Page 78 - Drumul_socialismului_1972_01

DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 306 • DUMINICA 30 IANUARIE 1972

de acum cunoscute principalele forme şl ririi eforturilor celor de la regie. Şi rezultatele
i de muncă în activitatea cu agitatorii. Se bune se văd*.
ne că agitatorii sînt comunişti înaintaţi, că, — La nivelul organizaţiei de bază pe sector,
to«t ceea ce întreprind, militează perseve- ni s-au explicat sarcinile pe care le avem ca a­
şi hotărît pentru popularizarea în mase a gitatori şi ne străduim să le îndeplinim — con­
cii partidu/lui, a documentelor, sale, contri- semna tehnicianul Nicolae Topîrceanu, tot de la Ne vom îndeplini şi depăşi
nemijlocit la dinamizarea procesului de sectorul IV. Aveam unele greutăţi cu transpor­
uctle, la eficienta muncii, la educarea spiri- tul, cu aprovizionarea. Le-am adus la cunoştinţa
.ă şi morală a colectivelor de salariaţi. In a celor care aveau datoria să ia măsuri, le-am ex­
ja jumătate a anului trecut, în toate întreprln- plicat oamenilor să nu se descurajeze, să-şi vadă
ârile şl instituţiile din judeţ au fost constituite de treabă. Milităm energic pentru respectarea sarcinile la contractări
colective de agitatori, care au fost Instruite pri­ strictă a disciplinei muncii. De exemplu, minerul
vind direcţiile în care Vasile Duplr a avut în
să-şi orienteze preocu­ ” luna decembrie ci
pările, şi au pornit "cu absente nemotivate. Am
entuziasm la acţiune. In stat îndelung* de vorbă
unele locuri însă s-a IN A CTIV ITA TEA cu el, omeneşte, şi în ia­ si îmbunătăţiri funciare
redus intensitatea acti­ nuarie nu a mai lipsit
vităţii agitatorilor, în loc nemotivat de la lucru de-
să sporească din ce în CU AGITATORII cît o dată. Vom face în A trecut putină vreme de re au cerut să încheie con­
ce mal mult, să-şi di­ aşa fel ca să nu mai lip­ la adunarea activului de par­ tracte cu statul se nu­
versifice formele, să-şi sească de loc. La fel pro­ tid al comunei noastre. Dar mără Partenie Petrescu,
confere mal multă cali­ SE IMP'JNE MAS ceda şi Ion Baci. In ur­ ceea ce comuniştii din sate­ Gheorghe Nistor, Cornel Su-
tate şl eficientă. Unii ma discuţiilor purtate, el le comunei Vorja au hotărît ba, Benlamin Alba, Traian
şi-au uitat din atributi- şi-a corcrtat comporta­ atunci, în numele tuturor Alba, Silviu Miclea, Sabin
uni, iar organizaţiile de MULTĂ rea. locuitorilor,. începe să se în­ Dane, Toader Trandafir, Toa-
partid din care fac par­ — Şi* noi am avut la făptuiască tot mai! mult. der Sorinca şi mulţi alţii.
te nu i-au mai îndru­ sectorul III asemenea ca­ Agregatele complexe alo grupului energetic nr. 1 al colosului Uc forţa şi luminA dc Fiind mereu în fruntea ac­ Am trecut la înfăptuirea şi
mat cu aceeaşi insisten­ zuri — afirma şeful de la Mintia. Aici sint plăm ădiţi14 milioane de kWIi de energic electrică. ţiunilor, comuniştii, deputa­ a altor acţiuni. Astfel, în ulti­
tă şl responsabilitate. CUNOAŞTERE, schimb Andrei Gavrea — Foto : N. GHENA ţii, preşedinţii comitetelor de mele zile peste 1 600 de ce­
însă munca apropiată, de
Ne-am aflat deunăzi la om la om, de la ini­ cetăţeni dau frumoase exem­ tăţeni din satele noastre au
ple de înţelegere matură, de muncit la curăţarea păşuni­
la mina Petrila, unde mă la inimă, a dat bune răspundere pentru sarcinile lor, fiind curăţate 319 hec­
se fac eforturi conside­ rezultate. Oamenii şi-au ce le revin, exemplul lor fi­ tare do păşune comunală,
rabile pentru încadrarea Corectitudinea şi solicitudinea ind urmat de tot mai mulţi precum şi la combaterea e­
dat seama că1 greşeau şi
corespunzătoare a tutu­ acum se ţin de treabă. săteni. roziunii solului pe o mare
Adunarea activului de par­ suprafaţă.
ror sectoarelor în pro­ — Prin profilul func­ tid a stabilit ca cetăţenii co­ De altfel, vreau să subli­
gramul redus de lucru ţiei, am datoria să mă o­ munei noastre, să livreze sta­ niez că în satele comunei
de 6 ore în subteran. cup zilnic de toate pro­ la cîteva ghişee din Deva tului în acest an 320 de porci noastre sătenii sînt unanim
Exploatarea minieră Pe­ graşi. Pînă la această oră au holărîţi să-şi îndeplinească cu
trila nu şi-a onorat pî- blemele pe care le au oa­ fost încheiate 171 de con­ cinste loate obligaţiile ce le
nă acum prevederile _ _ menii cu care lucrez — tracte şi acţiunea continuă. revin.
planului de producţie, " ~ " ■ - -- - -- - - — mărturisea tovarăşul Ioan ntr-o accepţiune mai funcţionară la Direcţia jude­ desfăşurată la ghişee. Aceste De asemenea, s-a notărît să
Singur sectorul IV reuşind să-l realizeze şi de­ durea-, şef de brigadă la sectorul IIL Atenţia largă a cuvîntului, func­ ţeană pentru probleme de fapte vor fi analizate în şe­ livrăm 354 bovine şi tineret IOAN BUŞTEA
păşească. In această conjunctură economică ne­ noastră principală este îndreptată spre bunul ţionarul este un salari­ muncă şi ocrotiri soci-ale. dinţele noastre şi se vor lua bovin. Avem deja încheiate secretarul comitetului
favorabilă am încercat să aflăm cîte ceva din mers al producţiei, deşi el încă nu este... bun. Şi at care deţine o funcţie ad­ Ne-am aşezat la rînd, în fata măsurile necesare"'. comunal, de partid, primarul
munca agitatorilor — factori de bază în munca eu sînt agitator, însă nu toţi dintre noi îşi cu­ ministrativi într-o întreprin­ ghişeelor, împreună cu cetă­ La autogară am asistat mai 167 de contracte.
politică de masă —, să le sondăm preocupările, nosc atribuţiile, nu to ti îşi îndeplinesc sarcinile dere sau într-o instituţie. O ţenii, am văzut modul cum întîi la o ceartă între doi ce­ Printre primii cetăţeni ca­ comunei Vorţa
eficienţa acţiunilor întreprinse. trasate pe linie de organizaţie. mare parte dintre funcţionari funcţionarii le rezolvă aces­ tăţeni pe tema arhicunoscută
tora problemele, am solicitat
Dacă activitatea sectorului IV este foarte bună, Afirmaţia este absolut reală. Ne-am convins de au datoria de a lucra pentru a păstrării rîndului. Totul se
„intrusului", Cantităţi sporite de produse
cetăţeni, pentru marele
pu­
petrecea în faţa ghişeului un­
se poate aprecia că este şi meritul muncii poli­ justeţea ei din discuţiile purtate cu cei cîţiva a- blic, de a le satisface anu- de se eliberează abonamente.
tice desfăşurate aici de' organizaţia de partid, de gifatori şi cu secretarul comitetului de partid pe itiite servicii pentru care, de După plecarea
mină, ing. Ioan Cherecheş, din rezultatele depî-
agitatori, de ceilalţi comunişti. Referindu-se la altfel, ei sînt retribuiţi. Raid Întreprins una din funcţionare a remar­
succesele sectorului, maistrul principal Ioan nă acum, sub posibilităţi, ale acestui apreciat co­ Pentru a răspunde celor ca­ cat : „Decît să mă doară ca­
lectiv de muncă.
Bodenlosz, secretarul organizaţiei de bază pe — Aţi organizat vreo instruire a agitatori­ re ne-au scris pe această te­ pul mai bine l-ara servit...".
sector, scrie într-un articol publicat la gazeta de lor la nivelul comitetului de partid pe mină, to­ mă, am vizitat recent, în De­ împreună cu Cu alte cuvinte, decît să as­ livrate statului
perete „Minerul* a exploatării: „Faptul că sec­ varăşe Cherecheş? va, o serie de ghişee şi alte culte vociferările celui care
torul IV a reuşit să se adapteze foarte repede la — Nu,' dar avem în atenţie aşa ceva. Noi am locuri de muncă în care sala­ nu respectă o regulă elemen­
programul de 6 ore în subteran nu e un miracol: transmis sarcinile agitatorilor prin secretarii or­ riaţii unităţilor se întîlnesc, funcţionari publici tară. mai bine îi dă priorita­
la baza sa stă munca desfăşurată de biroul orga­ ganizaţiilor de bază. Ne dăm seama însă că es­ în sfera atribuţiilor, cu pu­ te... In satul Brîznlc a avut loc re, ca în acest an să nu e­
nizaţiei de bază, de toti comuniştii. Foarte efi­ te necesar să ne ocupăm mai mult de agitatori, blicul. După un obicei promo­ şi noi unele servicii etc. In­ Biroul asociaţiei C.T. 9 este recent adunarea membrilor xiste nici un locuitor al sa­
ciente au fost (şi sînt) discuţiile cu muncitorii de instruirea lor, de modul cum lucrează. Ei tre­ vat de redacţie — de a între­ diferent de ce natură au fost situat în cartierul Gojdu, blo­ cooperativei de consum să­ tului care să nu valorifice
Înainte de a coborî în mină, cînd li se aduc la buie să devină factori de seamă în desfăşurarea prinde unele raiduri împreună ele, rezultatele investigaţiilor cul D 3. Deşi programul de teşti. Cu această ocazie a prin cooperativă surplusul de
cunoştinţă toate problemele pe care trebuie să activităţii politico-educative. In felul acesta şi cu oameni care au preocupări au fost comunicate pe loc după-amiază începuse de o fost dezbătută activitatea produse din gospodăria pro­
le aibă în atenţie în timpul lucrului. Se Acordă activitatea productivă la mina Petrila ar fi mai în domeniul vizat — am fost factorilor răspunzători, care oră, cetăţenii găseau în birou consiliului de conducere al prie. In acest sens, marea
multă atenţie bunei organizări a muncii, întări­ bună... însoţit! în această vizită de trebuie să determine — prin doar pe una din cele două cooperativei şi a comitetului majoritate a membrilor coo­
rii disciplinei şl responsabilităţii partinice, spo- DUMITRU GHEONEA tovarăşa Maria Manolache, măsuri exigente — o activi­ împuternicite, Iuliana Rusu. sătesc de control obştesc pe perativei de consum săteşti
tate bună pe viitor. Iată, de Cea care lipsea se numeşte anul 1971, precum şi sarci­ s-a angajat să vîndă prin
fapt, constatările... Cornelia Sirbu. „A plecat la nile de plan pe acest an. cooperativă cantităţi însem­
Traian Iorgovan, Gheorghe nate de ouă, păsări, fasole,
...Sîntetm în sediul oficiului blocul experimental să rezol­ Dănilă. Ionică Josan, Sabin seminţe de dovleac, cartofi
zeci
PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV de oamemi cil diverse treburi. ve o reclamatie cu geamuri­ Iuga, alţi vorbitori au anali­ şi alte produse.
poştal. Aici, vin zilnic
le" — ne-a spus I. Rusu de­
După adunare au fost în­
zat modul cum au muncit or­
Numărul mare de ghişee din
oficiul poştal explică în bună spre colega sa. N-au trecut ganele de conducere, cum cheiate convenţii cu o parte
nici două minute şi — în timp
.(Urmare din pag. 1) Există abateri de la disci­ ţiunea de organizare a labo­ muncă a elevilor. In acest măsură utilitatea şi complexi­ ce Iulinna ne povestea cu ar­ s-au aplicat hotărSrile adop­ dintre locuitori, însumînd
plină la elevi şi chiar la lu­ ratoarelor şi cabinetelor şco­ sens se va organiza un nu­ tatea sarcinilor acestei insti­ doare cîte neajunsuri are co­ tate în adunarea sătească peste 5 000 bucăţi ouă, 150
In cura de amenajare şi în ce­ crătorii din şcoală. Numărul lare, de dotare a lor, astfel măr mai mare de acţiuni cu tuţii. Ele sînt îndeplinite co­ lega cu ferestrele de la blo­ din anul trecut, preocuparea kg păsări, 2 000 kg cartofi şi
lelalte .şcoli. destul de mare al elevilor ca, pînă la finele anului, să bogate valenţe educaţionale, respunzător de marea majori­ cul acela — pe uşă a apărut gestionarului pentru o bună multe alte produse.
Toatei acestea constituie o care au săvîrşit infracţiuni, în­ sporim numărul acestora cu se va insista mult pe îmbună­ tate a salariaţilor. La ghişeul Cornelia Sirbu, în persoană. aprovizionare şi desfacere, Locuitorii satului Brîznic
experienţă deja acumulată deosebi în municipiile Hune­ peste 20, creînd în acest fel tăţirea conţinutului predării de prezentare a recomandate­ Avea într-o mînă o plasă ma­ au fost criticate neajunsuri­ au hotărît să-şi realizeze pla­
pentru .atingerea unor cote şi doara şi Petroşani, ca şi al e­ condiţii premergătoare trece­ ştiinţelor sociale, activităţii lor lucrează, de pildă, Maria re cu cumpărături şi în alta ‘T \ le ce s-au manifestat. nul anual la achiziţii! pe
dimensiuni calitative în activi­ levilor aflaţi sub influente rii la predarea pe cabinete. cercurilor de elevi, pe spori­ Mitu — o “funcţionară price­ o pereche de găini albe de S-a scos în evidentă că 1972; pînă la 30 noiembrie
tatea didactică. Continuă însă mistice impune o mai mare Este un element deosebit de rea eficientei formelor şi mij­ pută şi conştiincioasă. Cetă­ toată frumuseţea. Apropo de realizările anului 1971, la a­ a.c.
să persiste unele neajunsuri preocupare a tuturor factori­ meritoriu că au apărut deja loacelor de propagandă : grafi­ ţenii sînt serviţi cu repeziciu­ geam, e cam... străvezie ple­ chiziţii, nu au fost la nive­
ARON DOBROTA
în activiitatea desfăşurată de lor educaţionali pentru îmbu­ iniţiative în şcoli (liceele „A­ ce şi expoziţii, gazete de pe­ ne $i pleacă mulţumiţi. Dar Ia doaria ce s-a făcut despre lul posibilităţilor de care contabil şef la cooperativa
unităţile şcolare. nătăţirea muncii educative în vram Iancu" Brad, „Aurel rete, cadrane politice, brigăzi ghişeul pentru plata abona­ conştiinciozitatea în serviciu. dispune satul, făcîndu-se pro­ de consum din Ilia
Munca de îndrumare şi con­ rîndul elevilor, o conlucrare Vlaicu" Orăştie, Vulcan, Şcoa­ artistice de agitaţie etc. mentelor telefonice funcţiona­ Subliniem solicitudinea faţă punerea, adoptată de aduna­
trol din şcoli ne-a condus la mai atentă cu organizaţiile la profesională Lupeni), unde De asemenea, pentru a da ra Maria Golic lipseşte. O aş­ de cetăţeni şi problemele lor
concluzia că există încă uni­ U.T.C. şi de pionieri în direc­ colectivele didactice, sub con­ un caracter cît mai concret e­ teptăm împreună cu cîţiva pe care am întîlnit-o la ca­
tăţi, cadre didactice ale căror ţia cultivării la elevi a dra­ ducerea organizaţiilor de par­ ducaţiei pentru şi prin mun­ cetăţeni şi, în sfîrşit, apare te şi biroul de informaţii din In magazin-multe nereguli, in
sieria I.G.C.L., casele de bile­
rezultate nu sînt pe măsura gostei faţă de muncă, disci­ tid, se găsesc într-o febrilă şl că, se vor organiza acţiuni vo- după un timp cu cumpărătu­
posibilităţilor. Numai faptul că plină, a sentimentelor de pa­ pasionantă muncă de organi­ Iuntâr-patriotrce, prin care să rile proaspete pentru micul gara C.F.R., ghişeele C.E.C.
la finele primului trimestru au triotism socialist şi internaţio­ zare a cabinetelor şi în pra­ se execute în acest an lucrări dejun. Lipseşte şi funcţionara etc.
rămas corigenţi 22 la sută e- nalism. gul realizării unei forme su­ în valoare de peste 1 mili­ de la ghişeul pentru telegra­
levl din clasele V-X ale şco­ Măsurile preconizate în ac­ perioare de muncă didactică on lei, iar din producţia ate- me, Maria Stamate. Este in­
lii generale şi 28 la sută e- tualul trimestru să conducă la — predarea pe cabinete. lierelor-şcoală circa 500 000 lei. teresantă remarca pe care o Rîndurile de faţă nu şi-au biroul cooperativei-cald şi bine
levl din licee dovedeşte cît îmbunătăţirea muncii instruc- Pentru eliminarea lipsurilor aşa cum ne-am angajat şi prin face, în legătură cu aceasta, propus să ofere cazuri ieşite
d<e mult mal este de făcut pe tiv-educative vizează în pri­ semnalate privind situaţia sla­ Chemarea judeţului Hunedoa­ una din colegele funcţiona­ din comun. Tocmai din acest
linia dezvoltării la elevi a mul rînd o puternică mobili­ bă la învăţătură a unor e­ ra către ţoale consiliile popu­ rei : „Nu ştiu unde este, nu motiv, organele vizate au da­ „In ziua de 15 ianuarie zile în magazia mea, cînd
dragostei faţă de învăţătură zare a întregului potenţial al levi, în toate şcolile se orga­ lare judeţene ale ţării. Aceste spune la nimeni cînd pleacă I" toria să supravegheze mai a­ a.c., în jurul orei 18,00, în trebuia dusă la unitatea clin
—- principala lor îndatorire şcolilor pentru aplicarea con­ nizează cercuri de consultaţii activităţi se vor desfăşura sub „O vină în aceste absenţe, tent modul în care îşi înde­ magazinul alimentar nu mai Săcărîmb. Nu mi se dau nici
—, a creşterii preocupării pen­ secventă în viaţă a măsurilor şi meditaţii ale elevilor. numele „Să facem şcoala noas­ chiar de scurtă durată — a­ plinesc obligaţiile funcţionarii era pîine. Duminică diminea­ produse preambalate, deşi
tru ajutorarea elevilor rămaşi stabilite prin documentele de O grijă deosebită se va a­ tră cea mai frumoasă utiitate răta tovarăşul Aurel Vraciu, din subordine. Solicitudinea ţa, în ziua de 16 ianuarie magazinul e cu autoservire.
partid, pe linia dezvoltării şi
în urmă, a întăririi colaboră­ perfecţionării procesului de în- corda pregătirii elevilor din din judeţ", acţiune declanşa­ dirigintele oficiului poştal — nu are caracter facultativ, ci a.c., magazinul trebuia să Apoi, ma? am nevoie de o
rii cu familia, care trebuie, văţămînt, a tehnologiei didac­ clasele a VUI-a, în vederea tă pe baza unui regulament de o poartă şi responsabila de obligatoriu ! fie deschis între orele 8 şi vînzătoare...
în mai mare măsură, atrasă în tice şi ridicarea la nivel su­ concursului de admitere în di­ întrecere, axat pe ideea „In ghişee, Adela Manciuc. Dînsa 11, dar nu l-a deschis ni­ Am zăbovit prin unitate.
realizarea scopurilor instruc- perior a muncii de educaţie verse tipuri de şcoli. In aceas­ fiecare zir o faptă demnă de trebuie să cunoască şî să răs­ N. PANAITESCU meni. Dulciuri găsim rar în Praf peste tot, iar în ma­
tiv-educative. Considerăm că, politico-ideologică şi cultural- tă idee se menţionează mă-, un viitor comunist". pundă de întreaga activitate M. LIVEZEANU unitate, zahărul se termină gazie e o mare dezordine.
Ja multe şcoli, legătura cu fa­ educativă în rîndul elevilor şi suri pentru o cît mai bună o­ prea repede, sare fină şi ex- Asta şi din cauză că pre­
milia este formală, sporadică, cadrelor didactice. In acest rientare şcolară şi profesiona­ trafină nu se aduce. La bu­ şedintele zi^e una, gestiona­
limitîndu-se, de multe ori, la context, obiectivul princi­ lă în funcţie de Interesele şi fetul de alături nu găsim ţi­ rul face alta, nu există stră­
şedinţele cu părinţii. Se con­ pal al muncii instructiv-edu- aptitudinile elevilor cît şi ne­ gări „Mărăşeşti". danii şi conlucrare, a scăzut
sideră uneori că numai diri­ voile social-economice prezen­ Am redat pe scurt dintr-o simţul răspunderii in muncă,
cative pentru perioada ce ur­
gintele este „Învestit" cu da­ mează, subliniat şi în anali­ te şi de perspectivă. Pentru şantiere scrisoare primită de curînd a intervenit delăsarea...
toria de a tine legătura cu fa­ zele consiliilor profesorale din cei care se pregătesc în vede­ la redact»c, de la cititorii Am încunoştintat pe tova­
milia, ceea ce este insuficient, şcolile generale, profesionale, rea examenelor de bacalaureat noştri din Certeju de Sus. răşul Ioan Haţegan, preşedin­
simţindu-se nevoia unei în­ tehnice şi în licee, este creşte­ şi admitere în învăţămîntul Ne-am dus pe urmele ei. . Ia­ tele U.J.C.C. Ni s-au dat asi­
drumări pe Jinia fiecărei spe­ rea calităţii muncii didactice, superior s-au organizat centra (Urmare din paa. 1) sind cele mai eficiente meto­ clare menit să ducă la poli­ tă constatările de la fala lo­ gurări că totul se va rezolva
cialităţi, de către fiecare ca­ a promovării în mai mare mă­ de pregătire la Petroşani, Hu­ de în munca politico-educa- calificarea constructorilor, cului. cu maximă operativitate. Se
— Oamenii (cei care ne-au pune o întrebare firească :
dru didactic. sură a concepţiei sistemului nedoara. Deva, Brad, cu spri­ al din Petroşani, unde am a­ tivă, conduce la întărirea am experimentat unele teh­ sesizat — n.n.) au dreptate Dacă cetăţenii n-ar fi sesizai,
tacat două corpuri din clă­
Se constată, în unele cazuri, didactic modern, a Introduce­ jinul cadrelor universitare de dire precum şi căminul-in- responsabilităţii faţă de mun­ nologii noi de construcţie, — ne spune Emilian Iancu, cînd s-ar II rezolvat treburile
conservatorism, rutină şi chiar rii în metodologia didactică a la Institutul de mine din Pe­ ternat, creşa pentru copii de că în rîndurile constructori­ specifice obiectivelor indus­ preşedintele cooperativei. Eu de la cooperativa de consum
lor noştri.
comoditate din partea unor ca­ formelor active de muncă cu troşani. la Petrila, oficiile P.T.T.R. de Incepînd cu acest an, în­ triale, am preconizat califi­ i-am spus gestionarului să din Certeju de Sus? Trebuie
dre didactice (şcolile Almaş- elevii, care să asigure dezvol­ Va spori, de asemenea, pre­ la Baru şi Haţeg, lucrările de cepe reprofilarea activităţii carea la locul de muncă a deschidă duminică, dar nu neapărat să sesizeze oamenii
Sălişte, Visca, nr. 1 Hunedoa­ tarea intelectuală, afectivă, es­ ocuparea pentru asigurarea u­ modernizare a drumului de noastre. Momentul este mar­ 60 de zidari, 30 dulgheri şi 15 m-a ascultat. O să luăm mă­ ca să se treacă la luarea o­
ra, nr. 2 Petrila, Vâlişoara, tetică, morală, fizică a acesto­ nui climat educativ de conţi­ acces la mina Livezeni etc. cat de lucrările industriale montori prefabricate pentru suri. In ce priveşte aprovizio­ perativă de măsuri ?
Crişcior etc.), în pregătirea ra, să contribuie la cultiva­ nut în procesul de învăţămînt. Desigur că această platfor­ ce trebuie să le executăm lucrările ce se vor executa narea o să mă interesez... GH. I. NEGREA
pentru lecţii, în asimilarea rea aptitudinilor, a gîndirii şi pentru educarea patriotică, mo- mă, menită să ducă la o în­ pentru lărgirea capacităţii de industrializat. Aceasta con­ — Am comenzi depuse la
★
formelor şi mijloacelor noi de capacităţilor de creaţie. ral-cetătenească, ateist-ştilnti- deplinire ireproşabilă a pla­ producţie de la „Vîscoza" stituie doar începutul unei depozitele I.J.E.COOP Deva Era să uităm. In centrul
predare. In şcoli se va continua ac­ fică, prin muncă şi pentru nului nostru de construcţii- Lupeni. Prin introducerea lu­ largi şi continue campanii de două săptămîni, dar nu comunei Certeju de Sus e­
montaj, n-am fi creat-o fără crărilor industriale, în 1973 de ridicare la noi cote de au fost onorate încă. Mer­ xistă şi un chioşc pentru di­
aportul fiecărui muncitor al planul nostru de producţie hărnicie a elementului pro­ ceologul şl şefii de depozite fuzarea presei. Orarul de di­
grupului de şantiere, fără se va dubla faţă de acest an. ductiv şi al eficienţei activi­ de la Deva se interesează mineaţă : 8 la 13. Dar în ziua
participarea entuziastă a fie­ Aspectul incumbă o mulţime tăţii pe care o desfăşurăm. prea puţin — precizează Ioan vizitei noastre uşa era fere­
căruia dintre ei la transpu­ de probleme, printre care şi Noi am trecut la înfăptui­ Poienar, gestionarul magazi­ cată. Abia în jurul orei 13 a
nerea în viaţă a sarcinilor asigurarea unei baze tehnico- rea acestor deziderate fără nului. Uitaţl-vă. O cantitate venit vînzătoarea şi a des­
ce ne revin. Elementul dina­ materiale corespunzătoare. să invocăm scuza „timpului de 160 kg preparate din car­ chis. Cine o întreabă cum
mizator îl constituie organi­ In vederea realizării acestei,a, friguros". Pentru rezolvarea ne a fost lăsată de cîteva respectă orarul de muncă ?
zaţia de partid, care, folo­ am iniţiat un curs de reci- unor probleme, care să con­
ducă în final la accelerarea
ritmului de execuţie, iarna
nu poate constitui un obsta­
Plenara Consiliului col. Sînt lucruri care se pot
înfăptui chiar şl acum. Am r A luat fiinfă studioul pionierilor
enumera doar crearea cadru­
PETROŞANI. Răspun-
lui organizatoric necesar ex­ zînd dorinţei pionierilor vor prezenta pagini din
judeţean al elevilor tinderii muncii în acord glo­ din oraş, Consiliul mu­ istoria teatrului româ­
nesc şl universal. Spec­
bal, unde ne propunem
să
cuprindem 75 Ia sută din nicipal al Organizaţiei tacolele In comun ac-
DEVA. Ieri a avut loc ple­ politico-ldeologice din şcoli cu totalul forţei de muncă şi pionierilor, în colabora­ tori-plonlerl (poezie-pro-
re cu Casa de cultură
ză), expoziţiile, audiţii­
nara Consiliului judeţean al formele şl metodele ce pot fi studierea proiectelor de ex­ şi Teatrul de stat „Va­ le muzicale, turnarea u­
elevilor, care a analizat preo­ folosite în educarea ateist-şti- tindere a înlocuitorilor în lea Jiului'*, au deschis, nui film în cadrul cine-
cuparea organelor şi organiza­ inţiflcă a elevilor, ca şi nece­ vederea obţinerii unor sub­ în ziua de 23 Ianuarie clubului de la Casa de
ţiilor U.T.C. din şcoli pentru sitatea intensificării muncii stanţiale efecte economice, 1972, „Studioul pionieri­ cultură şi Casa pionie­
educarea ateist-ştiinţifică a e­ politice în vederea formării u­ unde de asemenea am luat lor".
levilor, precum şi contribuţia nor convingeri raaterialist-$ti- măsurile necesare. rilor Petroşani vor com­
comisiilor social-profesionale inţiflce. Imaginea şantierelor noas­ In cadrul studioului pleta fericit această Ini­
ale comitetelor U.T.C. din şcoli In întîmpinarea semicente­ tre, pulsul viu al muncii în vor funcţiona patru sec­ ţiativă, vizîndu-se pe
privind îmbunătăţirea conti­ narului U.T.C., elevii utecişti pofida timpului friguros, op­ ţii : teatru, film, artă lingă educarea estetică a
timismul constructorilor noş­
nuă a condiţiilor *de muncă şi întruniţi în plenară au hotărî! tri ne dau posibilitatea să plastică şi muzică. Fie­ pionierilor şi şcolarilor,
viaţă ale elevilor. Cu acelaşi intensificarea muncii educative care secţie va avea un formarea spectatorului
prilej a fost discutat şi apro­ pe linia întăririi disciplinei prefigurăm substanţiale cer­ program bine orientat, de mîine, capabil a pă­
titudini de viitor. întregul
bat calendarul activităţilor e­ şcolare, astfel îneît să nu e­ nostru colectiv se află angre­ răspunzfnd dorinţelor şi trunde sensul mesajului
ducative Iniţiate de Consiliul xiste nici un elev sancţionat, preocupărilor copiilor. artistic al spectacolelor.
judeţean al elevilor în cinstea nici o absenţă nemotivată, fie­ nat în realizarea exemplară Astfel, se vor organiza Asemeni „Studioului
a sarcinilor de plan şi a an­
Petro­
pionierilor" din
semicentenarului Uniunii Tine­ care utecist să contribuie prin gajamentelor, convins fiind înlîlniri cu actori şi re­ şani vor lua fiinţă şi al­
gizori ai teatrului din
retului Comunist. cîte 50 de ore muncă patrioti­ că astfel contribuie la rezol­ localitate, se vor vizio­ tele în toate localităţile
că la dotarea atelierelor-şcoa- varea marilor probleme pe
Slntia mecanizat fi pentru spfilarea autobuzelor din raclrnl Autobazei Brad contribuie din In cadrul discuţiilor s-a ac­ na spectacole de teatru Văii Jiului.
Dlin ia buna intreţincrc a parcului auto, la creşterea productivitAţii şi reducerea cTieltuielMor. centuat necesitatea unei mni lă şi laboratoarelor, la înfru­ care Ie ridică planul de in­ şi film — cu discuţii pc
v Foto : V. ON'OttJ museţarea şcolilor şi localităţi­ vestiţii al judeţului în acest
bune pregătiri a comisiilor lor* an. marginea acestora, se ELENA S1NK