Page 9 - Drumul_socialismului_1972_01

COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI

COMUNIST ROMÂN,

TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU

Consiliul Central al Uniunii tuturor oamenilor muncii Ia tului obştesc, pentru respec­
Generale a Sindicatelor din conducerea şl rezolvarea pro­ tarea şi aplicarea legislaţiei
Republica Socialistă România, blemelor construcţiei economi­ muncii.
Întrunit In şedinţă plenară, a ce şl ale vieţii noastre politi­ In puternicul climat creator
analizat cu exigenţă şi înalt ce şi sociale. stimulat de obiectivele econo­
spirit de responsabilitate ac­ Participanţii la plenara Con­ mice şl sociale ale actualului
tivitatea desfăşurată de orga­ siliului Central al U.G.S.R. plan cincinal, încadrîndu-se tn
nele şi organizaţiile sindicale şi-au exprimat totala adeziu­ efervescenţa politică generală
în anul 1971 şi a examinat ne faţă de prevederile planu­ de programul de măsuri elabo­
noile şl importantele sarcini lui de stat pe anul 1972, a­ rat de C.C. al P.C.R. pentru îm­
ce revin sindicatelor, sub con­ probat de Marea Adunare Na­ bunătăţirea activităţii Ideologi­
ducerea partidului, pentru mo­ ţională, care reflectă în mo­ ce, ridicarea nivelului genera!
bilizarea şi atragerea largă a dul cel mai convingător grija al cunoaşterii şi educaţia so­
maselor de oameni ai muncii permanentă a partidului şi cialistă a maselor, pentru aşe­
la Îndeplinirea şi depăşirea statului nostru pentru înflori­ zarea relaţiilor din societatea
[— ■Ml— « II măreţelor obiective prevăzute rea continuă a patriei, pentru noastră pe baza principiilor e-
în planul de stat de dezvolta­ prosperitatea poporului român tlcii şl echităţii socialiste şi co­
ANUL XXIV. Nr. 5 287 şi creşterea nivelului de trai
SIMBATA 8 IANUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI re economică şi socială a Ro­ muniste, sindicatele vor desfă­
mâniei pe anul 1972. material şi cultural al tutu­ şura o activitate şl mal bogată,
Analiztnd activitatea desfă­ ror oamenilor muncii. Consi­ plină de conţinut pentru edu­
şurată de sindicate în anul liul Central al U.G.S.R. asi­ carea tuturor salariaţilor tu
gură Comitetul
Central al
al
Consiliul
1971,
Central
F U LOCUITOR Ai SATULUI ESTE U.G.S.R. apreciază că organele Partidului Comunist Român sociale, determinată de dubla
spiritul creşterii răspunderii lor
organele şi organizaţiile
că
şi organizaţiile sindicale au
calitate pe care o au oamenii
sindicale, întregul activ
al
obţinut în acest an rezultate
importante în toate domenii­ sindicatelor vor munci cu de­ muncii în societatea noastră
socialistă — aceea de proprie­
le de activitate, ca urmare a votament şl nu vor precupeţi tari al mijloacelor de producţie
nici un efort pentru sporirea
CHiAT SI ARE DATORIA SA PARTICIPE a hotăririlor plenarei C.C. al rea şi depăşirea sarcinilor cu­ bunuri materiale şl spirituale.
trecerii Ia aplicarea în viaţă
şi producători ai principalelor
contribuţiei lor la îndeplini­
P.C.R. din februarie 1971, în
Central
Plenara Consiliului
prinse în planul de stat pe
cadrul căreia a fost analizată
activitatea sindicatelor, a o­ anul 1972. Sindicatele, trăgînd al U.G.S.R. asigură Comitetul
rientărilor şi sarcinilor cu­ concluziile ce se cuvin din Central al Partidului Comunist
Român, pe dumneavoastră per­
lipsurile ce s-au mai mani­
prinse tn cuvîntarea dumnea­
EFECTIV LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR voastră, stimate tovarăşe festat în activitatea lor, vor lioane de oameni ai muncii din
tovarăşe
N i c o l a e
sonal,
Ceauşescu, că cei peste 5 mi­
face totul pentru a-şl perfec­
Nicolae Ceauşescu, şi a do­
ţiona necontenit metodele şi
cumentelor adoptate de con­
gresul U.G.S.R., care au pre­
ghiari, germani şi de alte na­
să crească contribuţia sindi­
cizat locul, rolul şl atribuţii­ stilul de muncă, astfel îneît ţara noastră — români, ma­
catelor la conducerea şl re­
ţionalităţi —, organizaţi în sin­
DE ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE tuală a construcţiei socialiste zolvarea problemelor econo­ dicate, vor milita şi în conti­
le sindicatelor în etapa ac­
care
nuare, cu neţărmurit devota­
mice şl social-culturale
din patria noastră.
stau In faţa fiecărui colectiv
ment, pentru înfăptuirea poli­
In rezultatele strălucite ob­
de întreprindere şl Instituţie,
f ţinute de oamenii muncii din la realizarea ritmică a sarci­ ticii interne şi externe a parti­
dului şl statului nostru, expre­
patria noastră în îndeplinirea
şi depăşirea planului de stat nilor de producţie şi creşte­ sie a Intereselor şl năzuinţe­
pe anul 1971, se află încorpo­ rea eficienţei economice a în­ lor fundamentale ale clase!
rată şi activitatea desfăşura­ tregii activităţi, creşterea pro­ muncitoare, ale întregului po­
Sînt proaspete încâ în xemplare a programului de aplicarea în viaţă a pro­
tă ai consecvenţă revoluţio­ ductivităţii muncii, reducerea por român, pentru creşterea
memorie problemele dez­ creştere a producţiei agri­ gramelor stabilite în vede­ Specificul de producţie al secţiei de reparat cîntare şl eta- nară de organele şi organizaţi­ consumului de materii prime continuă a bunăstării poporu­
bătute de Conferinţa pe cole, in cuvîntarea rostită rea sporirii producţiei agri­ lonat greutăţi a A.R.U.C. Deva Impune m ultă atenţie şi precizie ile sindicale. Plenara Consiliu­ şi materiale, folosirea deplină lui, a nivelului său de trai ma­
a timpului de lucru şl a ca­
terial ş] spiritual, pentru ridi­
lui Central al U.G.S.R. a dat
ţara a secretarilor comite­ la consfătuire, secretarul cole, mobilizîndu-se nume­ din partea m uncitorilor. De aces te calităţi dispune şl Ioan Pe­ o înaltă apreciere măsurilor pacităţilor de producţie, ridi­ carea patriei noastre. Republi­
tre a n u ^ _ Ia tă -lîn ^ fa ţa _ b a la n ţe le ta lo n .____________________________
telor de partid şi a preşe­ general al partidului, to­ roase forţe la executarea întreprinse de partid pentru carea calificării profesionale, ca Socialistă România, pe ce­
dinţilor consiliilor populare varăşul Nicolae Ceauşescu, lucrărilor de îmbunătăţiri continua perfecţionare a con­ întărirea ordinii şi disciplinei, le mai înalte culmi ale civili­
comunale, unde s-au sta­ arată că ,,...trebuie să re­ funciare. Cunoscînd avan­ In fiecare zi din viafa ducerii economiei şl a întregii dezvoltarea şl apărarea avu­ zaţiei şl progresului.
bilit masuri de Importanţa zolvăm problemele cfeseco- tajele certe oferite de fi­ noastre societăţi socialiste, in- Consiliul Central al Uniunii Generale
stitutionalizăriî şl lărgirii par­
excepţionala pentru valori­ rii, ameliorării solului la nalizarea lucrărilor prevă­ de pionier, o faptă demnă ticipării clasei muncitoare, a a Sindicatelor din Republica Socialistă România
ficarea superioara a resur­ nivelul unor irigaţii locale, zute a se efectua în fieca­
selor localităţilor rurale şi cu participarea milioanelor re sat şi comună, este im­ de un viitor comunist
pentru ridicarea nivelului de locuitori ai satelor. Tre­ perios necesar ca în aces­ CENTRAI Al U.G.S.R.
de viaţă al satelor. Se ştie buie să facem ca fiecare te zile, cînd timpul se men­ Sibişel. Aspiraţia spre de- vii şi pionierii din Orăşti­
bine că una din cele mai locuitor al satului să ştie ţine favorabil lucrului in săvîrşiri viitoare cei mici oara de Sus au confecţionat
însemnate rezerve de fruc­ că are şi răspunderi, că cimp, să se întreprindă ac­ şi-o întruchipează reeditînd 20 de săniuţe din materialele In zilele de 6 şi 7 ianuarie a organizată sub conducerea co­ prind din organizarea şi desfă­
recuperate de 'la şcoală.
marile destine ale comuniş­
tificare deplină a potenţia­ trebuie să participe la în­ ţiuni politice şl organizato­ tilor. De aceea, pionierii de­ Orăştle.'La casa pionie­ avut loc plenara Consiliului mitetelor judeţene de partid şi şurarea adunărilor generale şi
lului productiv al pămintu- treaga activitate a comu­ rice susţinute pentru a face taşamentului clasei a Vl-a a rilor a avut loc o întîlnire Central al Uniunii Generale a stabilirea criteriilor de acorda­ conferinţelor sindicale pentru
lui o constituie aplicarea nei r . ca toţi locuitorii satelor să Şcolii generale din Sibişel cu tovarăşul Iustin Popa, vi­ Sindicatelor din Republica So­ re a stimulentelor morale şl ma­ dări de seamă şi alegeri, a a­
pe fiecare tarla a întregu­ şi-au dedicat una din acţiuni­ cepreşedintele comitetului cialistă România. Au participat teriale fruntaşilor şi colectivelor nalizat o dare de seamă cu
Acţionind în spiritul sar^ participe efectiv la amelio­ le lor dialogului pe margi­ miniştri, conducători ai unor fruntaşe în întrecerea pentru privire la activitatea Comite­
lui complex de lucrări de executiv al consiliului popu­ organizaţii de masă şi obşteşti îndeplinirea şi depăşirea preve­
cinilor puse în faţa orga­ rarea terenurilor şi la în­ nea activităţii revoluţionare lar orăşenesc. Cu acest pri­ tului Executiv al Consiliului
îmbunătăţiri funciare nece­ nelor locale de partid şl lăturarea cauzelor care a eroilor clasei muncitoare. lej ei au cunoscut perspec­ preşedinţii uniunilor sindicate­ derilor planului de stat. Central în perioada care a tre­
sare - înlăturarea băltirii Acţiunea s-a intitulat „Pe tivele dezvoltării oraşului în lor pe ramură, preşedinţii con­ Participanţii la plenară au e­ cut de la Congresul Uniunii
apelor şi a excesului per­ de stat de Conferinţa pe provoacă degradarea aces­ urmele eroilor comunişti". acest cincinal, ca şi modali­ siliilor judeţene ale sindicate­ xaminat activitatea desfăşurată Generale a Sindicatelor din Re­
ţară a secretarilor comite­ tora. Cum se transpune in Deşi mici, elevii claselor tăţile prin care vor putea lor, cadre de conducere din mi­ publica Socialistă România şl a
manent de umiditate, com­ nistere şi instituţii centrale, ac­ de organele şi organizaţiile sin­
telor de partid şi a preşe­ I-IV şi-au destinat o săptă- contribui la această edifi­ adoptat o hotărîre cu privire
baterea eroziunii solului pe practică un asemenea de­ mînă de muncă montării u­ care. tivişti ai C.C. al P.C.R. şi ai dicale pentru selecţionarea, la modul de funcţionare, rolul
terenurile degradate, ame­ dinţilor consiliilor populare ziderat major ? Vom da nui gard din plăci prefabri­ Tot aici ş-a deschis o ex­ Consiliului economic, ziarişti. promovarea, educarea şi instru­ şi^ atribuţiile consiliilor şi co­
najarea in sisteme locale a _ comunale, intr-o serie de răspuns' la întrebare prin cate - şi -construcţiei* - anexei poziţie cu lucrări executate Consiliul Central al U.G.S.R. irea cadrelor şi au adoptat o misiilor pe probleme organiza­
a analizat sarcinile ce
revin
suprafeţelor care se pre­ localităţi ale judeţului nos­ prisma aspectelor întîlnite a şcolii. Micii gospodari în de pionieri la diferite cer­ sindicatelor pentru înfăptuirea hotărîre cu privire la munca te în cadrul Consiliului Central
acţiune s-au dovedit mari în
tează irigării. Referindu-se tru s-a trecut la iniţierea în comunele Rapoltu Mare fapte. curi. planului de stat pe anul 1972 de selecţionare, promovare, e­ al U.G.S.R. şi al organelor sin­
dicale.
la necesitatea realizării e- de măsuri concrete pentru şi Bâcia. Orăştioara de Sus. Pionie­ Călan. „Hunedoara în a­ şi a adoptat un plan ducare şi instruire a cadrelor
rii şcolii generale de aici nii socialismului" a fost te­ de măsuri privind creş­ sindicale. In cadrul dezbaterilor care
sînt la fel de întreprinzători ma concursului care a an­ terea contribuţiei sindicatelor Consiliul Central al U.G.S.R. au avut loc, au luat cuvîntul
terenul respectiv s-au reali­ şi cînd e vorba de cercetări trenat pionierii claselor a la organizarea şi desfăşurarea a luat în dezbatere Raportul un mare număr de participanţi
începutul este promiţător zat cîte 3 000 kg porumb boa­ arheologice, de expediţii, de Vil-a la o profundă investi­ activităţii în vederea îndepli­ cu privire la execuţia bugetu­ la lucrările plenarei.
be la hectar. In vederea fina­ căiuşeri, ca şi de munca con­ gare a realităţilor înfloritoa­ nirii exemplare şi depăşirii sar­ lui pe anul 1971 şi a aprobat In încheierea lucrărilor a lu­
lizării lucrării, s-a stabilit ca cret finalizată. Detaşamentul re ale judeţului nostru. cinilor cuprinse în planul de at cuvîntul tovarăşul Virgil
Aş putea spune că în co­ şi îăspunzător de întreaga ac- în acest an să facem curăţa­ clasei a Vil-a A, constituit Dobra. Pionierii Ion Oprean bugetul Consiliului Central al Trofin, membru al Comitetului
muna Rapoltu Mare — afir­ 1 ivita te a comunei respective. tul şi taluzatul canalului e­ ca detaşament de muncă pa­ şi Dan Moise ajută zi de stat. Plenara a adoptat o hotă- U.G.S.R. pe anul 1972. , Executiv, al Prezidiului Perma­
ma primarul comunei, tova­ Datorită acţiunilor întreprinse fectuat cu mijloace mecaniza­ triotică, nu şi-a dezminţit zi o femeie vîrstnică la tre­ rîre privind îmbunătăţirea par­ In continuare, Consiliul Cen­ nent al C.C. al P.C.R., preşe­
răşul Ioan Filip — este vor­ în anul trecut, s-a reuşit să te. O dată cu aceasta, se vor numele, lucrînd cu hărnicie burile gospodăriei. ticipării sindicatelor la organi­ tral a fost informat despre prin­ dintele Consiliului Central al
ba despre o continuare a lu­ punem în valoare o suprafaţă la închiderea coridorului Bătrîna. Eleva Leorica Dan zarea şi desfăşurarea întrecerii. cipalele concluzii ce se des­ U.G.S.R
crărilor începute încă din pa­ de 150 ha teren, de pe care Raid realizat de şcolii. împreună cu pionierii din clasa a Vl-a îşi sprijină
liul trecut, dar, după conferin­ în anii anteriori nu se obţi­ clasei a Vil-a B, ei au aju­ colegele la învăţătură, con­
ţa pe tară la care am parti­ nea practic nici o recoltă, N. TIRCOB tat o femeie în vîrstă, Maria tribuind astfel la ridicarea
cipat, se resimte puternic e­ producţia fiind compromisă din GH. I. NEGREA Boşorogan, la repararea gar­ nivelului calitativ al pregă­
coul larg al cerinţelor formu­ cauza excesului de umiditate. dului. tirii copiilor din acest sat s p i n p ro d u c ţie i din w m m
late fată de fiecare locuitor Ca urmare a luciărilor efec­ In aşteptarea zăpezii, ele­ îndepărtat./
al satului — de a fi părtaş tuate, în anul trecut de pe (Continuare în pagina a 2-a)
Prin folosirea intensivă a furnalelor
PROGRAMUL UNIVERSI­
importante depăşiri TĂŢII SERALE DE MAR-
XISM-LENINISM
ale pianului de LUNI 10 I 1972
Economie anul II, predare
in sala Centrului m ilitar ju ­ Producţie sporită de fontă
extracţie deţean.
Economie anul III, dezbatere
în sălile Şcolii generale Dr.
DEVA. Minerii de la E.M. Petru Groza.
Construcţie de partid anul I,
Deva sînt hotărîţi să înregis­ predare In sala Cabinetului
treze în acest an succese judeţean de partid. cu cocs economisit
deosebite pe linia îndeplini­ Filozofie anul III, predare în
sălile Şcolii generale Dr. Petru
rii exemplare a sarcinilor Groza.
de pian. Mai buna organiza­ Istorie anul I, predare în
re a producţiei şi a muncii, sala mică a Consiliului popu­ Anul 1971 a fost încheiat cu Este urmarea firească a com­ realizat în 1971. Acest aspect
lar judeţean.
folosirea corespunzătoare a MARŢI 11 I 1972 rezultate deosebite de către co­ petenţei şi răspunderii cu care şi celelalte care trebuie să
lectivul secţiei
a
I furnale
capacităţilor de producţie au Economie anul I, dezbatere Combinatului siderurgic Hune­ organizaţia de partid a mobili­ domine activitatea noastră în
i făcut posibil ca în perioa­ în sălile Şcolii generale Dr. zat colectivul de furnalişli, a viitor nu ne sperie. Cunoaştem
Petru Groza. doara. Prezentate global, aces­ puterea de mobilizare a furna-
da ce s-a scurs de la înce­ Construcţie de partid anul tea se concretizează în produ­ strădaniei şi abnegaţiei cu care liştilor, conştiinciozitatea cu
putul anului planul de ex­ II, dezbatere In sălile Şcolii cerea peste prevederile anuale muncitprii, tehnicienii şi ingi­ care aceştia îşi achită îndato­
generale Dr. Petru Groza.
tracţie să fie depăşit cu 3 Filozofic anul I, dezbatere a unei cantităţi de peste 6 000 nerii, în frunte cu comuniştii, au ririle.
Ia sută. Acest lucru a per­ în sala Cabinetului judeţean răspuns problemelor majore pe
de partid. tone fontă în întregime cu cocs Se impun totuşi cîteva mă­
mis realizarea integrală a Etică anul I, predare în sala economisit, obţinerea unor eco­ care actualul cincinal le pune suri pe care conducerea sec­
planului la plumb şi zinc, iar mică a Consiliului popular în faţa oricărui colectiv de ţiei le-a făcut cunoscute fiecă­
judeţean. nomii la preţul de cost în va­
Ia cupru obţinerea unei de­ Etică anul III, predare in sala loare de 10 milioane lei — muncă. Prevederile mobiliza­ rui compartiment de muncă.
păşiri a prevederilor cu 8 la Comitetului Judeţean al U.T.C. într-un cuvînt — în depăşi­ toare ale celui de-al doilea an Fiecare muncitor cunoaşte ast­
Program ul pentru toate sec­
i sută. Mina Paroşcni, aflată în plin proces dc m ecanizare a muncii în subteran, va obţine în al doi­ ţiile începe Ia ora 18,00. al cincinalului, sarcina de a fel că înscrierea în 'prevede­
lea an al cincinalului o producţie sporită dc cărbune. Foto: I. LICIU rea tuturor indicatorilor teh- rile anului, îndeplinirea angaja­
nico-economici planificaţi. ridica la un nivel calitativ su­ mentului luat depind de
perior întreaga activitate pro­ funcţionarea normală a furna­
ductivă determină pe furnalişti lelor prin evitarea orcărul de­
să nu se mulţumească cu ranjament în funcţionare, in­
Hotărîţi să dea neîntîrziat desfăşoară ora de dirigenţie
un răspuns faptic documentelor Programul de educaţie socialistă în acţiune muncitorească la schimbul său, succesele dobîndite. Ei se află cumbă valorificarea la maxi­
mum a rezervelor interne de
de partid din iulie 1971, comu­ despre urmările ei pozitive în angrenaţi, încă de pe acum, care dispunem. Anul acesta
niştii de la mina Lonea şi-au munca şi viaţa oamenilor, con- într-o nouă dispută pentru o
sporit preocupările şi energia siderînd că ea poate fi introdu­ integrare perfectă în ritmurile îl vrem anul calităţii fontei pe
creatoare, şi-au măsurat forţele să şi la celelalte sectoare. cu mult superioare prevăzute care o producem şi din acest
şi au stabilit să declanşeze o La E.M. Lonea s-a generalizat u valoroasă iniţiativă: Maiştrii prezenţi la întîlnire au pentru acest an. motiv atenţia o vom îndrepta
acţiune care să răspundă pro­ îmbrăţişat iniţiativa şi au apli­ Inginer Eugeniu Gălbenuşă, în special pentru atingerea u­
blemelor minei şi oamenilor ei, cat-o imediat la locurile lor/de nor niveluri optime de tempera­
să-i ajute în muncă, în reali­ muncă. Acum ea rodeşte peste şeful secţiei: „In acest an, ac­ turi. La furnalul nr. 5, pentru
zarea sarcinilor de producţie, tot acolo unde este bine con­ tivitatea o desfăşurăm în con­ intensificarea procesului de
în viaţa socială. Aşa s-a năs­ MUNCITOREASCĂ dusă de maiştri, unde organi­ diţii deosebite faţă de anul tre­ producere a fontei, pentru
creşterea nivelului el calita­
cut, în urmă cu aproape şase D IRIG ţN ŢIA zaţiile de partid Ii acordă im­ cut. Vom lucra doar cu 3 fur­ tiv, am trecut deja la insufla-
luni de zile, iniţiativa dirigenţi- portanţa cuvenită. Mergeţi nu­ nale, iar indicatorii planificaţi
oi muncitoreşti. Raţiunea aces­ mai în sala de apel să vedeţi prezintă îmbunătăţiri substan­ rea oxigenului necesar unei
tei iniţiative era, pe cît de cum se desfăşoară o oră de ţiale. Un exemplu, cred, este intensităţi de ardere corespun­
simplă, pe atît de interesantă: dirigenţie muncitorească lu. zătoare. Paralel cu înscrierea
o dată pe săptămînă, maiştrii meşte oră de dirigenlie mun­ cauzele care le-au generat, torească In marea sală de a­ fost urmarea firească a rezul­ Am nimerit tocmai la schim­ edificator. Consumul de cocs
să se întîlnească cu toţi mun­ citorească, durata ei nu atinge despre actele de indisciplină pel, mai multe grupuri de oa­ tatelor obţinute la sectorul I, bul maistrului Aurel Popa. Du­ trebuie să cunoască o dimi­ ÎLIE COJOCARU
citorii din subordine, înlr-un niciodată 60 de minute, pentru comise de unii ortaci (în pre­ meni disculau despre proble­ unde au aplicat-o cu deplin pă ce a făcut prezenţa, a tre­ nuare cu circa 10 kg pe tona
colocviu deschis, principial, de a nu deveni plictisitoare. De zent ele s-au redus aproape în mele care îi frămîntă, urmînd succes maiştrii Aurel Popa şi cut să expună realizările fie­ de fontă faţă de conâumul (Continuare în pag. a 2-a)
la om la om, în care să discute regulă, i se acordă 15 minute majoritate), Ie expune preli­ să ia drumul galeriilor subte­ Traian Hinta — ne spunea to­ cărui muncitor şi cîştigurile în­
despre o serie de probleme pe — o jumătate de oră, după minariile pentru perioada de rane. Se vorbea clar, deschis varăşul Andrei Colda, secre­ registrate Acolo unde conside­
care le pune activitatea pro­ problemele pe care le ridică lucru ce urmează. La rîndu muncitoreşte, despre satisfac tarul comitetului de partid pe ra cantitatea şi calitatea mun­
ductivă, viata sub toate aspec­ „elevii", după sarcinile din lor, muncitorii ridică diferii', Iii şi lipsuri, despre realizăn mină. In vederea introducerii cii sub posibilităţi, atrăgea a-
tele ei. săptămînă încheiată şi din cen probleme pe care le au de re *,i neajunsuri La comiletul d; ei la toate cele şase sectoare, tentia, dădea indicaţii supli­
îndatorirea de a experimen­ viitoare Maistrul le vorbeşte zolvat, fac propuneri de îm partid al minei ni se spusese !a toate schimburile, la începu- mentare, se interesa de cau­
ta această iniţiativă a revenit despre imporlanla realizării bunătăţire a muncii, iau alitu cu multe amănunle despre di al Ivfiii noiembrie 71 noi am or­ zele rămîncrilor în urmă. Mun­ PENTRU 24 ORE
maistrului Aurel Popa, de la .sarcinilor, despre contribuţia dine împotriva celor ce săvîr ngentia muncitorească şi roa ganizat o întîlntre cu factorii citorii îşi însuşeau aprecierile Vremea se m enţine rela­
sectorul I. I s-n părut intere­ fiecăruia la îndeplinirea lor în şese abateri. dele ei, despre generalizare direct răspunzători de proce­ tiv caldă mai ales în cursul
zilei. Cerul va fi mai m ult
santă „problema" şi s-n stră- săptămînă încheiată şi despre Ne-am aflat de curînri Ia E.M acesteia la toate sectoarele sul de producţie, cu care pri­ D. VRINCEANU noros favorabil precipitaţi­
I duit să-i găsească, din prime­ cîştigu] realizat, despre even­ Lonea, tocmai în ziua cînd se productive ale minei. lej, maistrul Aurel Popa a vor­ ilor slabe sub form ă dc
ploaie, lapovită şi Ia m unte
I le zile, rezolvarea. Deşi se nu­ tualele rămîneri în urmă şi ţinea ora de dirigenţie munci­ „Generalizarea iniţiativei a bit despre modul în care se (Continuare în pagina a ll-a) ninsoare. Vlntul va sufla
slab. T em peratura va scădea
uşor._________________________
t