Page 76 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 76
irr .'-xzJ
jaşi.j— ----- 11
' T 1 III I III— IWIi —H I
Nr. 5 305 ® SIMBATĂ 29 IANUARIE 1972
DRUMUL SOCIALISMULUI
SECVENIŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALEI [ SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Sesiunea Prezidiu Consiliul de Securitate Tratativele sovieto - americane Poporul chinez sprijină lupta \
lui Consiliului de la Viena dreaptă a popoarelor Indochinei 1
Mondial a! Păcii s-a întrunit la Addis Abeba VIENA 28 (Agerpres). — O Convorbirile din cadrul celei DECLARAŢIA M.A.E. AL R.P. CHINEZE ţ Tren de mare viteză
ricană din capitala Austriei.
nouă întrevedere între şefii
ADDIS ABEBA 28 (Ager Consiliului de Securitate să delegaţiilor U.R.S.S. şi S.U.A.
HELSINKI 28 (Agerpres). — pres). — Convocat pentru pri declare nul acordul anglo- la tratativele sovieto-america- de-a şasea runde a tratative PEKIN 28 (Agerpres). — A bodglel, In care autorităţile \ Specialiştii japonezi au
La Helsinki s-a deschis, vi ma oară pe pămîntul african, rhodesian, Marea Britanie ur- ne pentru limitarea înarmări lor SALT vor fi reluate marţi, genţia China Nouă a difuzat tailandeze sînl condamnate ^ experimentat cu succes un
neri, sesiunea Prezidiului Con Consiliul de Securitate s-a în mînd să asigure decolonizarea lor strategice (SALT) a avut la 1 februarie, la sediul Amba declaraţia dată publicităţii de pentru cîrdăşia lor cu regimul i nou tren de mare viteză,
siliului Mondial ol Păcii, la trunit vineri dimineaţă la Ad Rhodesiei. Preşedintele Mauri loc vineri la Ambasada ame sadei sovietice din Viena. purtătorul de cuvînt al Mi marionetă de la Pnom Penh 1 care va fi pus în circula
care participă delegaţii din dis Abeba. Lucrările au fost taniei a cerut să se întreprin nisterului Afacerilor Externe şi cu planurile acestuia de ^ ţie pe liniile japoneze.
peste 50 de ţări. Din România deschise de împăratul Etiopiei, dă acţiuni urgente pentru a ai R.P. Chineze, în legătură extindere a războiului de a- i Garnitura formată din 16
iau parte prof. Tudor Ionescu, Haile Selassie, care a reco determina Portugalia să acor cu implicarea forţelor armate gresiune împotriva poporului J vagoane a realizat, pe o t
membru al Prezidiului Consi mandat Consiliului să treacă de libertate coloniilor sale din tailandeze în conflictul militar cambodgian. In încheierea de- ţ porţiune de 161 de kilo-
liului Mondial al Păcii, pre la acţiuni concrete privind Africa. Criza presei din Franţa din Cambodgia. Declaraţia ex claraţiei, se reafirmă hotărîrea t metri, între oraşele Osaka
şedintele Comitetului Naţio problemele rasismului şi colo Preşedintele Consiliului de primă sprijinul ferm al gu poporului chinez de a sprijini i şi Okayama, viteza de 210
nal pentru Apărarea Păcii, şi nialismului, care confruntă as Securitate, Omar Arteh Gha- la „Paris Jour“, Adunarea ge vernului şi poporului R.P. Chi pînă la victoria finală lupta l km/h.
Sanda Ranghet, membru al tăzi continentul african. ,,Ceea lib, ministrul afacerilor exter PARIS 28 (Agerpres). — Co nerală a ziariştilor parizieni a neze faţă de declaraţia minis dreaptă a popoarelor cambod- ^
Consiliului Mondial al Păcii, ce se cere comunităţii interna ne al Somaliei, în cuvîntul tidianul francez de dimineaţă, stabilit declanşarea unei greve trului informaţiilor şi propa glan, vietnamez şi laoţian îm- ^ Fierul selenar —
„Paris Jour", îşi încetează a
secretar al comitetului. ţionale este abandonarea ac său, a subliniat că rasismul pariţia, în urma unor dificul de avertisment, care — după potriva agresiunii S.U.A. şl ^
Pe ordinea de zi figurează tualei practici de simplă res şi colonialismul ridicate la tăţi de ordin economic — se cum s-a anunţat — urmează gandei al Guvernului Regal pentru salvarea naţională. ^ mai rezistent deeit
pingere şi. condamnare şi tre
rang de filozofie în Africa de
probleme ca evoluţia interna cerea la acţiuni" — a declarat Sud încalcă principiile „mani informează într-un comunicat să aibă loc Ia 1 februarie. de Uniune Naţională al Cam-
ţională după sesiunea Consi suveranul etiopian. Naţiunile festului de la Lusaka" care dai publicităţii joi, în capitala eel terestru
liului Mondial al Păcii, care Unite şi, în special, Consiliul cere respectarea eaglităţii în franceză, de proprietarii zia ir
a avut loc anul trecut, la Bu de Securitate se află în mod tre oameni şi a demnităţii u rului. Examinînd problemele ridi
dapesta, necesitatea unei noi clar în poziţia de a fi judeca mane. cate de actuala criză a presei .• Fierul conţinut de mos-
ofensive unite împotriva for te de conştiinţa colectivă a în In şedinţa de după-amiază împotriva acestei hotărîri, din Franţa, Biroul Politic al Noul guvern belgian a objinut \ trele de rocă lunară aduse,
ţelor Imperialiste, pentru pa tregii umanităţi în privinţa au mai luat cuvîntul reprezen personalul a protestat prin- Partidului Comunist Francez a i pe Pămînt, de staţia auto- J
cea, securitatea şi indepen problemelor colonialismului şi tantul permanent al Egiptului tr-o grevă de 24 de ore. ce- dat publicităţii un comunicat / mată sovietică „Luna-16", (
V şi de echipajul navei cos- 1
denţa popoarelor şi progra rasismului — a apreciat el. la O.N.U., ministrul afacerilor rînd reintegrarea în muncă a care apreciază că aceasta îşi votul de încredere
? mice americane „Apollo- \
mul de acţiuni pe anul în curs. externe al Zambiei, preşedin celor concediaţi, iar în semn găseşte expresia mai ales în . . , .. , . . ) 11", este mai rezistent la i
Vor fi discutate, de aseme In continuarea lucrărilor tele subcomitetului O.N.U. de solidaritate cu acţiunea de dispariţia ziarelor, în înmul BRUXELLES 28 (Agerpres). tra, iar 4 s-au abţinu L acţiunea oxigenului decît J
nea, probleme ale securităţii Consiliului a luat cuvîntul pentru Namibia şi pre ţirea fuziunilor şi concentră — In încheierea unor dezba- v0** , .. , . . i fierul terestru, au consta- \
europene, ale luptei popoa preşedintele Mauritaniei, Mok- şedintele Comitetului O.N.U. rilor. Denunţind tentativele de teri-fluviu, dar lipsite de sur Programul noii echipe im- . ^ colaboratorii
relor din Indochina împotriva tar Ould Daddah, în numele pentru politica de apartheid a eliminare a presei şi opiniei priză, Camera reprezentanţilor msterale, formate săptămina hif de şi de '
Organizaţiei Unităţii Africane, Lansarea navei şi revendicind măsuri imedia
agresiunii americane, proble în calitatea sa de preşedinte guvernului R.S. Africane. te pentru cotidienele franceze, a Belgiei a acordat, vineri di trecută, a fost prezentat marţi J c/limie analitică de pe Un
de Ştiinţe a
me ale Orientului Apropiat şi în exerciţiu al organizaţiei. El Un grup de 10 ţări africane „Apollo-16“ nu va documentul relevă că „P.C.F. mineaţa, la ora 4,25 — ora lo de premierul Eyskens, ce or , g& Ei au analizat /te
două camere ale parlamentu- 1
altele. a cerut membrilor Consiliului s-au constituit înlr-un Comi apără pe lucrătorii din presă cală, votul de încredere nou lul. Declaraţia guvernului este \ Ţul seIemir me_ _
de Securitate să uzeze de in tet de legătură, care va în (ziarişti, funcţionari, tipografi), lui guvern de coaliţie condus axată pe relansarea economiei, , todfl spectroscopiei roent_ 1
fluenţa lor p-entru transpune tocmi cîteva rezoluţii ce vor fl din nou amînată deja loviţi sau ameninţaţi cu de Gaston Eyskens. In favoa
rea în viaţă a rezoluţiilor fi prezentate Consiliului. Co- concedierea. Partidul comu rea guvernului au votat parti precum şi pe descentralizarea ^ genoelectronice. Prin. re-
sa ja
şi instaurarea unui
,
fie- )
contro
compus
din
ţniteiul
este
WASHINGTON 28 (A-
Consiliului asupra decoloniză
încheierea sesiunii rii şi a eliminării discriminării trei membri nepermanenţi ai gerpres). — Administraţia nist luptă pentru libertatea dele coaliţiei — social-creştin îmbunătăţit «1 Putenlor publi- rul de £ună i
rasiale din sudul Africii. Ould Consiliului — Somalia, Sudan naţională pentru probleme reală sau efectivă a presei în şi socialist — (124 de sufra ce asupra activităţii econo- \ cWar fierul meteoritiCi au [
Consiliului Executiv Daddah a propus formarea u şi Guineea — plus Egipt, E le aeronauticii şi cerceta Franţa". gii). 73v deputaţi au votat con- m^ce* 4 relatat specialiştii sovietici }
nei comisii alcătuite, în prin tiopia, Senegal, Tanzania, rea spaţiului cosmic a Sta ! unui corespondent al agen- i
al O. M. S. cipal, din membrii permanenţi Zambia, Congo şi Republica telor Unite (N.A.S.A.), a ţiei TASS. i
Zair.
ai Consiliului de Securitate, Lucrările sesiunii Consiliului făcut cunoscut că lucrările Şomajul
GENEVA 28 (Agerpres). — care să-şi asume sarcina admi de Securitate vor fi reluate pentru înlocuirea rezervoa Vinovatul era
Intre 18 şi 28 ianuarie s-a des nistrării Namibiei. El a cerut sîmbătă dimineaţa. relor de carburant ale ca PIUI LU M fcA C A P IT A L U L U I
făşurat la Geneva cea de-a binei de comandă a navei în S.U.A. ( ... radarul
49-a sesiune a Consiliului E- „Apollo-16tl nu vor provo
recutiv al O M.S. Lucrările se ca întirzierea acestei mi
siuni lunare, a cărei ple
siunii au fost consacrate pre Comunicat comun egipteano-pakistanez care a fost fixată pentru WASHINGTON 28. — Co
gătirii ordinii de zi a viitoarei 16 aprilie. Defecţiunea teh Puternice acţiuni greviste respondentul Agerpres, G.
adunări mondiale a sănătăţii, CAIRO 28 (Agerpres). — şi de Consiliul de Securitate nică de la rezervoare a Alexandroaie, transmite: In
care se va tine tot la Gene Comunicatul comun difuzat la asupra conflictului indo-pakis- fost depistată în cursul li ITALIA CANADA tr-un articol publicat în
Cairo, în urma convorbirilor
va, în prima parte a lunii mai. dintre preşedintele Pakistanu tanez. Preşedintele Bhutto a nei simulări a lansării ra ROMA 28 (Agerpres). — TORONTO 28 (Agerpres). „New York Times" de Wil-
Consiliul a adoptat, cu ma lui, Zulfikar Aii Bhutto, şi expus preşedintelui Sadat e chetei purtătoare. Iniţial, Organizaţiile sindicale din — O grevă a corpului teh liam Proxmlre, preşedintele
senatorial unit
voluţia situaţiei din regiune,
Comitetului
joritate de voturi, o rezoluţie preşedintele Republicii Arabe după conflictul indo-pakista- zborul lui „Apollo-16“ era centrele siderurgice italiene nic a obligat Compania ca pentru problemele economi
hotărlnd înscrierea pe agenda Egipt, Anwar Sadat, sublinia nez şi a evidenţiat faptul că programat să înceapă la Tarentum şi Novi Ligure au nadiană de radiofuziune ce, se analizează situaţia ac
adunării mondiale a problemei ză acordul celor doi şefi de 14 martie, dar existenţa a anunţat mai multe greve de (GBC) să-şi închidă miercuri tuală a şomajului şi reper
reprezentării Chinei în OM.S. stat asupra necesităţii punerii poporul pakistanez trebuie să numitor dificultăţi de or protest fată de decesul a doi cinci dintre staţiile sale. Cei cusiunile pe care le are asu
şi a aprobat proiectul de bu în aplicare a rezoluţiilor a aibă posibilitatea să-şi decidă din constructiv au făcut muncitori ca urmare a insu 2 110 tehnicieni şi operatori pra milioanelor de oameni
get al organizaţiei pentru anul doptate în decembrie 1971 de soarta, fără nici un amestec necesară o amînare. ficienţei măsurilor de secu ai companiei au hotărît să aruncaţi în afara frontului
declanşeze o grevă prin ca
1973. Adunarea Generală a O.N.U. dinafară. ritate a muncii. re să-şi sprijine revendicări munciL
★ le privind îmbunătăţirea re „Anul 1971 a început şl
ROMA 28 (Agerpres). — munerării. s-a sfîrşit cu aceeaşi rată a
şi adlnclrea colaborării econo utilaje, participarea specialişti Personalul medical al aero şomajului — 6 la sută. Va fi
mice şi tehnlco-ştilnţlfice, În lor polonezi la realizarea unor COSTA RICA 1972 un an mai bun? Cea
făptuirea unor m&surl menite obiective industriale şi pregăti portului internaţional Leo-
economică - să contribuie la dezvoltarea e- rea de specialişti vietnamezi In nardo da Vinci din Roma a SAN JOSE 28 (Agerpres). mai mare parte a sporului
conomicl ambelor ţări. In anul R.P. Polonă, Livrările reciproce — Muncitorii costaricani ca producţiei industriale va fi
1972 Polonia va continua s& a- de m ărfuri vor spori In acest declarat o grevă de trei zi re lucrează pe plantaţiile de realizată prin creşterea pro
cordc asistenţă, pe bază de cre An cu 6 la sută In raport cu le, revendicînd îmbunătăţi
dit, unor ram uri ale economiei volumul schim burilor comercia rea condiţiilor de muncă. Au banane aparţinînd companiei ductivităţii celor aflaţi în
COMUNICAT PRIVIND ÎNDEPLINIREA PLANULUI DE R.D. Vietnam, prin livrări de le din anul 1971. americane „United Fruits" cîmpul muncii, iar şomajul
DEZVOLTARE A ECONOMIEI R. S. CEHOSLOVACE încetat, de asemenea, lucrul au declarat grevă generală
PE ANUL 1971 DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DE COOPERARE 1 000 de cadre medicale din se va menţine la sfîrşitul a
INTRE PAKISTAN ŞI LIBIA împotriva măsurilor arbitra nului 1972 la acelaşi nivel la
PRAGA 28. — Corespondentul Volumul schim burilor externe Catania. re adoptate de administraţie. care se află astăzi".
A gerpres, Constantin Prisâcaru, de m ărfuri Întrece cu 9,4 la su TRIPOLI 28 (Agerpres). — Co
transm ite : La Praga a fost dat tă pe cel realizat in 1970. Sar m unicatul comun dat publicită ţări de a-şl dezvolta relaţiile
publicităţii comunicatul Direc cina privind exportul a fost de (Uf o Operare TA 'acest scop,
ţiei federale de statistică cu păşită cu 10 Ia sută. Deşi im ţii la Tripoli, în urm a convor s-a hotârit form area unul co
birilor dintre preşedintele P a
privire la Îndeplinirea planului portul a crescut cu 8,7 ia sută, kistanului, Zulfikar Aii Bhutto, m itet comun ee va avea m isiu
de dezvoltare a economici R.S. în acest sector nu au fost în şi preşedintele Consiliului Co nea să studieze modalit&ţDe de
Cehoslovace In anul 1971. deplinite sarcinile fixate In pia m andam entului Revoluţiei din intensificare a cooperării econo
mice şi tehnice şl de dezvolta
Din datele publicate rezultă nul anual. Libia, Moamer El Gedafl, evi
c& anul trecut produsul social denţiază dorinţa celor două re a schim burilor comerciale Hong Kong
total obţinut in ţară a fost cu Volumul m ărfurilor vlndute dintre Pakistan şi Libia. s
6 la sută superior celui din populaţiei prin reţeaua com er \ (I
1970, producţia industrială glo ţului de stat şl cooperatist În DEFICITUL BALANŢEI DE PLAŢI A ITALIEI
bală a crescut cu 6,9 la sută, trece cu 5,2 la sută pe ccl din \ Epidemia de gripă Hong
1970.
Iar cea agricolă — cu 2,8 la ROMA 28 (Agerpres). — Ba deflolt de 24,91 milioane dolari, 1 Kong a fost semnalată in
sută. La sflrşltui anului 1971, R.S. lanţa de plăţi a Italiei a Înre informează agenţia ANSA, ci
Peste 90 la sută din sporul Cehoslovacă avea 14 442 000 lo gistrat, In noiembrie 1971, an tind statisticile publicate Joi la ? 25 de state ale S.U.A., a a
producţiei industriale a fost ob cuitori, din care 9 857 000 in Roma. ] nunţat Centrul de boli
ţinut pe seam a creşterii pro R.S. Cehă şl 4 585 000 în R. S. i contagioase din capitala
ductivităţii muncii. Slovacă. EFORTURI PENTRU DEZVOLTAREA INDUSTRIEI
CIADULUI , l ţării. 834 de persoane din
SCHIMBURI COMERCIALE SOVIETO-VEST-GERMANE î 122 de oraşe ale ţării au
FORT LAMY 28 (Agerpres). a celei energetice, îm bunătăţi ^ murit în săptămina care
MOSCOVA 28 (Agerpres). — agenţia TASS. Producţia aces — Luind cuvîntul în faţa Adu rea şl extinderea reţelei de i s-a încheiat la 15 ianuarie.
întreprinderea sovietică de co tei fabrici — ţevi din mase nării Naţionale, preşedintele transporturi, m odernizarea agri
m erţ exterior „Telunaşimport* plastice, pelicule şl altele — vor Ciadului, Francois Tombalbaye, culturii, dezvoltarea piscicultu După această dată nu se
a sem nat cu o firm ă vest-ger- fi utilizate în agricultură şi în a relevat necesitatea mobiliză rii. \ cunosc încă datele exacte
m anâ un contract de achiziţio industria bunurilor de consum. rii tuturor eforturilor în vede Preşedintele Ciadului a sub l însă, potrivit unor date
nare, In anii 1972—1974, a unor Instalaţiile achiziţionate din rea dezvoltării economice şl so liniat că pentru atingerea aces } parţiale, numărul victime-
R.F.G. vor fi plătite de partea ciale a ţării. El a m enţionat ca tor obiective este necesară va
instalaţii complexe pentru o fa sovietică in produsele noii în obiective prim ordiale dezvolta lorificarea cit mal intensă a bo ) lor este in continuă creş-
brică de polietilenă, relatează treprinderi. rea industriei prelucrătoare şl găţiilor naturale ale ţârii. l tere.
I Ultima dată cînd S.U.A.
ÎNTĂRIREA COLABORĂRII economice şi tehnico- R. F. G.: PRODUCŢIA DE AUTOMOBILE VA SCADEA
ŞTIINŢIFICE POLONO-VIET NAMEZE CU 10 LA SUTA ) au fost lovite de această
l epidemie, în anii 1968—
HANOI 28 (Agerpres). — In Consiliului de Miniştri al R. D. FRANKFURT 28 (Agerpres). mobile din R.F.G. privind per / 1969, au murit 27 900 de
urm a convorbirilor purtate In Vietnam, au sem nat la Hanoi — Industria producătoare de spectivele pe anul 1972. i persoane.
tre delegaţiile economice guver protocolul celei de-a doua se automobile vest-germ anâ se Producţia de vehicule In 1£72
nam entale ale R.D. Vietnam şi siuni a Comisiei polono-vletna- pregăteşte pentru a doua m are va scădea cu 10 la sută faţă ^ In buletinul Centrului
R J \ Polone, W lncenty Krasko, reducere a producţiei de la al de 1971, iar vlnzărlle se vor Tubberşen, o mică aşezare olnndezA cu 1 600 de locuitori, a cunoscut tn . 11. i de boli contagioase se su-
vicepreşedinte al Consiliului de meze de colaborare economică doilea război mondial, se spu reduce cu circa 7 la sută. Vo- M cT J?5a,e. d? • redistribui loturile dc teren ag, j blinia că marea majorita- \
M iniştri al R.P. Polone, şi Le şl tehnlco-ştiinţlfică. ne într-un studiu publicat de niturile vor urm a o cale simi
Thanh Nglil, vicepreşedinte al Documentul prevede întărirea Federaţia Industriei de Auto lară. pâm lnturllor pe care lucrau. \ te a celor ucişi de epide- 4
l mie în ultimele săptămini, J
In fotografie: Muncitori ^ sînt bătrîni sau persoane }
agricoli fa(A In faţă cu ) suferinde de diverse afecţi- 4
autorităţile. ^ uni pulmonare. ^
Pacea şi securitatea-cauzăvitală a Europei
Examinînd problemele ac de aceea, un merit al activi pundere din diferite state celor două state germane în pene pe principii de egalita nuclearizate, reducerea tru
Intr-unui leviziune
tuale ale păcii, securităţii şi tăţii ţărilor socialiste, la ca europene, între care Franţa, O.N.U., pentru realizarea u te şi respect, să excludă fo pelor de pe teritoriile altor Săptămina viitoare la te Ş
colaborării în Europa şi ale re se adaugă aportul conco Italia, Austria, Finlanda, nei înţelegeri între guverne losirea forţei sau ameninţa state etc. din oraşele 1
pregătirii Conferinţei gene- mitent al altor state europe R.F. a Germaniei. Prin aceas le R.S. Cehoslovace şi R,F. a rea cu forţa în raporturile i S.U.A., alături de clădirea /
ral-europene, Consfătuirea ne iubitoare de pace, că în ta, România înţelege să-şi Germaniei în problema recu dintre ele, să deschidă calea România socialistă a de j secţiei financiare unde se \
Comitetului Politic Consulta prezent ideea securităţii şi, aducă aportul său propriu la noaşterii acordului de la unei largi colaborări econo pus eforturi neslăbite pen l încasează impozitele, se o- î
20,00 Cronica politică internă —
tiv al statelor participante în mod concret, problema realizarea premiselor edifică Munchen drept nevalabil de mice, ştiinţifice, culturale. tru realizarea unui consens (Urmare din pag. a 3-a) / prise o maşină a poliţiei ?
de Eugen M ândrie; 20,15 Film
la Tratatul de la Varşovia, convocării unei conferinţe rii securităţii europene, la la Început. Conferinţa va crea astfel cit mai larg cu privire la ) cu instalaţie radar. Staţio- î
Melodii
artistic:
nem uritoare.
Un film despre viaţa compozi
desfăşurată la Praga, a adop general-europene şi-a găsit promovarea acelor principii Declaraţia subliniază că un condiţii pentru soluţionarea conţinutul concret al acti VINERI 4 FEBRUARIE ^ naşe acolo cîteva minute ţ
Pietro Mascagnl. Cu :
torului
tat un document oglindind un asemenea drum, îneît în a căror statuare şi respecta rol de cea mal mare impor în continuare a altor pro vităţii conferinţei, cu privi 9,00 Deschiderea emisiunii dc ; după ce a pornit-o din nou i
Plerrc Cressoy, Carlo del Pog-
glo şl N. Bernardi; 21,50 D ru
pregnant preocuparea şi e trunesc o adeziune din ce re constituie condiţia sine tanţă în afirmarea păcii şi bleme importante în sus re la ordinea de zl şi la mo dimineaţă. Telex; 9,05 Mai a J mai departe. După cîteva )
muri in istorie; 22,05 Din dan
forturile consecvente ale ţă le mai largi, astfel îneît în qua non a existenţei unei colaborării în Europa îl au pensie din viata politică a dalităţile practice de pregăti veţi o întrebare ? Putem recon \ ore, funcţionarii secţiei fi- )
popoarelor ;
surile şi muzica
stitui cinci miliarde dc ani dc
rilor socialiste de a promo momentul de faţă nimeni nu continentului". re şi realizare a obiective istorie a Păm întului ? (reluare); i nanciare au făcut o desco- i
22,30 24 de orc; 22,45 Din ţările
socialiste.
va pacea şi colaborarea pe poate să se mai pronunţe în Instaurarea păcii, securită lor ei. Ţările socialiste par 10.00 Curs dc limba germ ană ’ perire neplăcută: datele »
(I); 10,30 Film serial: Scbaslicn
continentul european şi în mod deschis împotriva aces ţii şi colaborării în Europa ticipante şi-au făcut din nou şi secretul epavei. Episodul 1 cu privire la restanţierii \
SlMBÂTĂ 5 FEBRUARIE
cunoscută
hotărîrea de
a
lume. tor deziderate. reclamă recunoaşterea gene numi reprezentanţi care îm „Conacul dc ia IYTorsan"; 10,55 l de impozite, înregistrate li
9,00 Deschiderea em isiunii de
Problematica amplă a cola Participanţii la consfătui rală, de către toţi şi faţă de preună cu reprezentanţii altor Confruntări. Controlul m unci } pe memoria electronică a ?
dimineaţă. Telex; 9,05 Revista
toresc asupra activităţii econo-
borării şi securităţii în Eu rea de la Praga apreciază, toţi, a unor principii funda state să desfăşoare consultaţii mico-sociale a întreprinderii 1 computerllor şi înscrise pe \
literară Tv. (reluare); 9,30 Mo
ropa, realitate ce polarizează pe baza analizei vieţii poli atmosfere de securitate şl propunerile şl Iniţiativele ţă mentale cum sînt inviolabili multilaterale în vederea or (reluare); 11,15 Biblioteca pen ţ benzi magnetice s-au şters 1
mente ale muzicii uşoare ro
mâneşti (reluare); 9,50 Drum uri
în prezent atenţia generală, tice a continentului, evolu colaborare. rilor socialiste, menite să tatea frontierelor, nerecurge- ganizării şi pregătirii confe tru toţi (reluare); 11,55 Publi i complet, din munca înde- 1
în Istoric (reluare); 10,05 Tcle-
citate; 12,00 T elejurnal;
15,30
a pătruns adînc în conştiin ţia pozitivă din ultimul timp Documentul adoptat la ducă la întărirea securităţii rea la forţă, coexistenţa paş rinţei. Telc-şcoalâ: Locul şl însem nă î lungată a atîtor funcţio- î
cnciclopcdia (reluare din sâp-
ţa popoarelor, impunîndu-se a procesului complex al pro consfătuirea de la Praga şi convocarea, în acest scop, nică, relaţii de bună vecină tatea filozofiei în viaţa spiritua ţ nari n-a mai rămas nici ^
tâm îna precedentă); 10,50 P a
Paşii înainte făcuţi pe ca
gini dc um or (reluare); 11,40
cu vigoare în viaţa inter movării securităţii, destin consemnează, ca importante a conferinţei europene. tate şi colaborare pe baza lea materializării idealurilor lă a societăţii contem porane. i cea mai mică urmă. După ii
Parada vedetelor; 12,00 Tele
Raportul dintre filozofie şi alte
naţională. derii şi cooperării europene. acte pozitive în direcţia îm Ţară socialistă şi ţară eu respectării independentei şi de pace şi securitate pledea form e ale conştiinţei sociale. î cercetări îndelungate pen- J
ju rn al; 16,25
Deschiderea emi
\ tru a se afla cauza acestui \
siunii dc după-am iază. Avan
(Filozofie şi socialism ştiinţific,
Astăzi, pe continentul eu Calendarul politic european bunătăţirii climatului politic ropeană, România desfăşoară suveranităţii naţionale, ega ză elocvent pentru continua clasa a X ll-a); M etabolismul — l fapt, s-a constatat că totul f
prem ieră; 16,30 Emisiune
în
ropean, se afirmă cu tot consemnează astăzi o susţi european începutul ratifică o activitate intensă şi con lităţii în drepturi, neameste rea activităţii, într-un cadru însuşire esenţială a materiei ! s-a petrecut sub influenţa J
limba germ ană; 18,15 Ritm, ti
mai multă forţă aspiraţia for nută activitate de contacte, rii tratatelor dintre Uniunea structivă în scopul însănăto cului în treburile interne şi multilateral, de organizare a vii. (Biologie, clasa a XH-a) ; î undelor emanate de rada- )
nereţe, dans; 19,00 „Dintre sute
de catarge**. Emisiune de ver
ţelor progresiste, a celor mai întîlniri şi schimburi de vizi Sovietică şi Republica Fede şirii climatului politic pe avantajului reciproc. Aceste conferinţei europene. Ţara 17.00 Deschiderea emisiunii dc rul automobilului poliţiei. ^
suri; 19,15 Publicitate; 19,20 1001
te la diverse niveluri, multi
după-am iază; 17,35 Prietenii lui
largi cercuri ale opiniei pu plicarea legăturilor pe cele rală a Germaniei, dintre Re continent, al Intensificării principii trebuie să-şi gă noastră apreciază că ideea Aşchluţă. Emisiune pentru cei dc seri. Isprăvile lui Miglity
blice, a guvernelor şi perso publica Populară Polonă şi procesului de destindere fa sească afirmarea în dezvol conferinţei, idee maturizată, m ici; 18,00 Căluşul transilvă M ouse; 19,30 Telejurnal; 20,00 j
Săptăm ina internaţională; 20,15
nean. Emisiune realizată la in-
nalităţilor publice din diver mai diferite planuri între Republica Federală a Germa vorabil dezvoltării unei co tarea multilaterală a rapor trebuie să intre în stadiul tîlnlrea căluşarilor din judeţele I Tele-enciclopedia: Sco
Victime ale tt; Mis
se ţări spre adoptarea unor statele continentului, fără niei, acordul cvadripartit în laborări fructuoase între toa turilor reciproc avantajoase, pregătirilor concrete. Alba, Sibiu, Braşov, Hunedoa treţ; B reviar; Zbor; 21,00 Film
serial: Invadatorii (XII); 21,50
ra. (Festivalul de la Deva — 23
măsuri practice, multilatera deosebire de orînduire so- problemele Berlinului occi te popoarele europene. Dînd pe plan economic, tehnico- Consecventă principiilor de ianuarie 1972); 18,20 Revista li \ epidemiei de gripa \
Tcjcdivertisment. Dicţionar m u-
le, în domeniul securităţii cial-economică. dental, precum şi acordurile expresie concentrată po ştiintific, cultural, turistic, în bază ale politicii sale exter terară Tv. Ce înţelegeţi prin li zical-distractiv. Litera T; 22,30
europene, pentru statornici Angajată din plin în acest dintre guvernele Republicii ziţiei României socialiste în înlăturarea tuturor piedicilor ne, abordînd problemele in teratura de actualitate ?; 18,45 Telejurnal; 22,45 Săptăm ina
rea pe baze trainice a păcii proces, România socialistă Democrate Germane şi Re această problemă, tovară şi discriminărilor din calea ternaţionale pornind de la Stop-cadru; 19,10 Tragerea loto; sportivă; 23,00 Seară de rom an
ţe cu Ştefania Bolozan,
19,20 1001 dc seri. Isprăvile lui
Ana
şi colaborării în Europa. s-a afirmat şi se afirmă în publicii Federale a Germa şul Nicolae Ceauşescu spu dezvoltării acestor schimburi. realităţi. într-un spirit con Miglity Mouse; 19,30 Telejurnal; Piuam şi Viorica Albulcscu.
In numeroase rînduri în mod constant ca un factor niei şi dintre guvernul R.D.G. nea : „Apreciez că au fost Climatul sănătos pe conti structiv, România socialistă
ultimii ani — începînd cu dinamic, activ, ca un mili şi Senatul Berlinului occiden create premisele pentru a se nentul european presupune, îşi afirmă hotărîrea neclinti
propunerile formulate încă tant neobosit pe plan prac tal. Salutînd perspectiva u trece la pregătirea concretă de asemenea, realizarea des tă de a milita şi în viitor
din 1966, în Declaraţia de la tic; în relaţiile internaţiona nor noi mutaţii pozitive în a unei conferinţe general-eu tinderii în plan militar prin pentru triumful idealurilor Extr. I: 86, 66, 67, 8, 9, j
Bucureşti, — statele socia le. Ţara noastră îşi aduce Europa, se impune militarea, ropene Ia care să participe înfăptuirea dezarmării ge de pace, colaborare si secu 17, 25, 31, 10. j
liste au evocat necesitatea o contribuţie de substanţă în context, pentru intrarea toate statele de pe continent. nerale, şi în primul rînd a ritate în Europa, şi în lume, LOTO Fond de premii ; 634 362 [
imperioasă a întronării unui în acest sens, materializată în vigoare a tratatelor, pen celei nucleare, prin diferite în interesul fiecărui popor Iei.
sistem de securitate în Eu în numeroase contacte la tru noi progrese în direcţia re O astfel de conferinţă tre alte măsuri cu caracter par şi al întregii umanităţi. Extr a Il-a: 48. 23, 85,
ropa şi au militat activ, con cel mai înalt nivel şi la alte cunoaşterii internaţionale a buie să ducă la aşezarea re ţial — lichidarea bazelor mi 2, 69, 84, 3.
secvent, pe acest tărîm. Este, niveluri, cu factori de răs R.D.G. şi rezolvarea primirii laţiilor dintre statele euro litare, crearea de zone de- CORNELIU VLAD Rezultatele tragerii din Fond de premii: 686 772
28 ianuarie 1972 : lei.
\RedacţIa $f administraţia zîarnlul i Deva, str. Dr. Petrn Groza nr 35. lelefoan* nr. 123 17 sl 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.