 Telejurnal;
intrigi şi afaceri sordide. Do nele replici ale acestora au nu publicăm ceva, nu ne 20,00 Reportajul săptăm înll: Bi populară Interpretată dc Nlcu dimineaţă. Telex; 9,05 Oraşul dc
tat cu un inegalabil spirit de cîştigat puterea de reprezen mai scrieţi. Dar, spuneţi şl juterii. Reportaj despre oam e Moldovan; 18,00 „De la Alfa la pe Birzava: Reşiţa. Reportaj
de Ion Arleşanu (reluare); 9,35
observaţie şi receptivitate, Ca- tare şi sinteză a proverbelor dv., dacă vă putem împlini nii Uzinei dc rulm enţi — Bir- Omega". Enciclopedie pentru c- La poalele Tlmpel — melodii
Walt
lad; 20,20 Retrospectivă:
lcvi; 18,25 Film docum entar: Re
raglale a selectat şl transfigu („familie^ mare, remuneraţie dorinţa cu versuri ca: „In Disney. Aventurile Iul Mighty flexe şl reflecţii. Un film de populare (reluare); 10,00 Curs
rat în creaţia sa artistică Ima mică" ; „curat murdar" j „al oraşul unde seara/ Doar Mouse şl ale prietenilor săi Do- spre vechea şi noua meserie (le lim ba engleză (I) ; 10,30 Te-
Icclncm ateca: Casa de la răs
ginea răscolitor de realistă a puţintică răbdare" i „avem ces- Castelul mai vorbeşte/ A ve nald Râţolul, clinele Pluto şl do sticlar; 18,50 Gala Interpre cruce (reluare); 12,00 Telejur
alţii; 21,20 Spectacol de diver
ţilor. M artha Kesler; 19,15 P u
întregii galerii de „onorabili4' tiunl arzătoare la ordinea zi nit iar primăvara/ Să mai tism ent: Muzică şl um or; 22,40 blicitate; 19,20 1001 dc seri. Is nal; 15,30 Lecţii Tv. pentru lu
crătorii din Agricultură: Orga
ai regimului „curat constitu lei" | „să se schimbe pe ici, spună o poveste...". Telejurnal. Sport. prăvile lui Mighty Mouse; 19,30 nizarea producţiei şl a muncii
ţional". pe colo, prin părţile esenţia L. V. — Dobra. Versurile LUNI 31 IANUARIE Telejurnal; 20,00 Scară (le tea in fermele pentru Ingrăşarea
tru: „Zestrea" de Paul Everac;
Cu satira sa virulentă, cu le" ; „curat constituţional" dv. dovedesc că de-abia a 21,50 „Invitaţie la vals*4 de We taurinelor şl ln ferm ele pentru
creşterea vacilor de lapte; 17,30
umor Incisiv şi necruţător, ma ş.a.). cum bateţi la porţile poe 15,30 Lecţii Tv. pentru lucră ber, in Interpretarea orchestre Deschiderea emisiunii (le după-
lor reunite ale Radiotclcviziunli
rele artist a desfăşurat, ca ni Remarcînd acest aspect al ziei. Deocamdată, ele nu vi torii din agricultură. Tehnologia Italiene; 22,10 Teleglob: Orele amiază. A vanprem ieră; 17,35 E-
culturii pomilor fructiferi. Or
meni altul, In faţa contempo tul său, îmbrăţişlndu-i cu limbajului decantat de orice se deschid şl nici nu se în ganizarea producţiei şl a m un Şanhalulul... Reportaj filmat ; mlstune ln limba m aghiară;
Confruntări.
18,35
Controlul
ranilor şl a posterităţii pro drag, cu înţelegere şi compa balast, de excrescenţe şi para trezăreşte existenţa unui fi cii ln fermele pomicole; 17,30 22.30 24 dc ore. m uncitoresc asupra activităţii
cesul acestei odioase faune u siune chiar şi-n surghiunul ce zitism, capabil să ofere citito lon sigur poetic. Deschiderea emisiunii. A van MIERCURI 2 FEBRUARIE cconomlco-soclale a Întreprin
prem ieră; 17,40 La volan — e-
mane, ţintuindu-o definitiv şi-l impusese în ultimii ani ai rului sau spectatorului plăce IOAN HUŞAN — Deva. mlslune pentru conducătorii derii; 18,55 Momente alo m uzi
româneşl.
cii uşoare
Anton
9.00 Deschiderea emisiunii de
la stîlpul infamiei. vieţii, în care a scris filîfpicuj rea de a trăi plenar emoţia su „Frumos mal e să stai în ca auto; 18,00 Căminul; 18,40 Avan dimineaţă. Telex; 9,05 Teleglob. Pann. Solişti: Constanţa Zaval-
prem ieră; 18,45 Ecranul;
19,10
De la micul Ionel Popcscu pamflet „1907, din primăvară gerată de el, criticul George să/ Şi pe geam ca să pri Tragerea dc am ortizare ADAS; Orele Şanhaiulul (reluare); 9,25 doc şl Dan M olsescu; 19,15 P u
blicitate; 19,20 1001 do seri. Is
din „Vizita" sau de la „D-l pînă-n toamnă", în care denu Călinescu îl aprecia ca ele veşti/ La neaua ce încet se 19,20 1001 de seri. Isprăvile lui Prim plan: Maria Splridon (re prăvile lui Mighty Mouse; 19,30
limba
luare) ; 10,00 ('urs de
Mighty Mouse; 19,30 Telejurnal;
Goe" — crescuţi în capricii şi meşte partidele liberal şi con ment principal al marii popu aşează/ Pe căşl, pămlnt şl 20,05 Reflector; 20,20 Roman foi franceză (I); 10,30 T eatru: Zes T elejurnal; 20,00 Reflector; 20,15
Tinerii despre ci Înşişi;
21,(10
impertinenţă, promovaţi în cla servator : „doiiă bande mai larităţi de care se bucură ne munţi44. Multe lucruri fru leton: Davld Copperflcld (VII). trea (reluare); 12,?0 Telejurnal; Pagini de umor. Comici vestiţi
sele şcolare cu amăgeala, po- nesocotite decît nişte seminţii întrecutul dramaturg : „Teatrul moase stnt în viaţă, dar nu (Ultimul episod); 20,45 Avan 15.30 Tcleşcoalâ: Vestigii ale o- al ecranului şl... „Încurcăturile"
rinduirii comunei primitive pc
prem iera: M uşatlnli; 20,55 P a
runceala sau cu infinitul şi barbare în trecere, fără res lui e plin de ecouri memora uitaţi că toate se fac cu e gini din literatura umoristică teritoriul Romănlci. (Istoria lor (III). Secvenţe antologice
cu: Lupino Lane, Monty Banks,
perversul „lanţ al slăbiciuni pect de lege". bile ce au asupra spectatoru forturi şl... uneori cu talent. rom ânească; 21,20 Dezbateri Romănlcl — clasele VIII—XII) ; Harold Lloyd, Laurcl Stan; 21,45
lor" — la găunoşii demagogi Cinismul, ipocrizia, imorali lui efectul delirant (...) Spec VASILE VALPORĂ — O- culturale. T răsături m orale de Interferenţa luminii. (Fizică, Mai aveţi o Întrebare ? Putem
finitorii ale poporului rom ân şl
clasa a XlI-a) ; 17,30 Deschide
Coriolan Drăgănescu (Tempe tatea şi-ndeosebi monstruoa tatorul ia fraza, vrăjit, din răştie. Multe greşeli de orto reflexul lor ln cultură; 21,50 rea emisiunii de dupâ-am iază. reconstitui cinci miliarde do
ani dc Istorie a pâm tntulul ?;
ra) şi Rică Vcnturiano, la corni sa falsitate a aşa-zisei lupte gura actorului şi o continuă grafie. Şi, ceea ce reiese Imagini de pe Vllava. Reportaj A vanprem ieră; 17,35 O viaţă 22,30 24 de ore.
Leonida cel şiret, egoist, laş şi dintre partidele burgheze sînt singur. Cînd Pristanda vor>- pregnant în evidenţă, nu muzical ln Praga; 22,30 24 dc pentru o idee — emisiune pen
ore; 22,45 Contraste din lumea
(1):
tru copil. Galllco Galilei
incult » la fratele său jupîn marcate, mal mult ca-n orica veşte de remuneraţia lui după prea dovediţi talent. Este to capitalului. 18,05 Publicitate; 18,10 Timp şi (Continuare în pag. a 4-a)
Dumilrache, caraghios de igno re operă din literatura noastră, buget, simţi nevoia de a striga tuşi necesar.
rant şi orgolios; la candidatul în „O scrisoare pierdută", în din stal : „mică, sărut mina, N. MÂRGAIAN — Sana
Caţavencu, şantajist ipocrit şi care adevărata luptă electora coane Fănică", într-atît aces toriul Geoagiu. Spaţiul nu
tot atlt de incult; la moşierul lă este dusă în culise, în fa te replici, sentinţe, trăiesc sin ne permite să publicăm cu publicitate - p
Dandanacho, măscărici de miliile protipendadei, pentru a gure cu o pură viaţă verbală". legeri de folclor. Adresaţi-vă
crepit, „mai prost decît Farlu- desemna candidatul — care va Prin arta zugrăvirii comple unei reviste de specialitate.
ridi şi mal canalie decît Ca- fi numit de centru — Iar aşa- xităţii sufletului uman, cu fle NICOLAE FAUR — Steje-
tavencu*4, „onorabilul" de altă zisa alegere e o simplă farsă xiunile şi subtilităţile sale cele rel. Abordaţi în oreaţie un In toate unităţile Centralei minereurilor Sectorul
dală este oglindit în opera lui jucată poporului. mal ascunse şl surprinzătoare, sentiment luminos şl tainic
Caragiale în diversele sale Satira necruţătoare mane — iubirea. Nu înţelegem de
ipostaze. vrată de Caragiale cu mijloa marele Caragiale a pătruns de ce îl trataţi cu atîta pesi de exploatare
Neîntrecut încă în arta de cele marii arte împotriva cla aproape un veac în conştiinţa mism. E bine să priviţi în neferoase - m m eficiente pentru
a pune oamenii în faţă cu ei selor suprapuse şi îndeosebi opiniei noastre publice, asigu- jurul dv. Realitatea vă va
înşişi, Caragiale a surprins în împotriva „facţiunilor politice" rîndu-şl în acelaşi timp un loc fortifica cu siguranţă ideile,
lumina ref'ectoruhii său artis a dezlănţuit furia dementă de prestigiu în literatura uni oferlndu-vă şl alte surse de Muncefu Mic
tic două lumi distincte: pri a acestora asupra dramaturgu inspiraţie. apărarea obiectivelor de incendii
ma este aceea a Caţavencilor, lui. „Apropitarii" îi fluieră versală.
Venturienilor, Rostoganilor sau piesele, Academia refuză să-i Prezent continuu în conşti DINU TOU — Hunedoara. Cred că nu greşim afirmînd
a diferiţilor Popeşti şi Tipă- premieze volumele, Iar Di- inţa noastră, el ne însoţeşte „E seară..." se dovedeşte ex In anul recent încheiat, ac diu. Este necesar să se înţe ficient activitatea de propa că aici asigurarea bunurilor
teşti care-şi drapau discursuri mitrie Sturza, şeful partidului cu înţelepciunea geniului său trem de străvezie, iar „Cîn- tivitatea desfăşurată pe linia leagă de către toti şefii de gandă p.c.i., folosindu-se în obşteşti împotriva incendiilor
le cu lacrimi fabricate atunci liberal, îl acuză de lipsă de tăreţul hoinar" este de-a prevenirii şi stingerii Incendi sectoare şi maiştri din fieca acest scop toate formele şi nu constituie o preocupare
cînd vorbeau de „scumpa lor patriotism şi-l demite din pos în eforturile de autodepăşire dreptul macabră. Poezie în ilor în obiectivele ce aparţin re schimb că luarea măsurilor mijloacele prin care să se nici pentru conducerea sec
ţărişoară", care le asigura tul de mărunt funcţionar, chi şi permanentă înnobilare a e seamnă cu totul altceva. E de Centrala minereurilor ne de organizare p.c.i. la locurile combată neglijenta în încălca torului, dar nici a exploaUirii
cîte-o „modestă" situaţie de purile, pentru a realiza econo senţelor noastre umane. bine să vă mai gindiţi. feroase Deva a cunoscut o îm de muncă şi Instruirea cores rea regulilor regimului gene miniere Deva. Vom enumera
„apropitari", „dipotaţi", pre mii impuse de situaţia „ţări RED. bunătăţire simţitoare, concre punzătoare a echipelor de pri ral de prevenire a incendiilor. numai cîteva din neregulile
fecţi, preşedinţi la diferite „co şoarei" sale. Prof. DUMITRU SUSAN tizată prin aceea că nu s-au mă Intervenţie sînt cîteva din Trebuie luată atitudine împo existente. Se folosesc siguran
înregistrat Incendii. La aceas criteriile de bază In înlătura triva tendinţei de a lăsa ne ţe la tablourile de distribuţie
ta, un aport însemnat şi-au rea incendiilor. supravegheat focul deschis, de supradimensionate, groase ; la
atelierul mecanic, al cărui şei
Comandanţii formaţiilor civi
A Z I , V Ă P R E Z E N T Ă M adus conducerile obiectivelor, le de pompieri din obiective a se executa şl exploata insta stalată necorespunzător ; orga
este Pavel Bele, soba este in
şi
comisiile tehnice precum
laţii electrice Improvizate, si
formaţiile civile de pompieri
trebuie să-şi în
le noastre
care sînt organizate la locu drepte atenţia spre organiza guranţe supradimensionate, de nizarea de p.c.i. la locul de
Este vorba de un laitmotiv rile de muncă. rea controalelor de rond, îm a desfăşura superficial in nuincă este complet formala.
„MUZICA", al melodiei lirice, dăltuită în In acest an s-a prevăzut o bunătăţind calitatea acestora, structajele şl de a lua măsuri Iată un exemplu : salariaţii ca
re apar în
echipa de prima
travertin, oprită şl renăscută
luînd măsuri de a remedia de
compoziţional prin planuri o sporire substanţială a pro ficientele constatate. Tot ei au pentru organizarea temeinică intervenţie cu atribuliuni do
rizontale In care lira, ca ele ducţiei. De aceea va trebui ca datoria de a acorda un sprijin a pazei contra Incendiilor la stingere sînt internaţi în spi
sculptură de ment de simbol, se ridică mult începînd de la comisia tehnică mai mare şefilor de ateliere locul de muncă. tal, iar alţii de mai mult timp
în sus. Prezenţa ei, în mişca p.c.l. coordonatoare la nivelul şi sectoare pentru organizarea sînt plecaţi din cadrul între
re, ca şi expresia feţei, între centralei şi pînă la formaţiile pazei contra incendiilor la RADU IRIMESCU prinderii. La remiza p.c.i. s-au
civile de pompieri din obiec
Ernest Kovacs gul lucrării dau un final so tivele noastre, să se manifes locurile de muncă. coordonatoare p.c.i. de la găsit furtunuri de incendiu
secretarul comisiei tehnice
bru din care răzbate
tonul
murdare ele noroi, iar moto-
grav, puternic. te o preocupare mai mare pe Vom căuta ca de la nivelul Centrala minereurilor neferoase pompa din dotare este neîntre-
linia prevenirii Incendiilor, linută, murdară, greu de ma
Prezentăm cititorilor una Se constată în mod vădit conştienţi fiind că numai în- centralei să organizăm mal e- Deva nevrat. La cantină au fost gă
dintre lucrările de rezistentă că în lucrarea de faţă forma lăturînd la timp toate cauzele site la postul de incendiu
ale sculptorului Ernest Ko- este subordonată conţinutului, generatoare de incendii vom
vâcs, absolvent al Institutului ideii, trăsătură specifică artei asigura îndeplinirea planului E. IVI. Deva stingătoare neîncărcate. Ni
de arte plastice „Ioan Grigo- cu puternice accente realiste. de producţie. De aceea încă meni însă nu-şi pune întreba
rcscu44 din Bucureşti, membru Pentru cele două expoziţii de la începutul acestui an es rea cu ce seva acţiona la un
eventual început de incendiu.
al Cenaclului din Deva al ale lunii martie — dedicate te necesar să se Ia toate mă Se poate afirma că la Exploatarea minieră din De Şanse sînt, de vreme co prin
U.A.P. Sculptura de proporţii, aniversării semicentenarului surile pentru lichidarea defi va atit la ateliere, cît şi la depozite, se respectă nor
realizată In travertin, redă, U.T.C. şi împlinirii a 10 ani cientelor existente la locurile mele de prevenire a incendiilor. Au fost remediate bucătărie bălteşte motorina,
prin mişcare şi armonie de Ue la încheierea cooperativi de muncă, la instalaţiile elec deficienţele de la instalaţiile electrice cle iluminat şi iar personalul de aici este
forme, una dintre componen zării agriculturii în ţara noas trice de iluminat şi forţă, uti forţă. Pe linie de propagandă s-au realizat activităţi complet ncinslruit. La locuin
tele cele mai pure ale artei — tră — organizate de Cenaclul laje, maşini etc. care au contribuit Ia combaterea neglijenţei. Formaţia ţele minerilor sobele sînt in
stalate fără postament, insta
muzica. De altfel, în concepţia U.A.P. Deva, artistul are în Ne-am propus să acordăm o civilă de pompieri a răspuns la chemarea la întrece
lucru cîteva lucrări în lemn re între formaţii şi a luat o scrie de măsuri care vor laţiile electrice improvizate
artistului se mnnileslă o ten şi piatră, care vor reda sec atenţie şi mai mare întăririi duce Ia obţinerea de rezultate bune. S-au recondiţio cum au crezut locatarii : re-
dinţă spre o muzicalitate vă venţe semnificative legale de capacităţii combative a forma nat aparatele pentru concursurile profesionale. Forma şouri instalate pe lînqă mate
dită a formelor şi liniilor. accslo două evenimente. ţiilor civile de pompieri, prin ţia şi-a mai propus să realizeze o cameră documentară rialele combustibile. Ţoale a
le-o văzut nimeni.
cestea nu
Penlru claritatea ideii, au In planul do activitate al respectarea programului de pe linie de p.c.i., să confecţioneze o fologazelă prin Nici şeful sectorului, nici şe
cenaclului e notată şi o ex pregătire, prin dotarea acesto muncă voluntară, pe care o vor face pompierii volun
torul inlroducc domeniul li poziţie personală Ernest Kn- tari Aurel Moga şi Ioan Burcin. ful serviciului, nici electricia
ră, care se încadrează în ar vâcs, în toamnă, în cadrul că ra cu materiale Jcorespunză- Tot prin muncă voluntară membrii din formaţie vor nul do serviciu. Po cînd şi lu
monia şi muzicalitatea lucră reia vor fi expuse şi două loaie pentru a putea interveni amenaja terenul penlru pregătirea praclică a formaţiei. cruri bune despre acest sec
prompt la un eventual incen
rii în ansamblu. proiecte de monument. tor ?