Page 79 - Drumul_socialismului_1972_01

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 306 • DUMINICA 30 IANUARIE 1972

o
N O TĂ Cum va fi vremea
C in e m a ® T e l e v i z i u n e in luna februarie
FELIILE DEVA : Waterloo — seriile 19.30 Telejurnal ;
pe prima bancă a observat I-II („Patria"); Avint („Arta"); 20,00 Reportajul sâptăm înli : „Bi­ Potrivit prognozei Institutului
C L I P A . . . mai departe, în faţă, pendulînd SIMERIA : Fraţii („Mureşul") ; juterii" ; de Meteorologie şi Hidrologie. In
Steaua de ti­
HUNEDOARA :
o lumină. Şi-a dat imediat Restaurantul „Minerul" Pe- nichea („Sidcrurgistul") ; Bâ- 20.20 Retrospectivă Walt Dis­ cursul lunii' februarie vremea va
fl mal caldă tlecit In mod obiş­
seama că este vorba de o ma­ roşani. Ora prînzului. La me­ tAlia de pe Nerctva — seriile ney ; nuit. Oscilaţiile termice vor fl
Viaţa n-ar avea, poate, ace­ nevră pe calea ferată. Crezînd se, cîţiva clienţi (doar cîţiva 1) l-II („Constructorul") ; Scoate-ţi 21.20 Spectacol de divertism ent : mal pronunţate în a doua jum ă­
pilăria cind săruţi
(„Arta") ;
eaşi covîrşitoare valoare dacă că şoferul va opri mai aproa­ incearcă să servească masa. C A L A N : Hcllo Dolly — „Muzică şi umor" în in­ tate a lunii, în special între io
n-am cîntârJ bine flecare cli­ pe de tren n-a spus nimic. Ne exprimăm dorinţa de a seriile I-II („11 Iunie"); TE- terpretarea unul colectiv şi 23 cind pătrunderile de aer
rece vor fl mai accentuate.
pă a el, dacă n-am aprecia cu Dar autobuzul mergea cu vi­ servi o ciorbă. Trecem cu ve­ LIUC: Un italian în America de actori de la Teatru] Precipitaţiile care vor cădea in
(„Minerul"); PETROŞANI:
Nu
aceeaşi luciditate şl exigenţă teză. Se apropiase deja prea derea întîrzieree exagerată cu te întoarce („7 Noiem brie"); „Lucia Slurdza Bulandra" ; această perioadă, îndeosebi sub
fiecare secundă. O clipă de mult. Atunci, omul de pe pri­ care ni se aduce în faţă felul Sunetul muzicii — seriile I-II 22.40 Telejurnal. formă de ploaie şi burniţă, vor
fl cantitativ m oderate, totalul lor
Ro­
LUPENI:
(„Republica");
neatenţie în cursul fabricării ma bancă a strigat: „Stai, intîi, punind-o pe socoteala manticii („Cultural") ; Haiducii Sport. variind, în zonele agricole. Intre
unul produs, de pildă, poate vine locomotiva !" Şoferul a tinereţii ospătarului. „Tinere­ lui Şaptecai ; Zestrea domnitei LUNI, 31 IANUARIE 25 şl 45 mm, cu valori mal ridi­
duce la deprecierea Iul. In virat brusc spre stînga şi a lul", tîrşindu-şi picioarele egal, Ralu — soriile I-II („Muncito­ cate în jum ătatea de nord-est a
ţârii.
altă împrejurare, poate costa pus frîna. cu privirea pierdută în gol, resc") ; LONEA : Trandafiri 13.30 Lecţii Tv. pentru lucrătorii In februarie, vor predomina zi­
roşii pentru Angelica („Mine­
viaţa unui om sau a mal mul­ trece pe lingă masă şi, din rul") ; ANINOASA : Mexic ’70 din agricultură. lele cu cer noros şi cu ceţuri
Locomotiva a trecut trăgînd
tor oameni. Iată o întîmplare un vagon după ea. A plecat mers, ne aruncă „panierul" (.„Muncitoresc") ; PAROŞENI : Tehnologia culturii pom i­ frecvente dim ineaţa şl seara, iar
pe alocuri cu depunere de chi­
Un italian în America („Ener­
care ax fi avut consecinţe şl manevrantul. Autobuzul s-a (am numit coşul) cu două cio­ gia") ; PETRILA : Floarea soa­ lor fructiferi. ciură.
grave, dacă... turi şi patru felii exagerat de relui („Muncitoresc") ; VUL­ Organizarea producţiei şl Caracteristic pentru această lu­
urnit şl el din loc, contlnu- a muncii In fermele pom i­ nă este şi faptul că tem peraturile
...Intr-una din serî, autobu­ îndu-şi drumul. După cum a subţiri de pîine. Feliile sînt CAN: Aeroportul — seriile I-II cole ; minime în aer nu vor cobori sub
URICANI :
(„Muncitoresc") ;
zul care circulă pe traseul mărturisit, şoferul nu obser­ deasupra, cioturile dedesubt. A şteptarea („7 Noiembrie") ; 17.30 Deschiderea emisiunii. minus 12 grade în zonele agrico­
Nandru—Hunedoara se în­ vase lumina. Şi întîmplarea ar Nu ştiam şi încă nu ştim cît BÂRBATENI : Unghiul de că­ A vanprem ieră ; le. iar m axim ele diurne vor os­
Au­
drepta, încărcat cu muncitori fi avut consecinţe grave, dacă trebuie să cîntărească o felie dere — seriile I-II („6 Asediul 17.40 La volan — Emisiune pen­ cila frecvent între 0 grade şl plus
ORAŞTIE:
gust");
10 grade, cele mai ridicate valori
pentru schimbul III, spre Hu­ Dumitru Stroe — acesta este de pîine, dar eram siguri că („Flacăra"); GEOAGIU-BAl: Să­ tru conducătorii auto ; înrcglstrîndu-se în sudul şl ves­
nedoara. Era în jurul orelor numele omului, maistru prin­ trebuie să arate altfel. Să fie rutul: HAŢEG: Articolul 420 — 18,00 Căminul ; tul ţării.
22,15. La intrarea în Hune­ cipal în combinat — n-ar fi mai groase, adică. Ii stopăm seriile I-II („Popular"); BRAD: 18.40 A vanprem ieră ; In sol, la adîncim ea nodului de
roşie");
După vulpe („Steaua
doara şoseaua este traversa­ preîntîmpinat-o. „tinerelului" mersul indiferent GURABARZA : 100 de dolari 18.45 Ecranul — emisiune de in­ înfrăţire a griului de toam nă —
3 cm — tem pera­
aproxim ativ
tă de o cale ferată. Un că­ printre mese, şi-i cerem, fru­ pentru şerif („Minerul") ; form aţie şi critică cinem a­ turile nu vor coborî sub minus
ILIA: Serata („Lumina").
lător care stătea în autobuz MARIN NEGOIJA mos, să „dospească" un pic tografică ; 4-6 grade, ceea ce înseam nă că
feliile. Aici intervine momen­ plantele nu vor fl afectate de
tul sincerităţii. Pentru ca to­ DUMINICĂ, 30 IANUARIE 19,10 Tragerea de am ortizare ger în această lună.
ADAS ;
In condiţiile specifice Iernii ac­
tuşi să ne arunce, chiar şi fă­ 8.15 Gimnastica pentru toţi ; 19.20 1001 de seri : Isprăvile Iul tuale — precipitaţii m oderate şi
ră discreţie, în faţă „moneda" 8,30 Cravatele roşii ; Mlghty Mouse ; tem peraturi mai ridicate dccît
u deplinei solicitudini, a luat 10.00 Viaţa satului ; 19.30 Telejurnal ; norm al, — rezervele de apă ac­
cesibilă plantelor !n sol pe adin-
A L M A N A H coşul şi-a plecat. A revenit 11,10 Să înţelegem muzica. 20,05 Reflector ; clmea de l m etru vor fl la sfîr­
55 apoi urgent. In coş, acum Ciclul de educaţie muzicală 20.20 Roman foileton „Davld şitul lunii februarie cuprinse în ­
deasupra erau cioturile, dede­ prezentat de cunoscutul Copperfield" (VII) (ultimul tre 1 200—1 500 mc la hectar în
jum ătatea de vest a M unteniei
subt feliile. Tot primele. Tot dirijor Leonard Bernsteln. episod) ; şl în nordul Olteniei. Valori mai
Muncitori, tehnicieni şl specl allşli ai Bazei experim entale sil­
Specialiştii au calculat că ciază că tasarea terenului nu vice Simeria se străduiesc si reu şese să adapteze climei noastre subţiri. Aici intervine momen­ Emisiunea a X l-a : „Veş­ ridicate se vor întlinl in Judeţe­
în Ungaria, la o populaţie de a ajuns încă la punctul cri­ noi plante decorative exotice. Foto : V. ONOIU tul nesincerităţii. „Le-ai schim­ nicul Beethoven" ; 20.45 A vanprem ieră : „M uşatl- le Argeş, Dîmboviţa şl în nordul
10 milioane de cetăţeni se fu­ tic, dar că edificiile construi­ bat?" îl întrebăm. „Da, cum 12.00 De strajă patriei ; nli" ; judeţului Olt unde. pe porţiuni
exces
mează anual aproximativ 30 te deasupra tunelurilor metro­ să nu, sînt altele, astea-s 12,30 Emisiune In limba m aghia­ 20,55 Pagini din literatura um o­ restrînse. se va semnaJla arabil,
de um iditate în stratul
miliarde de ţigări, ceea ce ului sînt totuşi periclitate In groase. Nu se vede ?!“ Nu se ră ; ristică rom ânească. datorită dezgheţului. In restul
reprezintă 3 000 de ţigări în viitor dacă nu se vor lua mă­ vedea. Se vedea însă de la o 14.00 Sport. Monologul „1 Aprilie" de zonelor agricole rezervele de apă
I. L. Caraglale. Interpre­
în sol vor oscila între 1 000—1 200
medie pe locuitor, incluzînd suri pentru stăvilirea feno­ Eugen lonescu despre JacbetlT poştă că şi momentul nesin­ Cu trei zile Înaintea Jo­ tat de Radu Beligan. mc la hectar. Uşor sub această
şi sugarii. menului de tasare. cerităţii fusese depăşit. Tînă- curilor Olimpice de Iarnă „Spre Slatina” — dram atiza­ lim ită se vor situa zonele de şes
Pentru a diminua consumul ★ rul ospătar, la început de — ultimele noutăţi de la re după schiţa Iul I. A. din Banat, Cîmpla Crişurilor pre­
de ţigări, Ministerul Comer­ In declaraţiile făcute recent monstru : ambiţia puterii se „carieră", intrase în momen­ Sapporo. Bassarabescu. Interpretea­ cum şl terenurile în pantă din
din
sud-vestul Transilvaniei şl
ţului rnter’ r a dispus interzi­ Specialiştii în domeniul pu­ unor ziare, autorul „Rinoceri­ dezvoltă în el pină la nebu­ tul Insolenţei. L-am lăsat să-şi Schiul pe Înţelesul tuturor ză : Silvia D um ltrescu— sudul Moldovei.
cerea fum.tulul în acele lo- blicităţii din Marea Britanie lor" emite clteva consideraţii nie. Preocupările şi explicaţii­ savureze în tihnă dulcea con­ (III). TLmlcă, Costache Antonlu, Evoluţia condiţiilor agrometeo-
'V/ri unde un mare număr au constatat epuizarea aproa­ pe marginea ultimei sale pie­ le dramaturgului decurg, de vingere a „ducerii de nas" a Echipa de fotbal a Româ­ Mihai Fotlno, Ştefan Ta- rologice în luna februarie va fa­
de oameni se adună pentru pe totală a spaţiilor pe care se — „Macbeth", o prelucrare asemenea, din valul violenţe­ clientului neştiutor, şi-am niei In Campionatul euro­ palagâ ; voriza vegetaţia lentă a culturi­
lor de toam nă şl efectuarea unor
perioade de timp scurte cum se mai pot lipi diverse afişe personală a dramei lui Sha- lor contemporane la care a­ mîncat feliile aşa cum au fost. pean — retrospectivă i 21.20 Dezbateri culturale. T răsă­ lucrări agricole în cîmp Intre
ar fi bufetele sau restaurante­ sau face diverse Inscripţii cu kespeare. Eugen lonescu a sistă fără să poată interveni. Mici. Subţiri. Ca de castrave­ 16.00 Postm erldlan ; turi morale definitorii ale care fertilizarea sem ănăturilor şi
le cu autoservire. De aseme­ reclame. Toate suprafeţele întreprins variaţiuni pe te­ Autorul se declară influen­ te. Că în loc de patru am 18.00 Film serial pentru tine­ poporului rom ân şl re­ în unele zile chiar însăm înţarea
unor culturi din prim a
nea, a fost interzis fumatul în plane din oraşe, panourile ma orgoliului, violenţei şi ţat de „Jan Kott, care — pri­ servit opt, asta e cu totul ret : „Planeta giganţilor" ; flexul lor In cultură ; în sudul şl vestul ţării. urgenţă
magazine. purtate de oamenf-sandviş morţii personajului princi­ mul — mi-a trezit interesul altceva! E treaba ospătarului. 18,50 Clntoce de viaţă nouă. 21,50 Imagini de pe Vltava. Un Conţinutul m oderat de um idi­
★ sînt deja ocupate şl nu mai pal, „Este vorba în pie­ pentru tema setei de putere Şi a responsabilului localului Aspecte de la Festivalul reportaj muzical din F ra­ tate în sol din unele zone agri­
In f vil anului 1971, Ia oferă nici o posibilitate de sa mea despre moarte, ca­ care transformă un militar amintit. Dar noi spunem că ar folclorului% muzica] contem ­ ga ; cole Im pune încă de pe acum
din
extindere. Pentru a deşi
pregătirea m ăsurilor pentru con­
Tokio in alte mari oraşe impas, Joffry Davis din re este angoasă şi o închisoa­ disciplinat, onorabil, într-un trebui să intereseze în eqală poran din Turnu Sevorin ; 22.30 „24 de oreM 5 servarea apel, în tim p ce în
japoneze s-a constatat o co- Derbshir a propus să se folo­ re pentru mine" declară auto­ asasin şi de Alfred Jarry, măsură şi conducerea T.A.P.L. 19.15 Publicitate ; 22.45 Contraste din lumea ca­ nord-vestul M unteniei va fl nece­
borîre a solului cu 10-20 sească pentru reclamă chelii­ rul despre una din temele creator al celuilalt monstru Petroşani. 19,20 1001 de seri „Indienii" ; pitalului. sară înlăturarea excesului de ti­
m iditate din stratul arabil care
centimetri. Cercetătorii au sta­ piesei sale. „Macbeth" este regal descendent din Macbeth, V. TEODORESCU va apare* locali după dezgheţ.
bilit că fenomenul se datoreş- le, argumentînd că acestea o­ totodată o încercare de a regele Ubu". Premiera piesei
te pompării apelor freatice feră o suprafaţă perfectă de explica motivul pentru care „Macbelh" este programată
din zonele unde se desfăşoară 40 de toii pătraţi. Poate că un general credincios şi vir­ pentru 31 ianuarie, la teatrul
construcţiile civile şl Indus­ s-ar fi găsit amatori să-şi în­ tuos devine un criminal, un parizian „Rive Gauche". M ica publicitate Unitatea de mecanizare
triei©. De exemplu, cercetă­ chirieze cheliile pentru recla­
torii serviciilor de transpor­ mă dacă conducătorii oficiilor si
turi urbane din Tokio au care se ocupă cu publicitatea „Dama cu camelii pe ecran Caut femele îngrijit copil la destulul lor Alexandru Molse şi transporturi
constatat că unele porţiuni n-ar fl constatat că reclama domiciliu. Deva, cart. Dacia, M oraru, fost m agistrat, avocat,
După
orele
bloc 15, ap. 17.
ale metroului din capitala ni­ scrisă pe chelie, aflîndu-se la Franco Zeffirelli intenţio­ mului vor fi Aii McGraw (cu­ 18,00. Jurisconsult, decedat la data forestiere Deva
de 18 ianuarie 1972 In Simeria.
ponă au coborît cu 10 cm o înălţime prea mare, poate nează să realizeze o nouă noscută spectatorilor români
faţă de cota Iniţială. Se apre­ fi citită cu greu. versiune cinematografică a bi­ din filmul „Love Story") şi ★
necunoscutului roman „Dama Albert Finney. Filmările vor angajeaza urgent i
cu camelii". Protagoniştii fil­ avea loc în Italia şi Franţa. : Familia dr. Clncora Ioan şi Pentru coloana U.M.T.F. Telluo
i rudele apropiate mulţumesc şl Vînd casă (3 camere, depen­
j pe această cale celor care au dinţe) Deva str. M. Vltcazu 25 © mecanici auto
D E F E C T O S C O P i luat parte la m area lor durere, dal N. Antal, 48, telefon 71265. Pentru sectorul Iscroni, staţie auto de curlnd dată
® şoferi remorchlştl pe maşini noi.
Inf. Cluj Dr. Crăciun str. Bu-
prin pierderea dragului şl mo-
ÎN ANII RĂZBOIULUI |^prln în exploatare:
® mecanici auto
@ conducători auto
Tezaurul Poloniei „în exil â â Se asigură pentru nefamillştl cazare în dormitoare
Programul Universităţii serale de comune, iar pentru familişti, în limita posibilităţilor,
apartamente Ia bloc.
La 11 septembrie 1939, gu­ In zilele următoare, noi 0- De asemenea, recrutează candidaţi pentru şcoala de
vernul polonez solicită gu­ biecte de valoare au fost expe­ marxism - leninism şoferi cu durata de 6 luni, cursurile începînd la 15
vernului român că doreşte să diate prin România spre Oc­ martie în localitatea IHa.
depoziteze în străinătate o cident. Un astfel de transport, LUNI. 31 IANUARIE 1972: Condiţii de salarizare conferiri H.G.M. 914/1968.
mare parte din rezerva sa de cuprinzînd 61 de lăzi cu aur, — Economie, anul II. predare In sala Centrului militar ju­ Informaţii suplimentare la birou] personal al unită­
aur şi de aceea cere aproba­ în greutate de 2403 kg, a fost deţean ; ţii U.M.TJ3. Deva. telefon 1 39 79.
rea unei securităţi depline a efectuat chiar cu vasul româ­ — Economie, anul III, predare în sala comitetului munici­ (30)
transportului spre Constanţa. nesc „Suceava". pal de partid ;
Conform acordului din noap­ Ultimul transport, ambalat — Construcţie de partid, anul I, predare in sala Cabinetu­
tea de 13 septembrie 1939, în 51 de casete, avind 3057, lui judeţean de partid ;
aurul Băncii Poloniei, în va­ 450 kg (brutto) a fost depozi­ — Filozofie, anul III, dezbatere în sălile şcolii generale „Dr.
loare de 345 milioane de tat la Banca Naţională a Ro­ Petru Groza" ; întreprinderea
zloţi (69 milioane de dolari la mâniei în ziua de 10 octom­ — Istorie, anul I, predare în sala mică a Consiliului popu­
cursul din 1939) încărcat în brie 1939. Cu toate presiunile lar judeţean ;
1200 de lăzi, în greutate tota­ făcute de Legaţia Germaniei de panificajie Deva
MARŢI, 1 FEBRUARIE 1972 :
lă de 80 de tone, a fost trans­ Ia Bucureşti, Banca Naţională — Economie, anul I, predare în sala comitetului municipal
portat prin ţara noastră spre a României a păstrat intact de partid ;
Constanta, de unde îmbarcat depozitul de aur polonez, res- — Construcţie de partid, anul II, predare tn sălile şcolii Angajează prin concurs, conform Legii nr. 12/
tituindu-1 în întregime Băncii
pe un vas britanic a luat dru­ generale „Dr. Petru Groza" ; 1971, şef serviciu salarizare şi organizarea mun­
— 51 tu ni fost In „Tura da noapte" ? Poloniei la 17 septembrie — Filozofie, anul I, predare în sala Cabinetului judeţean cii. Condiţii de angajare : studii tehnice superi­
mul Franţei. 1947.
desen de V. MIHAILESCU de partid ; oare sau economice cu o vechime in specialita­
— Etică, anul I, predare, tn sala mică a Consiliului popu­ te de 8 ani. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/
lar judeţean ;
— Etică, anul III, predare. In sala Comitetului judeţean 1968. Data concursului : 15 februarie 1972, ore­
al U. T. C. le 8. Informaţii suplimentare la telefon 13246.
Enigma crucişătorului „NAN u Programul pentru toate secţiile Începe la ora 18,00. (36)
___ _i
publicitate - publicitate - publicitate
Se ştie că motivul aparent declara că nu are în depozi­ al colonialiştilor spanioli au echipajul său... La 11 aprilie,
al declanşării ostilităţilor din­ tele jale de muniţii nici mă­ organizat Ia Havana o demon­ preşedintele S.U.A. declara că
tre Statele Unite ale Americil car cantitatea de praf de puş­ straţie. Aceasta nu a avut o „intervenţia este datoria noas­
şi Spania de la sfîrşitul seco­ că necesară pentru o salvă de influentă asupra desfăşurării tră, deoarece nava americană
lului trecut a fost scufunda­ salut, nicidecum pentru a pur­ generale a evenimentelor din a fost scufundată chiar lingă ÎNTREPRINDEREA ESTE IOC PENTRU II BINE
rea crucişătorului american ta un război. insulă, dar a oferit Statelor U­ ţărmurile Statelor Unite". Pre­
„Man" în rada portului Hava­ Se înţelege că toate aces­ nite posibilitatea de a 0 cate­ şedintele justifica războiul prin
na. Se pune, totuşi,1 întreba­ tea nu puteau determina Spa­ gorisi ca o „ameninţare" Ia a­ existenţa unei ameninţări la MINIERA BARZA
re^ : cine avea interesul prin­ nia să dorească un război cu dresa S.U.A. şi pentru a tri­ adresa securităţii S.U.A. — Nu o dată s-a vorbit despre at măsuri ca în textul brigă­
cipal să înceapă conflictul ml- S.U.A. Şî, totuşi, conflictul a mite spre ţărmurile Cubei o ceea ce, chiar dacă scufunda­ formaţia de pompieri condusă zii artistice de agitaţie a Ex­
litar — Spania sau Statele U­ avut loc. escala compusă din cinci na­ rea crucişătorului ar fi fost La I.M. Barza, ca urmare a preocupărilor din partea de Gligor Faur, cît şi de co­ ploatării miniere de la Barza
nite ? Deşi scurt, războiul a avut ve de război. un act agresiv deliberat, ar fi conducerii, a comisiei de prevenire şi stingere a in­ mandantul el, numai de bine. să se adopte scenele, mono-
o preistorie lungă, deoarece a Din punct de vedere militar fost o exagerare. cendiilor, sînt iniţiate o serie de acţiuni pozitive, pe Ei acordă o grijă deosebită loage cu conţinut de p.c.i., fo-
La sfîrşitul secolului trecut, şi propagandistic, războiul era apărării avutului obştesc de losindu-se în acest scop în­
Spania îşi pierduse mult din început să fie pregătit de deci pregătit, rămînînd să se La 20 aprilie, ambasadorul linia asigurării bunurilor obşteşti împotriva incendii­ incendii. drumătorul cu asemenea mate­
puterea militară şi economică S.U.A. încă din februarie 1895, găsească doar pretextul nece­ american la Madrid prezenta lor. Iţi face o deosebită plăcere văzînd preocupările Membrii acestei formaţii ci­ riale tipărit şi difuzat anul
dală, cîndva, de cucerirea co­ cînd aici s-a dezlănţuit e pu­ guvernului spaniol un ultima­ ce se depun pentru asigurarea în bune condiţii a pa­ vile de pompieri sînt decişi trecut la toate obiectivele din
loniilor. In plus, din cauza re­ tum prin care Statele Unite zei contra incendiilor la locurile de muncă, buna or­ să-şi amplifice eforturile şi în judeţ.
presiunilor dezlănţuite împo­ cereau ca Spania să renunţe la ganizare şi instruire a formaţiei civile de pompieri în viitor pentru îndeplinirea Ire­
triva răsculaţilor cubanezi, ca­ Cuba şi să-şi retragă forţele cadrul întreprinderii. O atenţie deosebită se acordă re­ proşabilă a sarcinilor ce le re­ Gu toate realizările bune ob­
re luptau pentru independen­ militare de pe Insulă. Terme­ medierii deficienţelor ce apar la instalaţiile electrice vin. Considerînd că buna pre­ ţinute nu se pot trece cu ve­
ţă, Spania ajunsese şi într-o PE URMELE ISTORIEI nul ultimatumului era 23 apri­ de forţă şi lumină, la sistemele de încălzire. O preocu­ gătire este cheia succesului, derea si unele lipsuri. Nu este
situaţie de izolare politică. Şi lie, dar la 22 aprilie flota ame­ pare care merită laude, a condu cerii şi a comisiei tehni­ şi-au propus ca în actuala pe­ necesar să fie cineva pompier
din punct de vedere militar, ricană pornea deja spre apele ce p.c.i., este şi aceea de a depista şi descoperi defi­ rioadă de întrecere între for­ dc meserie ca să-şi dea sea­
ma de gravitatea neglijenţe­
Spania avea de suportat greu- teritoriale ale Gubei pentru a cienţele tehnice din procesul de producţie, care ar maţiile civile de pompieri din
i iti mari, deoarece armata el interveni. In ziua următoare, putea genera incendii, în cazul că nu sînt înlăturate la judeţ, în cinstea zilei de 13 lor existente în acest sector.
de 90 000 militari, aflată în ternică propagandă antispanio- sar. Şi el a fost găsit. o altă escadră a pornit spre timp. septembrie — „Ziua pompierilor Exemplu, în blocurile de locu­
Cuba, trebuia să lupte împo­ lă. Această campanie a avut La 24 ianuarie 1898, minis­ Filipine. Preşedintele a anun­ De o atenţie deosebită s-a bucurat în anul 1971 ac­ din R.S.R.", să organizeze mai it M 3 şi 4 ce au fost vizitate
triva a 170 000 de soldaţi şi o- ca pretext cruzimile trupelor trul marinei al S.U.A. a anun­ ţat, de asemenea, chemarea tivitatea de propagandă împotriva neglijenţelor în u­ bine activităţile pentru înde­ au fost constatate următoare­
fiţori americani. spaniole care au reprimat In ţat că crucişătorul american sub arme a unui contingent de tilizarea focului, realizindu-se fotogazete, panouri cu plinirea punctelor din chema­ le: se fumează în paturi, se
texte şi desene care scot în evidentă cîteva dintre ur­
25 000 voluntari.
aruncă resturi de ţigări la în­
Cu toate că o putere colo­ sînge lupta patrioţilor cuba­ „Man" va face o vizită de mările nefaste ale neglijenţei. rea la întrecere. tîmplare etc. Reşourile ce se
nială trebuie să dispună, în nezi. Dacă opinia publică era, prietenie la Havana. America­ Războiul hispano-american Aceeaşi atenţie se va acorda şi în viitor. Astfel în In acest scop — ne-a rela­ folosesc in majoritatea came­
principiu, de o flotă maritimă într-adevăr, indignată, pentru nii erau atît de grăbiţi, îneît s-a încheiat printr-o victorie curînd vor fi gata încă două fotogazete gen reflector tat comandantul formaţiei Faur relor sînt instalate pe materi­
militară puternică, pentru a-şi oficialităţi aceste cruzimi au n-au aşteptat nici măcar ca gu­ rapidă a Statelor Unite. Spa­ ce vor fi instalate la exploatarea de la Gurabarza şi Gligor — s-a trecut la organi­ ale combustibile, pe lingă pa­
asigura dominaţia în ţările o­ fost doar pretextul campaniei; vernul spaniol să accepte ofi­ nia a fost nevoită să renunţe la atelierul acesteia. Comisia tehnică de p.c.i. şi-a sta­ zarea şi executarea controale­ turi etc. şl din această gra­
cupate, flota spaniolă era, In monopolurile americane nu do­ cial această vizită : la 25 ia­ Ia Indiile de Vest şi la Filipi­ bilit şi o serie de alte măsuri care să ducă la elimina­ lor (pentru aceasta se face o vă încălcare a celor mal ele­
perioada respectivă, atît de reau de fapt o Gubă indepen­ nuarie, fortul Morro, de la în- ne. Cuba s-a transformat, pen­ rea completă a cauzelor de incendii, a neglijenţei fa­ pregătire temeinică cu pompi­ mentare reguli, la camera nr.
tru mulţi ani, într-o semicolo­
slabă îneît nu prezenta o a­ dentă şl liberă, ci una care să trarea în portul Havana, tră­ tă de normele de p.c.i. erii angajaţi care execută a- 13. unde locuieşte muncitorul
meninţare cît de cît serioasă le furnizeze, ieftin, zahăr şi gea deja salvele de salut în nie a S.U.A., pînă cînd a fost coste ronduri); se va respec­ Gălimăneanu MIrcea, s-a a­
pentru flota americană. De alt­ tutun. cinstea navei americane. Gu­ eliberată de sub dominaţia ta întocmai programul de pre­ prins covorul şl parchetul ca­
fel, în această privinţă este ci­ Se ştie, de altfel, că pre­ vernului spaniol nu-i rămînea dictatorului Batista, de forţele gătire a formaţiei, stabilit de merei şl dacă nu se observa
tat un episod, aparent anecdo­ revoluţionare, în 1959. Atelierul minei Barza M.A.I. Materialele de Incendiu din timp focul se putea extin­
Războiul victorios al State­
tic, dar care s-a petrecut în şedintele Gleveland „sondase altceva de făcut decît să sa­ lor Unite ale Americil împo­ din dotare (A.P.G.) vor fi în de. Regretabil este că în locu­
realitate. Pentru a ocupa for­ terenul'* dacă nu cumva poate lute şi el vizita — şi să anun­ triva Spaniei a şters repede permanentă stare de func­ inţele acestor blocuri se gă­
La acest Important sector al
lierele de aici organizarea pre­
tăreaţa ,,Guam", deţinută în a­ ajunge la o înţelegere cu gu­ ţe că va trimite, la rîndul său, din memorie tragedia scufun­ întreprinderii, prin grija şefu­ venirii incendiilor la locurile ţionare, aceasta fiind © sarci­ sesc prize defecte, fire neizo­
nă importantă a servanţilor ce
cele timpuri de spanioli, a fost vernul spaniol în privinţa o navă militară, într-o vizită dării crucişătorului „Man* şi lui de sector, a maiştrilor şi de muncă este o preocupare o încadrează. Au fost repar­ late care prezintă pericol şi
aici
de electrocutare, ţ^arcă
trimis crucişătorul american cumpărării Gubel, pentru © e­ de prietenie Ia New York. Inu­ pieiriî în abis a 266 marinari. şefilor de ateliere, au fost re­ permanentă şi, pentru a se ob­ tizate sarcin» pe fiecare mem­ n-ar locui şl meseriaşi electri­
MCharleston". Apropiindu-se de ventuală folosire a ei ca bază til să precizăm că vizita do Dar ca şi în alte cazuri ase­ alizate 0 serie de măsuri pe ţine mereu rezultate bune, se bru din formaţie. Se va insis­ cieni. Femeile de serviciu ca­
ta ca în controalele de rond
fortăreaţă, el a tras şapte lovi­ maritimă militară în Marea răspuns n-a avut loc. mănătoare, asupra' Incidentu­ linia prevenirii incendiilor. execută cu regularitate in­ să se remedieze pe loc defi­ re folosesc pentru curăţenie
structaje specifice la locurile
Astfel, la atelierul de reparat
turi de tun, dar a fost nevoit Caraibilor, în vederea institu­ In dimineaţa zilei de 15 fe­ lui din golful Havana planea­ utilaj minier, prin grija şi ini­ de muncă. S-au amenajat cienţele constatate, tar cele petrosln nu cunosc regulile
de prevenire, umblă cu lichide
să înceteze focul, văzînd că o irii unui control direct asupra bruarie în rada portului Hava­ ză $1 astăzi o tainS care nu ţiativa maistrului Urîtu Gheor- locuri de fumat, materialele grave să fie aduse operativ la inflamabile la întîmplare.
şalupă se apropie de el din­ zonei Canalului Panama. na s-a auzit o explozie puter­ a putut fi clar şi definitiv elu ghe, a fost înlăturat un mare iniţiale de intervenţie la in­ cunoştinţa comisiei tehnice de Faţă de neregulile amintite
p.c.i.
spre fortăreaţă. Ofiţerul spani­ Pregătirile de război s-au nică şi crucişătorul american ridată. pericol de incendiu, prin ace­ cendii sînt bine întreţinute, e­ O iniţiativă lăudabilă ce ar este necesar ca conducerea în­
xistă o preocupare permanentă
ea că s-a amenajat o camera
ol aflat în şalupă a adus că­ intensificat şl mai mult după „Man" s-a scufundat împreu­ B. P. specială de spălare a pieselor, pentru desfăşurarea unei putea să fie aplicată şi la alte treprinderii, comisia tennică
pitanului crucişătorului scuzelG evenimentele din 12 Ianuarie nă cu 266 marinari — adică lucru care pînă acum se fă­ munci de propagandă cît mni locuri de muncă este şi aceea de p.c.i. să ia toate măsurile
comandantului fortăreţei, care 1898, cînd 5 000 de partizani aproximativ trei sferturi din urma) cea direct în atelier. La ate­ atractivă şi mai variată etc. că în cadrul clubului s-au lu­ de remediere a deficienţelor.