Page 10 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 10
DRUM UL SO CIALISM ULUI • Nr. 5 309 9 JOI 3 FEBRUARIE 1972
2
A A
m imiMPINAREACONGRESULUI Tineretul hunedorean întîm -
ŢĂRĂNIMII COOPERATISTE pină semicentenarul U.T.C.
strînd că dragostea pentru In aceste zile, uteciştll din logat cu muncitorii despre
profesiune este o condiţie organizaţia al cărei secretar meserie şl frumuseţea ei,
urmărit
imagini
apoi au
importantă a succesului în este şi-au propus ca obiecti le unui film documentar:
nico-organizatorlce
stabilite.
me, cartofi şi sfeclă furajeră.
ve de muncă : „realizarea e
Adunări generale în C. A. P. Tot pentru fertilizare, unitatea Astfel va exista posibilitatea muncă. In final, pionierii de xemplară a sarcinilor de „Oameni şi oţel", In care era
la această şcoală au susţinut
are asigurat un stoc de îngră ca şi angajamentul asumat în un program artistic Intitulat plan", „nici-un tînăr cu ab prezentat Combinatul side
şăminte chimice care se vor întrecere — de a depăşi pro „Mugur mugurel", iar mem senţe nemotivate sau alte rurgic Galaţi, unitate Indus
ducţiile medii
planificate Ia
administra pe 187 nectare. hectar cu 150 kg grîu, 100 kg brii brigăzii artistice de agi abateri", „flecare tlnăr-exem- trială de prestigiu care pri
Pentru a avea garanţia în
H rîra unanimă pentru făptuirii obiectivelor economi porumb, 250 kg cartofi şi 200 (Urmare din pag. 1) taţie au prezentat textul „De plu în producţie şi în socie meşte de la I.P.B. Bîrcea ma
In
terialele de construcţii.
tate".
la elevi adunate şi-napoi la
kg legume, iar la fondul de
ce ce stau în fata cooperati
ginerul Garol Szabo, directo
NICOLAE STOICA
vei adunarea generală a cerut stat să livreze suplimentar 10 nivelul de pregătire şcola elevi date". lOAN VLAD secretarul comitetului U.T.C. rul întreprinderii, a vorbit e
ră?", „Dar dorinţa mea de-a
retribuirea muncii C.A.P. să dovedească maximă kg carne — să fie îndeplinit lucra în siderurgie?", „Ce MATURITATE I.M. Barza levilor despre Importanţa e
tone grîu, 20 tone legume şi
conducere al
consiliului de
cartofi, 1 000 I lapte şi 1 000
conomică a unităţii pe care
îmi oferă munca
satisfacţii
răspundere şi o
preocupare
tinerilor muncitori la reali
susţinută în vederea transpu şi depăşit. din C.S. Hunedoara?". la PROFESIONALĂ M O M EN T o conduce, despre aportul
La acesfe întrebări şi
în acord global nerii în viată a măsurilor teh- N. TIRCOB tn cadrul unui reuşit dialog ŞI POLITICA SEMNIFICATIV zarea planului şi a angaja
altele au dat răspunsuri —
mentului luat în cinstea săr
64 de tineri din municipiul
bătorii din martie, evocînd,
— tovarăşii Vasile Ariespl, Hărnicie, cinste, corectitu Deva au trăit, deunăzi, mo totodată, momente din activi
Subordonîndu-şi eforturile tribuit! în funcţie de produc Pregătesc recolta viitoare fumalist (secretarul organi dine, conştiinciozitate, do mentul solemn de intrare în tatea desfăşurată ca activist
înfăptuirii sarcinilor economi ţiile obţinute, nu toti coope zaţiei de partid din schim rinţă de perfecţiune — iată rîndurile organizaţiei revolu al U.T.C. loan Deveanu, se
ce ce au revenii, cooperativei ratorii s-au preocupat de exe bul A, secţia I furnale), Ti atributele tînărului şef de e ţionare care, de aproape cretarul organizaţiei de par
Activităţile cu care
sînt
agricole din Brelea Mureşană, cutarea în cele mai bune con confruntaţi în această perioadă găseşte într-un stadiu avan beriu Pascu, otelar, maistru chipă Ion Munteanu, de la cinci decenii, poartă sus tid din întreprindere, a vor
sat. Un exemplu grăitor este
cooperatorii din această loca diţii a lucrărilor agricole. lucrătorii ogoarelor au sporit oferit de C.A.P. Toteşti. Pre principal la O.S.M. I, Mir- sectorul III Musariu (I.M. steagul de lupte şi Izbînzi. bit tinerilor despre frumuse
litate au reuşit s8 obţină, în In urma analizei temeinice şedintele unităţii, Pavel Tur cea Neagu — corespondentul Barza). A urcat treaptă cu Erau tineri de la şcolile ge ţea meseriei de făurar de
anul 1971, producţii mai mari a posibilităţilor de care dis în Intensitate. Este şi firesc să cii, ne spunea că pînă acum Radiodifuziunii şi Alexandru treaptă în ierarhia meseriei nerale nr. 1 şi 4 şi de la Li construcţii, îndemnîndu-1 cu
fie aşa dacă avem în vedere
decît cele realizate în anii pun, cooperatorii din Bretea s-au transportat, cu autocami Bogdan, lăcătuş la secţia re din adîncurile minei, împru ceul nr. 2 din Deva pentru căldură să iubească munca.
anteriori. Dar, comparativ cu Mureşană au stabilit niveluri că se apropie cu paşi repezi onul, remorca şi atelajele, în paraţii siderurgice. mutând de la vîrstnlcl expe care ziua primirii carnetului Intr-un asemenea cadru, 64
prevederile planului şi rapor mobilizatoare ale producţiei la primăvara — anotimpul cînd Acţiunea, organizată de că rienţa, iar de la colegii ti U.T.C. va rămîne neştearsă de elevi din municipiul De
tat la condiţiile de care dis toate culturile şi categoriile cooperatorii şi mecanizatorii grăşăminte organice pe 25 de tre comitetul U.T.C. cadre neri entuziasmul. Probitatea din amintire. Cadrul în care va au primit carnetul care
trec la însămîntarea culturi
pune unitatea, reziultatele nu de animale. Finalizarea măsu lor de legume, cartofi, sfe hectare. De asemenea, la coo didactice în colaborare cu cu care şi-a îndeplinit me a avut loc momentul a fost le dă dreptul să poarte un
pot fi considerate ca satisfă rilor supuse dezbaterii adună clă, porumb etc. perativele agricole din Leşnic comitetul U.T.C elevi, a ofe reu sarcinile încredinţate l-a cu totul inedit — imensele titlu de cinste: membru al
cătoare. La cultura porumbu rii generale a cooperatorilor Pentru a pregăti o bază şi Veţel s-au dus în cîmp pes rit auditoriului înţelegerea ridicat în ochii colectivului, hale ale întreprinderii de Uniunii Tineretului Comunist
lui şi în sectoruL zootehnic va asigura chiar şi depăşirea trainică recoltei, un loc prio te 500 şi respectiv 250 tone frumuseţii profesiunii de iar azi. cînd conduce orga prefabricate din beton Bîr- din România.
producţiile au fost inferioare prevederilor planului. Unul ritar pe agenda lucrătorilor o îngrăşăminte • naturale. De siderurgist şi rolul ei în via nizaţia U.T.C. de la sectorul cea. Inmînarea carnetelor
celor stabilite, ceea ce a afec din factorii de mare eficacita goarelor este rezervat acţiuni menţionat că prioritate la fer ţa social-economică, a legă III, orizonul —250 m, comu U.T.C. a fost precedată de o LEON TOMUJA
tat şi situaţia financiară a te în valorificarea deplină a lor de fertilizare a terenului. tilizare se acordă suprafeţelor turii Interesului cu înclina nistul Ion Munteanu este vizită a elevilor în secţiile secretar al Comitetului
cooperativei agricole. Căror rezervelor de sporire a pro Intr-o serie de cooperative a ce se vor cultiva cu legume, ţiile şi aptitudinile, demon- pentru toţi pildă şi îndemn. întreprinderii, unde au dia municipal Deva al U.T.C.
cauze s-au datorat realizările ducţiei în toate sectoarele de gricole lucrarea amintită se cartofi sau porumb. V _________ _________________
1 nemultumitoare, ce măsuri se activitate îl constituie intro
Impun a fi luate în scopul ducerea retribuirii pe baza a
sporirii producţiei agricole la cordului global. Cooperatorii Moi ur&iflăfs com erciale j
ftectar şi pe cap de animal, au înţeles necesitatea aplică O nouă premieră Intîlnire
p&ntru fructificarea cu eficien rii acestei noi forme de pla La Institutul de mine Petroşani
tă cît mai ridicată a potenţia tă a muncii şi au hotărît în în consfrycfie cu poezia
lului productiv al C.A.P. ? Ia unanimitate să lucreze după j a estradei devene
tă întrebări la care dezbateri sistemul respectiv. Pe bază de La clubul U.J.C.M. din
le adunării generale a coope calcule concrete, oamenii s-au In apropierea complexului de totală a acestora va fl de 101 DEVA. După specta- Deva a avut loc o în-
ratorilor au dat un răspuns convins că lucrînd în acord servire — comercial şi meşte mp, în sală şi 47 mp spatii j colul „Deva... veni la tîlnfre cu poezia a tine Debut de bun augur
competent. global au posibilităţi nelimita şugăresc — din centrul co anexe. i tine cîntul", aflat în plin rilor din cooperativele
te de a-şl mări cîştigurile, Din munei Certeju de Sus a în Iată unităţile ce vor fi pu „Mureşul", „Solidarita
In ceea ce priveşte produc ceput construirea unor blocuri ; turneu, Teatrul de es- tea" şl „Progresul". Or
ţia vegetală, darea de seamă calculele efectuate a reieşit că de locuinţe. La parterul unuia se la dispoziţia locuitorilor co ; tradă din Deva anunţă ganizată de comitetul
valoarea
manoperei pe tona
şi participanţii Ea discuţii, de porumb va fi de 193 lei, munei ; cofetărie, librărie, ma ; o nouă premieră muzi- U.T.C., comisiile cultu
printre care amintim pe Mihai pentru fiecare hl de lapte se dintre acestea vor fi ampla gazin pentru desfacerea plinii ; cală, intitulată sugestiv rale din cele 3 coope în sesiunea de examene
Stoenescu, David Părău, An sate mal multe unităţi comer şi laptelui, unitate de legu j „Veselie la concert”. rative şi biblioteca cen
drei Burz, Ion Sava, Matei vor plăti cîte 86 lei, iar pen ciale, precum şi secţii presta me şi fructe, precum şi o ciz Programat să străbată trală a U.J.C.M., Ia în-
Hui şl alţii, au reliefat faptul tru fiecare vilei obţinut şi toare de servicii. Suprafaţa mărie. satele judeţului, colecti- tîlnire au participat cîţl- A început sesiunea de metalurgia şi tehnologia
că nu s-a respectat întocmai predat sănătos la 20 de zile i vul artistic din alcătui- va dintre membrii ce iarnă la Institutul de mine substanţelor minerale utile.
remuneraţia este de 254 lei.
aplicarea tehnologiilor stabili Cunoscîndu-şi bine sarcinile I rea căruia nu lipsesc naclului „Ritmuri" din Petroşani. „Orăşelul stu Am luat nota 10. La fel ca
te pe fiecare cultură, semna- de producţie ce le revin cît Lucian Radulian, Irina Deva. Cu acest prilej. denţesc" în perimertul că şi colegul meu, Emil Teo-
lîndu-se neajunsuri îndeosebi şi retribuţia pe care o pri Soroiu, Mihai Raţiu, Aurelian Sîrbu, Eugen ruia se află impunătoarea dorescu, sîntem fericiţi".
la executarea lucrărilor de în Margareta llieş, Sofia
mesc, cooperatorii sînt intere Un moment emoţionant Bîrcă, Dinu Iancu, Evu, loan Radu Igna şi clădire a institutului, cele Intrăm in una din aule.
treţinere. De asemenea, ne- saţi să participe cu regulari Ionel Crişan au citit din trei cămine, cantina şi clu In faţa unei table, pline de
realizarea efectivelor de ani tate la muncă şi să execute Gheorghe Casan şi alţi creaţiile lor Închinate bul au intrat în febra se form ule, răspunde studentul
Interpreţi cunoscuţi pu
male şi a producţiei de lapte lucrări de calitate, ceea ce VISCA. S-a încetăţenit, în le-au fost inminate caruete- blicului hunedorean, va partidului, patriei, pre siunii. Pretutindeni, la bi Ion Marcu din anul V to
marfă planificate s-a datorat va influenta favorabil soarta vlaţa organizaţiilor de tine- le U.T.C. prezenta tn cadrul unui cum şi versuri despre bliotecă, in camerele cămi pografie. Cunoaşte bine ma
neasâgurării unei baze furaje producţiei agricole. ret, practica primirii în U.T.C. Programul artistic pre spectacol „non stop" tinereţe şi dragoste. nelor, pe culoarele facultă teria. îşi priveşte satisfăcut
re corespunzătoare, deficien Unele acţiuni care condiţio a noilor membri înlr-un ca zentat cu acest prilej de e- piese de autentică va Intîlnirea a fost îm ţilor se răsfoiesc ultimele carnetul. Primul 10.
telor existente în organizarea nează realizarea producţiei au dru festiv, de profunde sem levli şcolii generale, dintre loare artistică. Aflat fn plinită de programul cursuri, se studiază. Şeful de lucru, Mihai
reproducţiei şi neurmăririi în fost deja întreprinse. In pri nificaţii educative. De curînd care s-au remarcat Vasile stadiul de finisare, spec brigăzii artistice a coo Stăteam de vorbă, cîteva Socaci, ne vorbeşte cu vie
deaproape a programului de mul rînd este vorba despre elevii Şcolii generale din Vis- Tămaş, Dorel Anghellna, Do- tacolul „Veselie la con perativei „Solidaritatea” zile în urmă, cu un grup de satisfacţie despre studenţii
lucru în fermă. S-a impus a- iniţierea unor lucrări de îm ca au îmbrăcat straiul festiv rel Rus, Marioara Tămaş, cert” va fi, în curînd, BENIAMIN STOIC 6 studenţi de la facultatea anului III dp la facultatea
tentlei aprecierea că realiză bunătăţiri funciare, respectiv al unui asemenea însemnat Florica Abrudean ş.a., a dat oaspetele a numeroase vicepreşedinte la de electromecanică. Toţi de mine, despre Aurel Stan-
rile puteau fi simţitor îmbu eveniment. şi mai mult aer festiv mo din grupa 2134, din anul ciu şi Nicolae Fucan, care
de efectuarea unor şanţuri scene ale căminelor cul cooperativa
nătăţite dacă s-ar fi depus o pentru scurgerea apei, care In cadrul sărbătoresc al a- mentului. Recitările, corul, turale din judeţ. „Mureşul" Deva II. „Ne-am influenţat unul au dat răspitnsuri competen
activitate mai stăruitoare pen afectează 100 hectare din 180 niversărll zilei Unirii Princi soliştii vocali şi instrumen pe altul să studiem cu pa te, dovedind o pregătire '
tru a-I convinge pe coopera prevăzute. Totodată s-a trecut patelor, în atmosfera de tişti, grupul vocal, suita de siune, să nu ne m ulţum im susţinută. „Nu prea cred —
tori de importanta şi necesi la fertilizare* terenului cu în profund patriotism generată dansuri, sceneta prezeutată numai cu ce ni se dă la ne spune interlocutorul —
tatea aplicării acordului glo grăşăminte naturale pentru a de evocarea evenimentului de copil şl-au atras aprecie curs, ne spune Emil că in actuala sesiune să a
bal, ca pîrghie decisivă de pregăti o bază temeinică re consumat cu 113 ani în urmă rile publicului prezent în a Bucur". S-au influenţat sa vem studenţi care să se
cointeresare materială, de sti coltei viitoare. Din cele 40 de — celor care au fost de cu- cea zi Ia căminul cultural C o o rd o n a te am p le fie optimişti, drepţi, exi prezinte nepregătiţi la exa
mene. Sper in rezultate bu
genţi faţă de comportarea
mulare şi mobilizare a coope hectare stabilite s-au fertili rind primiţi in organizaţia din Visca, proprie, faţă de menirea ne pe linie".
ratorilor la înfăptuirea indi zat aproape 20, acordîndu-se revoluţionară a tineretului Prof. ALEXANDRU SUBA lor. Şi pasul in sesiune a La facuh atea de electro
de progres, p ro sp e ri fost făcut cu dreptul... Pri mecanică, în prima zi au
catorilor de plan. Nefiind re prioritate culturilor de legii-
mele rezultate confirmă, susţinut examene studenţii
pronosticurile optimiste ale de la cursurile de zi —
tate, civilizaţie cadrelor didactice şi studen subingineri şi seralişti.
Simbătă seara, an
Ne-am interesat de primele
samblul de cintece $£ / s ţilor convinşi fiind că un rezultate şi ne-am notat ci-
examen universitar nu poa
s in i isi respecţi mm bat ţeg (aparţinind casei (Urmare din pag. 1) te fi promovat fără o te teva nume : Mihai Csima-
dansuri al oraşului Ha
de cultură şi coopera In acelaşi ritm viguros, agricultura a înregistrat un salt meinică pregătire de speci dia, Doşa IVilhelm, din anul
tivelor meşteşugăreşti considerabil. Sînt de o majoră semnificaţie creşterea cu 18.2 alitate, că superficialitatea V, Costin Istvan, Victor
Zilele acestea am trecut prin mai multe şi cltiva dintre comuniştii şi deputaţii ca „Retezatul" şi „Haţe- la sută a producţiei globale agricole, realizarea celei mai şi delăsarea nu mai benefi Riczer, anul VI (seral), Ion
sate din judeţ. Am stat de vorbă cu săteni re au fost în primele rînduri ale acestei gana") a fost oaspete mari recolte de cereale din istoria ţării, dezvoltarea irigaţii ciază azi de nici o „protec Nebunu, Ion Lomotă, Aure
din Bulzeştii de Sus, Rişculita, Crişcior, acţiuni, pe care eu aş numi-o patriotică : al ţăranilor cooperatori lor, a mecanizării şi chimizării, sporurile efective de anima ţie". Studenţii au înţeles că lian Sentze, an II subingi
Baia de Criş, Zdrapti, Beriu, Blăjeni, Ribita, Nicolae Crăciun, Cornel Mihet, Avram Ru din Nădăştia de Sus. le, a producţiei zootehnice. menirea lor este de a stu neri.
Unirea. Oamenii satelor muncesc. Curăţă sii. Pasc Costina şi mulţi alţii. Cei 28 de artişti ama Contextul general al comunicatului pune în lumină pro dia perseverent, continuu. O radiografie a primelor
păşunile, transportă gunoi în cîmp, sapă — Şi la noi acţiunea de încheiere a con tori, aflaţi in deplasa gresul rapid al tuturor ramurilor economiei naţionale, dina Şi atmosfera din bibliote rezultate arată că deşi şta- 1
canale şi şanţuri de scurgere, consolidează tractelor cu statul s-a declanşat cu inten re, au cules aici aplau mica creşterii sub toate aspectele a nivelului de trai al po că, climatul propice înaltei cheta exigenţei e ridicată,
şi taluzează malurile, seară bălţile, îndreap sitate sporită — ne-au declarat Gherasim zele citorva sute de porului. Ansamblul acestor date emană cu o uriaşă forţă e pregătiri dă deja roade. studenţii obţin rezultate bu
Pe culoarele institutului,
tă şi repară gardurile. Inlr-un cuvînt, mun Trifa, primarul comunei Baia de Criş. Din spectatori, ineîntaţi de vocatoare abnegaţia, tenacitatea şi înalta forţă de creaţie a unde emoţiile sînt la ele ne. Este rodul unei munci
cesc. 300 bovine, cîte ne-am angajat să predăm bogăţia artistică şi spi clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ferma şi nes acasă, interpelăm ciţiva stu perseverente, desfăşurată in
La primăriile comunelor vizitate, s e c r e statului, avem deja încheiate contracte rituală a spectacolului trămutata hotărfre a întregului popor de a înfăptui cu succes tr-o atmosferă de studiu, de
tarii comitetelor de partid şi primarii ne-au pentru 130. Rezultate bune avem şi la în folcloric „Comori ha- programul trasat de partid, pentru înaintarea hotărîtă a Ro denţi, dintre cei bucuroşi: responsabilitate faţă de
vorbit despre modul rum se înfăptuiesc cheierea contractelor pentru livrarea porci ţegane". mâniei pe calea progresului, prosperităţii şi civilizaţiei socia „Mă numesc Gheorghe Fo- profesie.
hotărîrile luate în adunările activelor co lor, pentru alte produse. Printre cetăţenii Diferiţi ca preocupări liste. dor şi sint in anul V prepa
munale de partid, în adunările populare. noştri fruntaşi, care au cerut primii să în şi profesii — munci rare. Am avut examen la VIOREL TEODORESCU
— Planul nostru este de a livra stalu cheie contracte, se numără : Nicolae In- tori, meşteşugari, func-
lui 200 de porci — ne-a spus Victor Cisar, drieş. Cornel Bulz, Tiberiu llieş, Minerva
secretarul comitetului comunal de partid, Mihalache, Iosif Laza, Vasile Ianc, loan
primarul comunei Cîrjiti. Avem încheiate Bădău, Valeria Micleanu, Nicolae Faur,
aproape o sută de contracte. La tineret bo Letitia Florea şl mulţi alţii. Spectacolul in ajutorul cabinetelor pentru ştiinţele
vin am încheiat 125 de contracte, iar la — Deşi muncesc în această comună de CUM SE PREGĂTESC ‘
bovine adulte 26. din 64 cît avem planifi mulţi ani şi cunosc bine pe fiecare om in folcloric
cat. Printre cei care au făcut primii con parte, am rămas profund impresionat de sociale şl centrelor de documentare
tracte se numără loan Almăşan — un porc modul în care au înţeles sătenii să-şi înde
şi doi vitei ; Petru Munteanu — un porc plinească îndatoririle faţă de patrie — ne-a „Comori ASEZĂMINTELE CULTURALE
şi doi vitei ; Leontin Lazăr — un porc şi declarat Nicolae Obădău, secretarul comi pentru activitatea politico-educativă J
doi vitei ; Doina Volna — un porc şi trei tetului comunal de partid, primarul comu (Urmare din pag. 1)
vitei ; Abel Rotea — un porc şi doi boi ? nei Ribita. Am să dau doar cîteva e haţegane" Industria construcliilor rle şini şi utilaje ale economi chemării, analizînd forţele de
apoi Iordan Rotea, Fian Bănoasă, Dionisie xemple : Din cele 45 de familii ale satului maşini şi a prelucrării me ei naţionale. In 1975 ea va care dispunem şi cu care in
Băneasa. fiecare cîte un porc şi un vitei. Uibărcşti, 15 au încheiat contracte într-o ţionari, cadre didacti talelor poate fi considerată, ajunge la 147-157,4 miliarde realizat scenografia unui spec trăm în concurs. Cu excepţia
— In satele comunei Beriu — ne-a in singură zi, loan Roman. Loghin Neag, Ioa- ce etc. — membrii or pe drept cuvînt, osatura u lei, ceea ce va reprezenta tacol unitar de o factură deo formaţiei de muzică cultă şi a
format Alexandru Muroşan, secretarul rhim Oprişa fiind în frunte. In cadrul adu chestrei şi dansatorii, nei economii moderne. aproape 30 la sută din valoa sebită care să rupă cu şa montajului muzical-literar, mai
consiliului popular comunal — au fost în nării populare, Augustin Faur, membru de ca şi interpreţii de cin Cincinalul trecut şi actu rea întregii producţii indus bloanele obişnuite ale prezen greu de realizat, am puterf răs
cheiate 120 contracte la porci şi aproape partid din satul Dumbrava de Jos, s-a ri tece populare, printre alul cincinal reprezintă eta triale a tării. tării". punde punctelor cuprinse în re
100 la bovine şi tineret bovin. In fruntea dicat primul, cerînd să încheie contracte care Victoria Iosivoni, pa cea mai dinamică în e- In ritmuri deosebit de La Brad, atmosfera de opti gulament. In mod obiectiv e
acţiunii s-a situat primarul comunei, Iosif cu statul pentru a livra : doi viţei, un Marilena Drăguşin, Ana volutia acestei industrii che susţinute se vor dezvolta mism şi angajare plenară ca xistă diferenţe între nivelul
Nisloresc, care a contractat un porc, doi porc, 200 1 lapte, 100 ouă, lînă, carne de Munteanu, Simion Per- mate să asigure înzestrarea sectoarele moderne ale a racterizează perioada de pre de pregătire al orajşelor şi noi
vitei, 150 1 lapte, carne de pasăre. Printre pasăre, sămîntă de dovleac. Exemplul lui ţa, loan Goia şi Gheor tehnică a tuturor ramurilor cestei industrii, sectoare gătire pentru confruntarea pe am propune ca în cazul impo
scenele concursului. Aprecia
fruntaşi la contractări se numără şi loan a fost urmat de mulţi săteni, printre care: ghe Luţă, au valorifi economiei naţionale, precum strins legate de progresul sibilităţii înjghebării unor for
Dînşoi eanu, Ilie Petru, Samoilă Ciumaş, loan Barna, Maria Gorcea, Gheorghe Da cat cu măiestrie comoa şi participarea tot mai in lehnico-ştiintific contempo tă ca o valoroasă iniţiativă ce maţii să putem hotărî de co
Laurcan Filipcscu, Petru Bogdănescu si vid. Un alt exemplu : singur satul nostru ra folclorului haţegnn tensă a tării noastre în cir ran: industria electrotehnică îndeamnă la reevaluări exi mun acord cu oraşele partener
mulţi alţii. Un exemplu elocvent: satul Cu- Ribicioara a livrat anul trecut 11 693 litri şi hunedorean, atit in cuitul mondial de valori ma şi electronică, de aparate e gente ale tuturor posibilităţi în concurs participarea cu
cuiş are 49 de familii. Intr-o singură zi, 28 lapte de vacă. Cetăţenii Nicolae Mihăesc ritmul dansurilor, cit teriale. Astfel, între 1965 lectrice de măsură şi con lor formaţiilor artistice, che alte formaţii echivalente. S-a
marea venită din oraşul side-
au încheiat contracte. ^ şi Nicolae Ianc au livrat fiecare cîte 2 000 şi in versul cintecelor 1970 producţia globală a in trol, de mijloace de auto rurgiştilor determină un ade reliefat cu acest prilej nece
! i re au încheiat contracte pentru a vinde litri. Pentru anul acesta, angajamentul lor populare. maşini şi a prelucrării meta matizare şi ale tehnicii de vărat reviriment al activităţii sitatea creşterii elevilor pen
de
dustriei construcţiilor
— Din satele comunei noastre primii ca
calcul, de mecanică fină şi
este mai mare...
tru activitatea cultural-artisti-
Militind perUru com
statului porci, bovine, miei, alte produse Intr-un alt colţ îndepărtat al judeţului, la baterea unor racile ce lelor s-a dublai, ajun- optică. De asemenea, vor cu cultural-artistice a judeţului. că.
sînt Traian Jorza, din satul După Piatră, Bulzeştii de Sus. acţiunea de contractare se mai provoacă încă une gind să satisfacă mai mult noaşte o impetuoasa amplifi Frecvenţa de cel puţin 3 spec In ceea ce priveşte pregăti
loan Marcu. din Buceş-Vulcan ; loan Bră- desfăşoară cu aceeaşi intensitate sporită. le neajunsuri sociale, de 2/3 din necesarul de ma care construcţiile navale. tacole pe lună cu formaţiile rea formaţiilor existente a fost
dean, din Tarnila, Vlorel Jorza, din Gro- Dumitru Giurgiu, Aron Stane, Nicolae Bog momentele vesele, pre de pe raza oraşului se consi realizată împrospătarea reper
hotele; Pascu Brădean, din După Piatră? dan, loan Giurgiu, Petru Furdea, David zentate de Pantelimon deră o cifră obişnuită, criteriul toriului, iar deplasările cu
apariţiei în
public înaintea
Ştefan Ardeii, din Tarnita — preciza loan Stane, Miron Toma, Precop Giurgiu, Samoi Sasu şi Codruţ lezan, spectacolele în colectivele
Başa. secretarul comitetului comunal de lă Aslău sînt primii cetăţeni care au în au imprimat spectaco i n d u s t r i a c o n s t r u c ţ iil o r d e m a ş i n i ş i a concursului fiind de la început muncitoreşti de la „Marmura"
partid, primarul comunei Buceş. Au fost cheiat contracte în vederea livrării de lului izul veseliei şi al PR ELU C R Ă R II M ETA LELO R realizat. Există deci premisele şi I.I.L. Simeria, DRăpolţel şi
încheiate 123 contracte la bovine, 60 la porci şi tineret bovin statului. bunei dispoziţii. De unei prezentări „la înălţime" Turdaş, pentru navetişti, vin
în concurs. Depinde doar de
porci, 28 la miei şi acţiunea continuă mai ...De la un capăt la altul al satului, de la succesul obţinut pe consecvenţa cu care artiştii a în întîmpinarea punctului din
inlonsă. un capăt în altul al comunei, de la un ca scena din Nădăştie de matori vor continua pregătiri chemare referitor la spectaco
y— Anul trecut sătenii noştri au livrat păt la altul al judeţului, de la un capăt în către ansamblul de cin le în acest timp preţios rămas lele care vor preceda Intra
statului 175 capete bovine, fată de 150 cît altul al ţării... Aceasta este scara tece şi dansuri al ora rea în concurs".
planificaseră. Anul acesta angajamentul proporţiilor la care se împlineşte cuvîntul şului Haţeg, aflat stm- pînă la prima confruntare pu
blică.
nostru este mai mobilizator, mai în concor de onoare al sătenilor, angajamentul lor bătă in una din depla La Simeria, tovarăşul Iosif Din cele relatate reiese că
dantă cu voinţa şi posibilităţile noastre — ferm şi unanim de a răspunde, cu cinstea sările ce alcătuiesc un Mercea, directorul clubului elementele antrenate pînă la
arăta Avram Cioflica, secretarul comitetu şi dăruirea de sine care îi caracterizează, lung turneu planificai sindicatelor, ne relata cîteva această dată în pregătirea
lui comunal de partid, primarul comunei la îndemnurile adresate de secretarul ge pentru 1972, nu pot fi spectacolelor concurs, atît la
Blăjeni. Ne am angajat să vindem statului, neral al partidului, tovarăşul Nicolae înstrăinate nici nume dintre imperativele Izvorîtedin Brad cît şi la Simeria, nu sînt
pe bază de contract, 260 porci şi 200 cape Ceauşescu, de a munci mai mult şi mal le tovarăşilor Slovik chemarea artiştilor amatori hu- suficiente pentru a asigura
nedoreni. „Deosebit de mobi
te tinerei bovin. Deşi au trecut puţine zile bine pămîntul, do a-i smulge roade tot Carol şi Ştefan Gal, di lizatoare, iniţiativa obligă prezenţa aşteptată. Sînt necesa
re o colaborare mai strînsă şi o
de la începerea acţiunii, sătenii noştri au mai bogate, ştiind că o facem pentru îm- rijorul orchestrei şi, la măsuri clicionte. Am dis
încheiat contracte pen»ru aproape 100 bovi belşugaroa noastră, a patriei iubite în care respectiv, instructorul cutat şi cu tovarăşa profesoa valorificare optimă a întregu
lui potenţial ciiltural-art istic,
ne şi peste 50 de porci. Aşa că, în scurtă trăim. formaţiei de dansuri. ră Ana luşan, preşedinta Co im demaraj mai hotărîi în răs
vreme, angajamentul ss? va înfăptui. Iată GH. 1. NEGREA PETRc FARCASIU
1950 1W5 1960 1SM HM mitetului penlru cultură şi e- punsul faptic la chemarea a
ducatie socialistă al oraşului dresată artei şi valorilor spi
Simeria, imediat după apariţia rituale hunedorene.