Page 1 - Drumul_socialismului_1972_02

P roletari din toate iările, unl}i-vă!

Amendament la prognoza m eteorologică

pentru luna februarie
Institutul de Meteorologie rile minime vor coborî pînă
şl Hidrologie comunică ur­ la minus 20 grade în Mol­
mătorul amendament la prog­ dova şi în estul Transilvani­
noza meteorologică anunţată ei, iar în celelalte regiuni
pe luna februarie: evoluţia ale ţări! vor oscila între mi­
bruscă a centrilor de acţiune nus 5 grade şi minus 15
atmosferică din Europa a de­ grade. Temperaturile maxime
terminat o schimbare a vre­ vor fi cuprinse între minus
mii în ţara noastră, diferită 7 grade şi plus 3 grade. Va
de cea prognozată. Astfel, în ninge temporar, în primele
perioada 1-5 februarie vre­ zile, cînd şl vîntul va pre­
mea va fi friguroasă, cu nopţi zenta intensificări, viscolind
geroase în nord-estul ţării, pe alocuri zăpada în estul
mal ales în prima parte a a- tării. Apoi, ninsorile vor de­
cestul Interval. Temperatu­ veni izolate.

Am enajări la hidrocentralele care
vor fi Instalate pe rîu l O lt
ANUL XXIV. Nr. 5 307 MARJI 1 FEBRUARIE 1972 4 PAG INI - 30 BANI Pe baza proiectelor elabo­ va intra în funcţiune în ac­
rate de Institutul de studii şi tualul cincinal, lucrările de
proiectări hidroenergetice construcţii sînt avansate. A-
r ' (I.S.P.H.), întreprinderea de tît în cadrul centralei cît şi
construcţii hidroenergetice — al barajului deversor, se e­
Industria locală hunedoreană Bucureşti a trecut la amena­ nare, urmînd ca încă în a­
fectuează operaţiile de beto-
jarea primelor trei hidro­
centrale, din cele 31 care vor cest trimestru să fie începu­
fi instalate pe rîul Olt. te şi lucrările de montaj. La
La Centrala hidroelectrică Govora, unde a fost proiec­
va răspunde prompt cerinţelor cea, de 46 MW, prima care tată o altă centrală, se des­
din zona oraşului Rm. Vîl-
făşoară ample lucrări de ex­
C Â R T II cavaţii, care au în vedere
Ascendenfă eco­ dislocarea a peste 60 000 mc
■ . : de pămînt. Lucrări de con­
-' •
economiei moderne gospodărească şantierul centralei electrice
•• nomică şl edilitar- strucţii se desfăşoară si pe
de la Dăeşti.
TG. JIU. In anii construc­
Le recenta ‘ sesiune a Consi­ rea nivelului calitativ al în­ ren de noi produse ne preo­ ţiei socialiste, oraşul Tg. Jiu
liului popular judeţean s-a tregii activităţi. Cînd spun a­ cupă în mod deosebit. Şi pî- a cunoscut, asemenea altor VIEREA
subliniat că industria locală cest lucru, mă gîndesc la mai nă acum s-au făcut multe lu­ localităţi ale patriei, o con­ -. -„si ■
din judeţul nostru a obţinut, multe aspecte printre care: cruri bune din acest punct de tinuă ascendenţă economică
anul trecut, cele mai frumoase diversificarea producţiei, creş­ vedere dar n-am răspuns Încă şt edilitar-gospodărească. El PENTRU 24 ORE
rezultate din istoria sa. Fap­ terea volumului de bunuri de Ia multe cerinţe. Pentru anul dispune în prezent de un pu­
tul este notabil, dar, chiar în larg consum, sporirea eficien­ 1972, ne am propus prin plan ternic combinat pentru ex­ Vrem ea se m enţine în ge­
SIM IO N POP aceste condiţii, industria lo­ tei economice şi altele. să Introducem în fabricaţie 60 ploatarea lemnului, de cel neral călduroasă, cu corul
tem porar noros, favorabil pre­
cală hunedoreană nu a răs­ de produse şi sortimente noi. mal mare combinat din ţară cipitaţiilor slabe. Vîntul va
puns în mod exemplar sarci­ Ulterior am constatat că mai sufla potrivit din nord-vest,
Mijlocitor de seamă al cu­ peDtru materiale de con­ sud-est. Tem peraturile m ini­
noaşterii, cartea şi-a cîştigat nilor care-I revin, avînd Încă Convorbire cu ing. putem asimila 30 de produse în strucţii, de un combinat car­ me vor fl cuprinse între zero
un meritat rol In rlndul va­ multe de făcut pentru a se ri­ PETRU PRODAN, afară de cele prevăzute în bonifer şi de un grup de fo- şl 5 grade, Iar m axim ele In­
tre 4 şl 7 grade.
lorilor puse la îndemina omu­ dica la nivelul cerinţelor eco­ plan. In total vor fi, deci, 90 raj-extracţie pentru ţiţei. In
lui dornic să pătrundă tot nomiei moderne. Aşadar, cu directorul Direcţiei judeţene de de produse şi sortimente noi. peisajul său industrial se re­ PENTRU URMĂTOARELE
mai adine în tainele ştiinţei ce se prezintă industria loca­ Una dintre sarcinile impor­ marcă, de asemenea, exis­ DOUA ZILE
şl culturii. Şi, mai mult ca lă, din acest punct de vede­ industrie localâ tante trasate de conducerea tenţa unej fabrici de produ­
orlclnd, cartea — mesager al re, la examenul pretenţios al se refractare, a uneia de Vreme schim bătoare, cu ce­
ideilor Înaintate — a primit anului 1972? Amănunte In le­ partidului pentru industria lo­ confecţii şi a alteia de ţiga­ rul mal m ult noros, favorabil
precipitaţiilor slabe. Vîntul va
In societatea noastră socialis­ gătură cu această problemă — Din chemarea la întrece­ cală o constituie creşterea sis­ rete, precum şi a numeroa­ sufla potrivit din nord-vest.
tă acel atribut care a făcut ni le-a oferit tovarăşul ing. re lansată de Consiliul popu­ tematică şi rapidă a producţiei se unităţi ale industriei lo­ Tem peraturile m inim e vor fi
să fie Îndrăgită şi preţuită. Petru Prodan, directorul Direc­ bunurilor de larg consum. Noi cale şi cooperaţiei meşteşu­ cuprinse Intre m inus 2 şi 2
grade. Iar m axim ele între 3 şl
Parte integrantă a mijloace­ ţiei judeţene de industrie lo­ lar Judeţean rezultă că indus­ avem deja un program de dez­ găreşti. 6 grade. *
lor do formare a unei con­ cală. tria locală va asimila anul a­ voltare a producţiei bunurilor
cepţii Înaintate despre lume — Colectivele de muncă din cesta 30 de produse şi sorti­ de larg consum pînă în anul
şi societate, cartea se bucură Întreprinderile noastre trebuie mente noi In afară de cele
de atenţia deosebită a parti­ să-şi sporească substanţial con­ prevăzute în plan. Cîte pro­ 1975 care. fără îndoială, va
dului şl statului nostru care-1 tribuţia la satisfacerea unor duse noi se vor asimila în to­ mal fi completat. Anul acesta
Înlesnesc pătrunderea In fie­ cerinţe ale economiei locale şi tal şl care credeţi că vor fi realizăm mobilă de bucătărie încep examenele universitare
care casă, puntnd'O la lnde- populaţiei, O problemă deose­ căutate ? din plăci melaminate, camere
mlna tuturor prin intermediul bit de Importantă este ridica­ combinate tip „Transilvania-,
librăriilor şi bibliotecilor — — Diversificarea şl asimila- vase din ceramică, jucării din In fnstitutele de învă- Bagajul de cunoştinţe acumu­
adevărate lăcaşuri de cultu­ material plastic, garaje demon- ţămînt superior din întreaga lat de-a lungul unui semestru
ră de la oraşe şi sate. tabile şi o serie de alte pro­ ţară începe prima sesiune va avea acum acoperire In
In cadrul vastului program de examene a anului de învă- note.
educaţional al partidului nos­ duse nci. Am analizat cu mul­ ţămînt 1971-1972. In judeţul Viitorilor specialişti al In­
tru cartea ocupă, cum e şi fi­ O a e n i cărora am tă răspundere flecare produs nostru, la Institutul de mine dustriilor noastre miniere şi si­
resc, un loc de frunte, ea fiind nou, dar consumatorii vor a­ Petroşani şl la Institutul de derurgice le dorim mult succes
mijlocul de Îmbogăţire a ba­ precia mal bine dacă le satis- la prima confruntare din acest
gajului de cunoştinţe, de ri­ sublnginerl Hunedoara, stu­ an cu propria pregătire în am­
dicare a nivelului pregătirii DAN CiMPEANU denţii s-au pregătit temeinic fiteatre şi laboratoare. In ac­
generale a oamenilor, de for­ vrea să le mulţumim pentru sesiunea dfe examene. tivitatea practică din subteran.
mare a unei concepţii Înain­ (Continuare în pag. a 2-a)
tate despre lume şi societate.
Aid îşi au izvorul numeroa­
sele acţiuni organizate cu pentru marca fabricii
cartea, acţiuni care strîng în Răspunzînd chemării la întrecere adresată
Jurul lor oameni ai muncii de
la oraşe şl sate. Aflată la a Ne folosim zilnic de roadele muncii atîtor oameni
12 ediţie, „Luna cărţii la sa­ pe care nu-i cunoaştem. Mulţumim In gînd celor care
te", una dintre acţiunile de au fost grijulii cu noi, economi cu veniturile noastre, de Consiliul popular al comunei Pechea
anvergură organizată pe plan îi dojenim, tot In gînd, pe cei care ne nemulţumesc.
naţional, cunoaşte în acest an Pe tem elii de hărnicie şl abnegaţie în m uncă, schelele S-au încheiat contractele pe primul semestru pen­ U U
amprenta imprimată întregii cincinalului urcă vertiginos pe verticală. tru toate articolele care alcătuiesc ţinuta noastră
vieţi spirituale, de emulaţia Foto : V. ONOIU vestimentară. Ne vom îmbrăca de la fabrici de con­
generată de Înfăptuirea pro­ fecţii din Sibiu, Cluj, Oradea, Craiova, Brăila, Iaşi, sătenii î i m i m sa m u s c a pentru
gramului de educaţie socia­ Timişoara, Bucureşti. Vom purta obiecte din piele,
listă iniţiat de secretarul ge­ confecţionate la Sebeş, Oradea, Orâştie. Ne vom în-
neral al partidului nostru. călţa cu produsele fabricilor din Bucureşti, Timişoa­
Desfăşurată sub deviza „Pe meridianele chimiei anorganice" ra, Bacău, Cluj, Oradea, Mediaş, Sibiu, Alba Iulia,
„Cartea pentru toţi", ediţia Arad. • m m m m o l t il a t e m lI \ satelor
1972 a „Lunii cărţii la sate" HUNEDOARA. Din Iniţia­ întreceri, echipajul şcolii Furnizorii noştri de ţesături vor fi, printre alţii,
Îşi propune să contribuie la tiva Comitetului municipal generale nr. 1 (prof. Adria­ renumita U.T.A., apoi ,,01tul- din Sfîntu Gheorghe,
ridicarea nivelului general de Hunedoara al U.T.C., în co­ na Bradu), format din Ana „Libertatea" din Sibiu, „Tomitex" din Constanţa. Fa­ Chemarea la întrecere adresată de Consiliul rea largă a multiplelor posibilităţi de de?:-
cunoaştere a tuturor oameni­ laborare cu conducerea şco­ Curelaru, Olimpia Nichifor bricile din Bucureşti, Or adea, Clu], Iaşi, Suceava, Sibiu popular al comunei Pechea, Judeţul Galaţi, voltare social-economică şi edilitară a tu­
lor muncii, la educarea ţărăni­ lii generale nr. 5 din loca­ şi Dorina Andrăşescu, au vor fi furnizori de tricotaje pentru judeţul Hunedoara. către toate consiliile populare comunale, că­ turor satelor.
mii muncitoare şi tineretului de litate, a fost organizat un obţinut maximum de punc­ Mătăsuri naturale şi artificiale vor ţese pentru noi, tre toţi locuitorii satelor patriei, pentru înfăp­ In cadrul sesiunilor consiliilor populare co­
la sate în spiritul dragostei reuşit concurs de chimie, te puse In Joc de către pro­ hunedorenii, colectivele fabricilor „Pandurii", „Se­ tuirea sarcinilor economice, edilltar-gospodă- munale, care se desfăşoară în aceste zile.
faţă de muncă, de patria so­ Intitulat: „Pe meridianele fesorul examinator Iuliu Mi­ lect" şi „Mătasea populară" din Bucureşti şi „Victo­ reştl şl sodal-culturale, a avat un puternic deputaţii şl comuniştii, cadrele de conduce­
cialistă, al umanismului şi chimiei anorganice". La a- le : 37, cîştigînd astfel lo­ ria" din Iaşi. ecou în satele şl comunele judeţului nostru. re, specialiştii, cetăţenii fruntaşi ai satelor
prieteniei cu toate popoarele tractlva competiţie au parti­ cul I şi concursul. Pe locu­ Din toate unghiurile ţârii, industria de textile şi Comuniştii, deputaţii, toţi cetăţenii satelor nalizează posibilităţile materiale şi umane d e
Iubitoare de pace. Acţiunile cipat reprezentanţi ai orga­ rile II şl III s-au clasat re­ încălţăminte îşi trimite mesageri spre judeţul Hune­ chibzulesc şi stabilesc cum să acţioneze pen­ care dispun comunele, stabilesc concret căi­
ce se vor organiza sub egida nizaţiilor U.T.C., elevi de la prezentanţii şcolii generale doara, mesageri de diversitate şi abundenţă. Tuturor tru înfăptuirea sarcinilor trasate de secretarul le de dezvoltare a satelor, dezbat şi aprobă
Comitetului pentru cultură şi şcoala generală nr. 1, 5 şi 9, nr. 5 şi, respectiv, nr. 9. celor care realizează aceste bunuri am vrea să le general al partidului la prima Conferinţă pe planurile proprii de măsuri, stabilite ca răs­
educaţie socialistă al judeţu­ împărţiţi pe echipe, forma­ Cîştigătorii au primit premii spunem In viitor un frumos „mulţumim pentru res­ ţară a secretarilor comitetelor de partid şi punsuri la chemarea locuitorilor comunei
lui şl U.J.C.C. în perioada te din cîte trei membri. în obiecte. pectul vostru faţă de marca fabricii, faţă de cerinţe­ preşedinţilor consiliilor populare comunale, Pechea, judeţul Galaţi.
1—29 februarie vizează atra- IOAN VLAD pentru valorificarea cît mai deplină a resurse­
In urma unei antrenante le noastre cotidiene". Redăm astăzi din răspunsurile şi angaja­
lor de care dispun satele şi comunele, pentru mentele comunelor GEOAGIU, PUI, BALŞA,
(Continuare In pagina a ll-a) creşterea producţiei agricole, pentru mobiliza­ TOPLIŢA şi DENSUŞ.
„Considerăm chemarea la vom scoate de sub Influenta către populaţie, precum şi prin
întrecere a Consiliului popu­ excesului de umiditate o su­ modernizarea celor existente
Sînf necesare acţiuni permanente, de masă, pentru Excursii lar al comunei Pechea drept prafaţă de 360 hectare pă­ se va realiza o depăşire a
un factor mobilizator în mun­
mînt j lucrări de combatere a
cu
producţie
de
planului
ca pe care o vom desfăşura băltirilor pe o suprafaţă de 100 000 lei. Vom înfiinţa 5 sec­
160 hectare ţ efectuarea unor
pentru obţinerea în acest an a
ridicarea potenţialului productiv al pămîntului la Poiana unor rezultate superioare, prin lucrări de îndiguiri pe malul ţii noi de prestaţii, iar planai
de desfacere a mărfurilor câ-
punerea In valoare şi folosi­
rîului Mureş j prin aplicarea
rea tuturor rezervelor existen­ diferenţiată şi în timp optim tre populaţie 11 vom depăşi cu
500 000 lei.
lut. Şi încă ceva. Preşedinte­ Braşov ( te pe raza comunei noastre. a tehnologiilor agricole, ge­ Valoarea lucrărilor edilitare
La le C.A.P., Inginerul timpul : Expriraînd dorinţa unanimă a neralizarea acordului global şi gospodăreşti ce se vor exe­
Călin
oamenilor muncii din comuna
vom depăşi producţiile plani­
Barbu, membrii consiliului de
cuta, a celorlalte obiective va
Geoagiu, consiliul popular co­
CAP. Boi - o largă mobilizare conducere sînt
tot
ficate cu 188 tone — la po­
Pentru amatorii de drume- ;
prezenţi în rîndul cooperato­ j ţie, în zilele de 5-6 februa- i munal răspunde chemării la rumb boabe, ceea ce reprezin­ fi de 12 000 000 lei. Se vor con ­
strui i un complex sanatorii
rilor. - rle a.c., filiala Deva a i întrecere a comunei Pechea, tă o creştere de 300 kg la pentru tratament reumatologie,
la curăţarea şi îngrijirea păşunilor conteneşte. In zootehnie, la cursli cu autocarul la Bra- j angajîndu-se să îndeplinească hectar, 174 tone la grîu, tot cu 250 locuri, trei blocuri de
nu
La G.A.P. Boz munca
organizează
ex- |
OrJ.T.
cu o depăşire de 300 kg la
şl să depăşească sarcinile e­
locuinţe, cu 18 apartamente,
curăţatul păşunii, la transpor­
cu 300
un cămin cultural,
tul gunoiului în cîmp, Ia lu­ şov. Vor fl vizitate: Bise- j conomice, edilitar-gospodăreşti, hectar, 90 tone legume • şi locuri, două grajduri, alimen­
social-culturale şi de înfrumu­
5 000 kg struguri.
rlca Neagră, oraşul Braşov, j
De cîteva zile, uliţele satu­ hectar. Vom avea în acest an unde treceau cooperatorii nu crările de redare a noi tere­ complexul sportiv Poiana : seţare continuă a satelor Vom livra statului, peste tarea cu apă a localităţilor
lui Boz sînt animate în fieca- o păşune cu o bogată masă rămînea nici urmă de mără- nuri agriculturii, Ia lucrările Braşov, Iar la întoarcere se j noastre, prin i folosirea inte­ plan, 12 tone porumb, 13 to­
-re dimineaţă, ca în plină cam­ verde la hectar. Dacă mai a­ ciniş sau muşuroi. Iarba va anexe industriale muncesc zi vizitează oraşele Făgăraş şi j grală a celor 6 896 hectare ne grîu, 90 tone legume, 10 Geoagiu şi multe alte lucrări.
panie agricolă. Care este daug şi faptul că ea este tar- avea „teren prielnic de creşte­ de zi numeroşi cooperatori. teren agricol ţ însămînţarea tone struguri, 2 tone fasole, 14 Cetăţenii vor executa 3 965
explicaţia ? lalizată, înseamnă că păşuna- re" I Ei fac o treabă gospodăreas­ Sibiu. Costul unei excursii j cu furaje a tuturor suprafe­ tone cartofi, 5 tone carne, 10 zile-muncă cu braţele şi 17(5
Prezenţa în număr mare la
cu atelajele. Valoarea lucră­
— Consiliul de conducere tul îl vom efectua cu raţiona­ că, chibzuită. este 170 Iei în care sînt in- j ţelor nefolosile pînă In pre­ h] lapte.
al C.A.P. a stabilit ca Întrea­ ment şi cu folos. muncă a cooperatorilor e ro­ cluse transportul, cazarea şl | zent — spaţii dintre construc­ Pentru valorificarea superi­ rilor ce se vor efectua prin
muncă
va fi de
patriotică
mobili­
dul unei judicioase
ga suprafaţă de păşune să — Cum au răspuns coope­ zări şi organizări a lucrului. iConfinuare masa de seară. ţii, terenuri virane din vatra oară a resurselor locale, în­ 1 500 000 lei“.
fie curăţată de mărăcini şi ratorii la această acţiune? Fiecare şef de echipă, briga­ satelor etc. i executarea unor fiinţarea de noi secţii de pro­
muşuroaie printr-o largă acţi­ — Cu multă însufleţire — dă îşi mobilizează oamenii pagina 2-oj lucrări de desecare prin care ducţie şi prestaţii de servicii
une patriotică — ne lămureş­ precizează tovarăşul Miron (Continuare în pagina a 2-a)
te tovarăşul Manea Tovică, Crişan, secretarul comitetului
preşedintele C.A.P. Boz, pe de partid din cooperativa a­
care l-am găsit în mijlocul gricolă. In fiecare zi sînt pre­
cooperatorilor la muncă. Şi, zenţi la muncă circa 150 co­
de cîteva zile, am trecut cu operatori. Şi trebuie să vă
hotărîre la treabă. Pînă la spun că în frun/te sînt briga­
sfîrşitul acestei săptămîni va dierii şi şefii de echipe. Iată
fi terminată de curătat supra­ şi azi (sîmbătă 29 ianuarie
faţa de 131 ha la locul numit a.c. — n.n.) se află la lucru
Lunca. In acelaşi timp, mem­ ajutorul de fermă Negrilă
brii brigăzii a IlI-a lucrează Adam, economistul fermei,
de zor la defrişarea şi cură­ Traian Ştef, şefii de brigadă
ţarea a 48 ha la Tîrnăviţa. Miron Tomuş şi Ioviţă Betea.
După ce terminăm lucrarea, Dacă doriţi să notaţi cîţiva
întreaga suprafaţă de păşune dintre cei mulţi care nu lip­
va fi îngrăşată cu îngrăşă­ sesc în nici o zi de la munca
minte chimice (azotoase). Im- patriotică: Letiţia Pavel, Doi­
prăştierea îngrăşămintelor va na Topor, Aurel Urs, Ioan Fi-
merge repede. O efectuăm limon, Visalon Ciun şi Au-
mecanizat. gustin Negrilă.
— Care va fi rezultatul a­ Am fost şi noi prezenţi, pe
cestei largi acţiuni patrioti­ cîmp, între cooperatori. Peste
ce ? tot domnea voia bună, bucu­
— Foarte important pentru ria muncii. Ne-au impresionat
noi. Producţia va spori cu cel tragerea de inimă cu care se Printr-o largă acţiune patriotică, ţăranii cooperatori din Boz au hotărlt să curcte do m ărăcini şi m uşuroaie Întreaga suprafaţă de păşune.
puţin 2 000 kg masă verde la muncea, calitatea lucrului. Pe