Page 77 - Drumul_socialismului_1972_01
P. 77
Proletari din toate fările, unlfl-vă!
 g e rp re s le ia lsa z.
In şcoli, noi bufete şi produse
la preturi accesibile
In vederea stimulării or te, fructe proaspete şi o
ganizării unui număr sporit serve de fructe, se vor aj
de bufete în şcoli şi institu ca în continuare preturile i
ţii de învătămînt superior, amănuntul, fără nici un a.
precum şi pentru a veni în adaos.
sprijinul elevilor, studenţi In urma noilor măsuri, Mi
lor, cadrelor didactice şi ce nisterul Comerţului Interio:
lorlalţi salariaţi din aceste recomandă conducerilor şco
instituţii, cu începere de la lilor şi instituţiilor de învă
7 februarie 1972, o serie de tămînt superior, precum şi
produse — mezeluri, brîn- comitetelor de părinţi să
zeturi, legumele proaspete, sprijine organizarea de noi
sandvişurile şi minuturile — bufete şi îmbunătăţirea acti
puse la dispoziţie prin aceste vităţii celor existente. De a
puncte de desfacere, se vor semenea, trusturile de ali
vinde la preţuri cu 15-20 mentaţie publică au primit
la sută mai scăzute fată de instrucţiuni să vină în întîm-
cele aplicate în prezent. La pinarea cererilor printr-o cît
alte produse — lapte bătut, mai bună organizare şi func
cheflr, brînzeturî preambala- ţionare a acestor bufete.
„Botezul" primului cargou
pe anul 1972
Acţiuni ferm e pentru realizarea Noutăfi fn secfoa-
pe navă încă în timpul cît
GALAŢI. Depăşind dificul
rele de exploatare tăţile pe care le-au avut de se afla pe cală. Această mo
a lemnului întîmpinat In utilizarea bazi dificare de tehnologie uşu
exem plară a investiţiilor Dintre noutăţile demne de nului navigabil al Dunării rează operaţiile de montai
m enţionat In sectoarele de •pentru lansări la apă — flu şi, implicit, scurtează ciclul
exploatare, com unicate de in viul fiind încă îngheţat la de fabricaţie al navei.
ginerul Romulus Goţlu, di maluri — constructorii de
rector In cadrul Com binatu nave de la şantierul din Ga
ANOTIMPUL FRIGUROS alizarea lemnului Deva, no laţi au făcut să primească
lui de exploatare şl industri
tăm citeva :
„botezul" apei un cargou de
• Parcul
de autocam ioane
pentru transportul m aterialu 4 500 tone. Nava, prima lan k • - ■ ■ “•
lui lemnos s-a m ărit în acest sată In acest an la şantierul
an cu încă 15, din care 7 se din Galaţi, este destinată PENTRU 24 ORE
1 CONSTITUIE UN OBSTACOL dat de curînd in funcţiune o transportului de mărfuri ge duroasă, cu cerul m al m ult
vor transform a In autotrenuri.
Vremea va fi relativ căl
• In localitatea Iscroni s-a
nerale.
staţie m odernă de întreţinere
taţii slabe sub form ă de ploa
şl reparat autocam ioane de Cargoul a părăsit uscatul acoperit. Slnt posibile precipi
transport. cu un procent ridicat de sa ie şi lapoviţâ. Vlntul va sufla
potrivit din sud-vest, prezen-
turare. O serie de utilaje de
PENTRU ACCELERAREA RITMULUI U.E.L. H unedoara se efectu navigaţie şi de exploatare tînd intensificări ptnă la tare.
• La punctul de exploatare
de
aparţinind
Ruglnosu,
va
fi
T em peratura m inim ă
care altădată se Instalau du
cuprinsă Intre m inus 1 şi 1
ează lucrări de electrificare a
cabanelor, brutăriei şl m aga pă lansare au fost montate grad, iar m axim a intre S şl 8
zinului forestier. grade.
DE LUCRU PE ŞANTIERE Concursul cuifural-arfistic „Buchete hunedorene11
La realizarea planului de gatelor şi a apei, iar trans
investiţii ce revine judeţului portul betonului îl vom e
un aport însemnat îl aduce xecuta cu basculante izolate. Răspunsul la chemarea lansată
şi Grupul de şantiere Valea Pentru blocurile din Petro
Jiului al Trustului de con şani, cu termen de predare
strucţii Deva. Ne revin în fn luna martie, am adoptat
acest an, ca şi altor colective aceleaşi soluţii, menite să nu
de construcţii-montaj, sar stînjenească munca construc din oraşul siderurgiştilor
cini deosebit de mobilizatoa torilor în acest anotimp. Ne
re. Este semnificativ în acest referim la faptul că pentru
sens că, faţă de anul trecut, blocul D 1—6 avem pregătite ' Printr-o valoroasă iniţiativă cifice ale municipiilor şi ora socialistă să cuprindă în Ju
planul punerilor în funcţiu panourile în poligonul de la «— născută în atmosfera de şelor sale. riu cîte un reprezentant al
ne prezintă o creştere de Livezeni, iar blocul H 2 este Înaltă emulaţie creatoare ge Chemarea a stîrnit un larg fiecărui oraş şi municipiu,
peste 14 la sută, în timp ce asigurat cu căldură, fapt ce nerată de documentele plena ecou. Edificatoare sînt în acest Convinşi fiind că această
această creştere trebuie rea ne permite în prezent să lu rei din 3-5 noiembrie 1971 — sens răspunsurile primite din minunată competiţie cultural-
lizată pe seama sporirii pro crăm la tencuielile interioa Comitetul municipal pentru partea unor comitete de cul artistică va antrena un număr
ductivităţii muncii cu mai re. cultură şl educaţie socialistă tură şi educaţie socialistă, con cît mai mare de tinere talen
mult de 10 la sută. Faţă de Front larg de lucru avem şi Consiliul municipal al sin silii sindicale, conduceri de te, va duce la descoperirea u
această situaţie, care presu asigurat, nu doar pentru pla dicatelor Hunedoara au lansat aşezăminte culturale. nor valoroase creaţii populare
pune o angajare deplină a nul de apartamente, ci şi în prima jumătate a lunii ia In răspunsul Comitetului în municipiul nostru, ne an
competenţei şi responsabili pentru unele obiective cum nuarie chemarea la desfăşu municipal pentru cultură şi gajăm să traducem în fapte
tăţii noastre în toate direc sînt motelul „Gambrinus", rarea concursului cultural-ar- educaţie socialistă şl Consiliu preţioasele idei privind munca
ţiile de activitate, am luat situat la intrarea în defileul tistic „Buchete hunedorene". lui municipal al sindicatelor politico-ideologică şi cultural-
o serie de măsuri, care să Valea Jiului, Liceul industri- Această întrecere de amploa Deva 6e spune printre altele : educativă desprinse din Docu
permită înscrierea zilnică în t „Iniţiativa pornită din oraşul mentele plenarei Iubitului noi-
ritmurile de execuţie, finali DUMITRU STANCU re vizează stimularea şi im siderurgiştilor reprezintă ex tru partid".
zarea obiectivelor industria secretarul comitetului de pulsionarea mişcării artistice presia unei totale adeziuni la Intr-un alt răspuns, Comi
le şi social-culturale într-un partid de amatori, dezvoltarea şi per înfăptuirea vastului program telui de cultură şl educaţie
timp cît mai scurt. manentizarea •-formaţiilor- aUis* ele educaţie socialistă ‘şi co socialistă âl oraşului ârâşife
Deşi timpul capricios al a 'Tngr DUMITRU JURNA tice care să abordeze, într-un munistă, de cultivare a mari se angajează ca împreună cu
cestei ierni provoacă unele directorul Grupului de şantiere Echipa de m ontori condusă de comunistul Ioan M urin este renum ită pe şantierele H unedoa repertoriu adecvat, teme izvo- lor valori etice şi spirituale în întregul activ cultural să par
greutăţi activităţii desfăşura Valea Jiului rei pentru Înalta calificare şi experienţa vastă în Înălţarea coloşilor siderurgiei. rîte din procesul impetuos al rîndul oamenilor muncii din ticipe la concursul cultural-ar-
In foto : o parte din mem brii echipei asamblează la sol elemenţii de protecţie ce vor fl
te de constructori, grupul m ontaţi la gîtul furnalului nr. 9 aflat în construcţie. edificării socialiste a judeţu judeţul Hunedoara. Ne expri tistic „Buchete hunedoreneŢ
nostru de şantiere . înregis (Continuare in pagina a 2-a) lui nostru, din realităţile spe- măm convingerea că întrece cu următoarele puncte i taraf,
trează ritmurile planificate. rea „Buchete hunedorene" va grup vocal, doi solişti de mu
Este meritul unei minuţioase contribui la valorificarea mij zică populară, un solist instru
orgapizări, rodul dăruirii în loacelor propagandistice şi ar mentist, două formaţii de mu
muncă a muncitorilor noştri. Anul care a trecut, o canizare a lucrărilor agri tistice locale, pentru a înrîu- zică uşoară şi solişti, brigadă
Aceste caracteristici ale acti ştim cu toţii, a fost un an cole, o productivitate spo ri conştiinţe, a modela şi for artistică de agitaţie, cor mixt,*
m are „RECOLTA SE PREGĂTEŞTE $1 IN ATELIERE"
vităţii noastre ne vor permi al rodniciei ogoarelor, ob- rită a m uncii în agricultu ma caractere de tineri capabili dansuri populare, recitatori, cel
ţinlndu-se coa mai
ră. O parte din tractoarele
te ca, în trimestrul I al anu recoltă de cereale din is reparate au Intrat deja in să transforme în realitate pro mai tînăr Interpret de muzi
lui, să realizăm peste 21 la toria ţării noastre. Succe cointeresare m aterială. Pe recoltei celui de-aJ doilea tractoarelor. Cred că nu trec prin mlinlle lor în tru lucru, la fertilizarea tere gramul partidului nostru. că populară şi un număr la
sul, fireşte, ne
bucură,
sută din planul anual, iar dar Îndeam nă, totodată, la un Ioc prioritar in ansam an al cincinalului actual, greşesc, ne m ărturisea e- nind calificative din cele nului, la lucrări de stro Sîntem de acord cu modul alegere (montaj literar muzi
piri în livezi, sau la acţiuni
sfîrşitul semestrului să ne reflecţii. Căror factori se blul eforturilor depuse acest detaşam ent de oa lectrlclanul, dacă afirm că mai bune Ia recepţie. Re de Îm bunătăţiri funciare, ide desfăşurare a concursului cal). Comitetul de cultură şi
găsească achitaţi de mai datoresc rezultatele pozi pentru creşterea produc meni harnici şi-a stabilit recolta sc pregăteşte şl in paraţiile în efectuate plnă iar alte utilaje urm ează propus, la care mai adăugăm educaţie socialistă al oraşului
S. M. A.
acum
situează
ţiei agricole se
ateliere. De aceea, ce fa
din
greutate
centrul de
ol
mult de jumătate din sarci tive, ce resorturi au fost şi activitatea m ecanizato muncii in atelierele de re cem noi acum, de pricepe judeţ la mai m ult de 300 să ia startul în campanie următoarele : cele trei munici Orăştie este încredinţat că în
cerinţele
pe m ăsură ce
puse în mişcare pentru a
nile anuale. Mai mult, ne-am smulge păm lntului roade rilor, dăruirea şi respon paraţii. La Iha, Orăştle, rea şl conştiinciozitatea cu tractoare, 291 sem ănători, producţiei impun aceasta. pii să prezinte în cadrul în acest mod poate contribui la’
pe
de
Haţeg şi Dobra,
sabilitatea pe care ei
le
propus ca terminarea planu mai bogate, ce trebuie fă dovedesc in m aterializarea benzile fluxului continuu care efectuăm „operaţiile" 215 grape cu discuri, 40 de A ctivitatea rodnică pe trecerii şi formaţii de fanfară; valorificarea folclorului şi cre
buna
m aşini de plantat cartofi,
la utilaje, depinde
lui fizic de apartamente să cut in continuare pentru program elor dc dezvoltare ies zilnic tractoare, sem ă funcţionare a tractoarelor 111 cultivatoare, 35 de m a care o depun colectivele să se constituie etapa a doua aţiilor artistice locale, la îm
a consolida
realizările 7
se producă cu o lună mai Iată întrebări la care dau în ritm rapid şl susţinut nători, cultivatoare, sape şi m aşinilor agricole, via şini fitosanitore şi la alte de m ecanizatori în ateli a concursului în lunile octom
erele de reparaţii — parte
devreme de finele anului, răspunsuri competente a agriculturii. Despre a rotative şi alte m aşini a ţa acestora. Dacă nu pu utilaje incorporează In elo componentă şi sem nifica brie — decembrie 1972, ca un bogăţirea repertoriului for
maţiilor antrenate în concurs.
nem tot sufletul In reuşita
portul decisiv al colecti
gricole, care sînt gata, du
şi o parte din hărnicia şi
fapt ce va conduce la depă dezbaterile adunărilor ge velor de m uncă ale I.HI.A. pă Intervenţiile şi repara lucrărilor de reparaţii, pot priceperea m ecanicilor Au tivă a eforturilor de pre omagiu adus aniversării a 25
nerale ale
cooperatorilor
şirea planului valoric cu pes şi ale mecanizatorilor. la realizarea recoltelor s-a ţiile făcute, să intre in apărea surprize neplăcute rel Fleşeru, Nicolae Savu, gătire a recoltei acestui de ani de la Proclamarea Re Sînt două răspunsuri ce a
an, pe care o dorim
şi
te 500 000 lei şi o suplimen Punind în discuţie soar scris Ia tim pul cuvenit în lucru pe ogoarele coope la intrarea In brazdă a Mlhai Crăciun, Ion Bălosu, m ai bogată — atestă hotă- publicii ţ 50 la sută din fon testă că această valoroasă Ini
tare a productivităţii muncii ta recoltei, se fac apreci coloanele ziarelor. De a rativelor agricole. La unul maşinilor, „căderi" în pli Suto Ştefan, Adam Dudu- rirea unanim ă a lucrători durile băneşti realizate cu oca ţiativă se bucură de aprobare
ţâ, Bogdal Otto — să a
ceastă dată, aducem
în
nă campanie. In acelaşi a-
din posturile de lucru de
eri unanim e privind grija
cu 300 lei pe muncitor. părintească pe care parti actualitate alte preocupări la S.M.A. Ilia l-am IntHnit tollcr, Ia alte posturi de mIntim doar citeva din lor ogoarelor de a ridica zia prezentării spectacolelor să unanimă în rîndul factorilor
tot mai sus ştacheta pro
Situaţia existentă pe şanti dul o poartă vieţii şi m un cu care sînt confruntaţi şi pe Roman Crainic. Dc reparaţii, mecanicii Miron numele celor care, în a- ducţiei agricole In anul fie vărsate în contul 45 — culturali şi artiştilor amatori,
m ecanizatorii.
în
Aflat
tellere,
depun
eforturi
ere oferă suficiente certitu cii lucrătorilor ogoarelor, primele rînduri ale com m al mulţi ani el se ocupă Noaghi şi Voos Gheza susţinute pentru a asigura clnd se Împlineşte un de contul fondului de solidaritate care în această perioadă fac
de punerea la punct a e
sint m aeştri neîntrecuţi în
rolul mobilizator şi stim u
ceniu de la încheierea co
dini privind asigurarea con lator al m ăsurilor de petiţiei pentru pregătirea chipam entului electric al m eserie, tractoarele caro indici mai ridicaţi de m e operativizării agriculturii. Internaţională; Comitetul ju intense pregătiri în vederea
diţiilor de încadrare în aces deţean de cultură şl educaţie participării cu succes la pri
te obiective. La Lupeni, blo ma fază a întrecerii.
cul D 4, de 40 de apartamen
te, este închis, iar instalaţia
de încălzit se află racordată COTE Bl DIMENSIUNI CALITATIVE SPORITE
la centrala termică. In pre Cu planul lunar
zent se execută finisajul in
terior la ultimele apartamen
te în vederea punerii lui în îndeplinit înainte
folosinţă încă în această lu
nă. Acelaşi stadiu îl prezintă IN PROCESUL IINSTRUCTIV-EDUCATIV de termen
şi blocul 13b, din, Vulcan,
pe care ne-am propus să-l
predăm beneficiarului la ju HUNEDOARA. Colecti
mătatea lui februarie. Tot la vele de muncitori, teh
Vulcan am atacat săpăturile Perioada scursă de Ia înche ră de perspectivă privind ro te cu organizaţiile U.T.C. şi nicieni şi ingineri din
la un bloc de 30 de aparta ierea anului şcolar 1970-1971 lul şi răspunderile ce revin de pionieri, s-au organizat sectorul de aglomerare a
mente şi în curînd vom în şi etapa parcursă de la înce cadrelor didactice în formarea multiple acţiuni de educare minereurilor de fier de la
cepe betonarea. Dispunem putui acestui an de învăţă şi educaţia tinerei generalii. politico-ideologică şi moral- Combinatul siderurgic Hu
aici de staţii de betoane cu mînt au fost marcate de mo Transpunerea în practică a cetăţenească a elevilor. Men nedoara au realizat şi ex
instalaţii de încălzire a agre mente cu o însemnătate ex acestor indicaţii a determinat, ţionăm, pentru valenţele lor pediat ieri ultimele tone de
cepţională în viata şcolii, pe la nivelul judeţului nostru, o educative, întîlnirile elevilor aglomerat fieros autofon-
linia perfecţionării procesului îmbunătăţire substanţială a cu activişti de partid şi de dant din prevederile de plan
instructiv-educativ, îmbunătă climatului muncii din şcoli, re stat, cu muncitori fruntaşi din pe prima lună a anului.
ţirii activităţii ideologice şi flectată în rezultate din ce în producţie (Valea Jiului, Hune Prin îndeplinirea înainte de
politico-educative, promovării ce mai bune în pregătirea e doara, Orăştie etc.), concursu termen a sarcinilor de pro
în şcoală, ca şi în toate com levilor pentru viată, înarma rile cultural-artistice şi spor ducţie s-au creat premisele
partimentele vieţii sociale, spi rea lor cu cunoştinţe şi for tive organizate în această pe prelucrării şi asigurării, pî
ritului, eticii şi echităţii socia marea deprinderilor de muncă. rioadă. La festivalul reuşit al nă la încheierea lunii, a u
liste. Prin documente de par Au continuat însă să persiste căluşarului au participat, ală nei cantităţi suplimentare de
tid a fost dată orientarea cla şi unele neajunsuri. turi de maturi, şi 15 echipe materie primă pentru furna
Pe linia perfecţionării şi mo de şcolari, care s-au remarcat le care va putea servi la
dernizării procesului de preda prin calitate interpretativă, cum producerea a circa 10 000
re au fost organizate un nu sînt cele de la Orăştioara de tone de fontă.
măr de peste 40 laboratoare Sus, Geoagiu, Romos, Vărma- Se evidenţiază în mod
CONTUL „45“, contul solidarităţii noi, s-au dotat cele existente ga, Rapoltu Mare, Balşa, Bo- deosebit la obţinerea suc SECV EN ŢE INTERNAŢIONALE
şorod, Sarmizegetusa etc. pre
coleclivul
cesului amintit
cu material didactic şi apara
tură modernă în valoare de miate pe judeţ. fabricii nr. 2 de aglomera
peste 3 milioane lei. Amintim Pornind de Ia rolul deose re, care a realizat cea mai
Adeziunea cu care oamenii muncii au primit Apelul aici complexele de laboratoare ridicată productivitate şi a
Consiliului National al Frontului Unităţii Socialiste moderne amenajate la liceele bit pe care-1 au ştiinţele soci depăşit sarcinile de plan la Acţiunile întreprinse contra Angelei Vizita în R.D. Vietnam
pentru crearea Fondului de Solidaritate Internaţională „Decebal" Deva, „Avram Ian- ale în educarea elevilor în zi cu peste 15 la sută. Ac
e confirmată de fapte ce vorbesc despre umanism, fră cu" din Brad, unde se pregă spiritul concepţiei materialist- tivitatea desfăşurată de a- a delegaţiei guver
ţie şi prietenie cu toate popoarele lumii care iubesc teşte deja trecerea la o formă dialectice şl istorice despre lu glomeratoriştl pentru asigu Davis - un act neconstituţional
şi apără pacea. nouă în metodologia didacti me şi viaţă, în cunoaşterea, rarea unei cît mai bune a namentale poloneze
De la Consiliul municipal Deva al Frontului Unităţii că — predarea pe cabinete —, înţelegerea şi însuşirea polili provizionări a furnalelor WASHINGTON 29 (Ager- autorităţile universitare au
Socialiste am primit vestea că organizaţiile de masă, la grupurile şcolare profesio cii partidului şi statului nos constituie un aport preţios ,pres". — Curtea de Apel a tărăgănat lucrurile pînă la ex HANOI 29 (Agerpres). —A
cooperativele meşteşugăreşti şi locuitorii satelor apar nale din Lupeni şi Hunedoara, tru, în licee, şcoli profesiona adus Ia creşterea producţiei statului California a declarat pirarea contractului, refuzînd fost dat publicităţii comunica
ţinătoare oraşului au răspuns în unanimitate apelului şcolile generale Luncoi, Sarmi- le şi generale de 10 ani s-a de fontă elaborată la combi drept „un act neconstituţional" apoi, în iunie 1970, s-o rean tul privind vizita în R.D. Viet
prin angajamente care au şi început să prindă viaţă. întreprins acţiunea de orga natul hunedorean, , îndepărtarea Angelei Davis, gajeze. nam a delegaţiei guvernamen
zegetusa, nr. 4 Deva, nr. 3 Hu
— Municipiul Deva s-a angajat să difuzeze 18 000 nedoara etc. Rezultate foarte nizare a cabinetelor de ştiin cunoscuta militantă pentru Recenta hotărîre a Curţii de tale poloneze, conduse de Win-
de timbre — ne informează tovarăşul Gheorghe Lupşa, bune s-au obţinut la liceele ţe sociale. Pînă în prezenl ikl« drepturile civile ale populaţiei Apel, care vine să confirme centy Krasko, membru al C.C.
secretarul Consiliului municipal Deva al Frontului U de construcţii şi minier Deva, s-au dat în folosinţă astfel de de culoare, din cadrul cate decizia tribunalului, relevă al P.M.U.P., vicepreşedinte al
nităţii Socialiste. Consiliul municipal sindical s-a an liceele din Vulcan, Petroşani, cabinete la liceele „Decebal" drei de filozofie a Universită astfel, o dată mal mult, carac Consiliului de Miniştri al R.P.
gajat să difuzeze peste 13 000 de timbre, iar comitetul precum şi în altele în care se din Deva, Petroşani, Şcoala ţWCftt*.v • \\v.v *.w»yiy\ ţii din Los Angeles, sub acu terul neconstituţional al acţi Polone. In cursul convorbiri
profesională Lupeni ş.a., fiind
lor oficiale au fost abordate
municipal al U.T.C., consiliul municipal al pionierilor şi fac simţite structurări în mun zaţia de „activitate subversi unilor întreprinse contra An probleme referitoare la ajuto
comitetul municipal al femeilor cîte 1 000 de timbre ca didactică, într-o viziune ca Prof. Emerit PAGINA A Ul-Ai vă". Concedierea tinerei pro gelei Davis, aflată în prezent rul multilateral pe care R.P.
fiecare. Merită reliefat gestul umanitar al locuitorilor racteristică noii concepţii a CORNEL STOICA fesoare a avut loc în septem în închisoare, în ciuda nume
din comuna Cîrjiţi (primar Iosif Csiszer), care au răs învăţămîntului modern. Inspector general nl brie 1969, iar ulterior, cînd un roaselor proteste ale opiniei Polonă ÎI va acorda R.D. Viet
nam în anul 1972 şi la cola
puns din primele zile apelului, cumpărînd 500 de tim Este un fapt pozitiv că în Inspectoratului şcolar judeţean Caleidoscop i tribunal din Los Angeles a dis publice americane şi din alte borarea economică şi tehnico-
bre. toate şcolile din judeţ, pe ba pus repunerea sa în drepturi, ţări ale lumii. ştiintifică bilaterală,
za planurilor comune întocmi (Continuare în pag. a 2*a)