Page 13 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 13
P roletari din toate Jărlle, unlfl-vă!
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe ambasadorul
Republicii Guineea
In cursul zilei de Joi, reia ambasadorul gulneez a
3 februarie, tovarăşul Nicolae transmis tovarăşului Nicolae
Ceauşescu, secretar general b) Ceauşescu un mesaj din par
Partidului Comunist Român, tea preşedintelui Republicii
preşedintele Consiliului de Guineea, Ahmed Sekou Toure.
Stat, a primit pe Fassou Mat- La întrevedere, care s-a
hlas Moriba, ambasadorul Re desfăşurat într-o atmosferă de
publicii Guineea la Bucureşti. cordialitate, a participat Cor-
Cu acest prile], a avut loc neliu Mănescu, ministrul afa
a convorbire In cadrul că cerilor externe.
Şedinfa Comisiei permanente
pentru industrie,construcţii
ANUL XXIV. Nr. 5 310 VINERI 4 FEBRUARIE 1972 4 PA G INI - 30 BANI
şi transporturi a
Succesele înregistrate în 1971-tablou elocvent al muncii entuziaste a întregului popor Acţiune
de muncă Marii Adunări Naţionale
In cursul dezbaterilor, de
In ziua de 3 februarie 1972,
patriotică a avut loc la Palatul Marii putaţii şi invitaţii au scos In
Adunări Naţionale şedinţa Co evidentă eforturile deosebita
DEVA. Peste 120 de misiei permanente pentru In ce se depun în această ramu
elevi de la liceul mi dustrie, construcţii şi trans ră pentru asigurarea unor can
nier, grupul şcolar e porturi, care a dezbătut ra tităţi sporite de materii pri
nergetic şl Şcoala pro portul, concluziile şi propune me şl combustibili, necesare
fesională de construcţii rile privind analiza activităţii dezvoltării în ritm susţinut a
din Deva, organizaţi în Ministerului Minelor, Petrolu economiei naţionale.
8 brigăzi, au participat lui şi Geologiei, efectuată din In acelaşi timp, a fost sub
la o importantă acţiune însărcinarea Consiliului de liniată necesitatea intensifică
Prezentînd bilanţul anului noastre economii — s-a făcut au fost luate şl la alte ex de muncă patriotică. Stat. rii eforturilor pentru autoutila-
de debut din acest cincinal, simtită şi în unităţile hunedo- ploatări. Anul 1972 este pri După cum ne relatează Lucrările au fost conduse de rea unităţilor miniere, în sco
Comunicatul cu privire la în rene reunite în cadrul Centra lejul unui salt calitativ şi în corespondentul nostru, Alexandru Sencovicl, pre pul extinderii mecanizării şi
deplinirea planului de dezvol lei minereurilor neferoase De activitatea Atelierelor centrale Constantin Petrescu, a şedintele comisiei. automatizării lucrărilor. Un
tare economlco-socială a Re va — declara inginerul Ioan Crişclor şi a celor de deser ceştia şl-au adus apor La şedinţă au participat Bu loc important au ocupat pro
publicii Socialiste România în Dineş, director tehnic—pro vire ale minei Barza — ate tul la lucrările de repa jor Almăşan, ministrul mine blemele legate de sporirea
anul 1971 oglindeşte o prodi ducţie, în cadrul C.M.N. De liere care îşi aduc un aport raţii ce se efectuează la lor, petrolului şi geologiei, ad preocupărilor ministerului si
gioasă şi rodnică activitate a va. Este semnificativ faptul că, substanţial în îndeplinirea linia ferată în preajma junct! ai ministrului, Dumitru unităţilor sale pentru creşte
poporului nostru în noua e pe ansamblul centralei, am producţiei globale şi marfă. gării C.F.R. Cu acest Niculescu, inspector general rea indicilor de utilizare a fon
tapă a. procesului istoric de realizat în 1971 o producţie — Intr-adevăr — mărturisea prilej, ei au.scos piatra de stat pentru controlul cali dului de timp, a productivită
făurire a societăţii socialiste globală suplimentară de peste inginerul Paul Costea, directo concasată de pe o por tăţii produselor, reprezentanţi ţii muncii, folosirea intensivă a
multilateral dezvoltate. Aspec 36,5 milioane lei. Toate uni rul tehnic cu probleme de dez ţiune de 300 m terasa- ai unor organe de sinteză şi utilajelor, precum şi pentru a
tul sintetic al datelor cuprin tăţile noastre, cu excepţia Ex voltare. De aceea, acestui ca ment. ministere, precum şl specialişti cordarea unei atenţii sporite
se In comunicat evidenţiază, ploatării miniere Deva, şi-au pitol al activităţii noastre II din aparatul de stat. acţiunilor de protecţia muncii
cu pregnantă, progresele din îndeplinit acest indicator sin vom acorda o atenţie deose şi măsurilor social-culturale în
industrie, rod al eforturilor, tetic, contribuind efectiv ^Ja bită în 1972. Beneficiind de unităţile, zonele şi oraşele mi
abnegaţiei şi pasiunii, pricepe obţinerea unei productivităţi afluxul de forţă de muncă din niere.
rii şi responsabilităţii miilor valorice cu 7,2 la sută mai această perioadă, vom depune Raportul împreună cu con
de muncitori, tehnicieni şi in mare decît cea planificată. toate eforturile pentru ca pla Noi sortimente de produse cluziile şi propunerile rezulta
gineri. Prin efortul lor comun, Rezultatele obţinute consti nul prevăzut la acest capitol te din lucrările comisiei vor
producţia globală industrială tuie un suport substanţial In să-l îndeplinim încă în primul fi înaintate Consiliului de
a târli a fost îndeplinită în cel de-al doilea an al cincina semestru. HAŢEG. — Printre uni de legume şi pastă de fructe Stat.
anul 1971 în proporţie de lului. Desigur, obiectivele pe tăţile oraşului Haţeg ca (aceasta din urmă fabricată
102,2 la sută, procent care in care le avem de îndeplinit, în O preocupare deosebită în re şi-au propus în a din caise, piersici, pere şl
clude depăşirea prevederilor acest context de Idei, sînt Industria extractivă — se sub nul acesta lărgirea sorti cireşe), care din toamnă vor
de plan cu 7,3 miliarde lei.. multiple, dar ele se vor axa, linia în comunicat — a con mentelor de bunuri produse completa „garderoba" din că
Un aport însemnat la reali în principal, pe lărgirea capa stituit-o (în anul 1971 — n.n.) de ele sînt fabrica de con mările gospodinelor.
zarea acestor cifre şi l-au a cităţilor productive, pentru a dezvoltarea bazei de materii serve şl întreprinderea de La rîndul său, J.I.L. Ha
dus şi unităţile economice ale crea avans încă din prima par prime prin Intensificarea cer indust le locală. La fabrica ţeg lncepînd cu acest an in
Ministerului Minelor, Petrolu te a anului la extracţia de mi cetărilor geologice pentru de conserve, de pildă, în a troduce în fabricaţie mobi PENTRU 24 ORE
lui şi Geologiei, care au de nereu. Primele roade ale aces descoperirea şl punerea în va fară de gem, sirop, compot, lierul necesar grădiniţelor, Vrem e frum oasă dar frigu
vansat sarcinile de plan cu tei măsuri se întrevăd în de loare de noi zăcăminte, mine dulceaţă, marmeladă, conser şcolilor şi liceelor din jude roasă, mal ales noaptea şl di
2,3 la sută. păşirea planului pe luna ia reuri şi alte materii prime. In ve din legume şi fructe, ţul nostru. Alăturat acestuia, m ineaţa. Cerul va fl varia
bil, m al m ult senin. Vlntul va
— Preocuparea deosebită a nuarie cu 8,3 la sută la cupru ce măsură aceste preocupări muştar — anul acesta se mai se vor lucra şl lădiţe ce vor sufla În general slab din sud-
cordată de partidul şi statul în concentrate. La E.M. Barza, vor fi continuate în 1972? — Introduc în producţie trei avea destinaţia de ambalaje est. Tem peraturile m inim e vor
fl cuprinse între m inus 8 şi
nostru industriei extractive, am abordat abaterea selectivă sortimente. Este vorba de la produsele fabricate pentru m inus 11 grade, iar m axim e
pentru dezvoltarea bazei de a minereului şi prelucrarea lui r IE COJOCARU spre ghiveci In ulei, tocană export. le Intre zero şl 2 grade.
materii prime din tară — hra pe un circuit de preparare se j
na substanţială a întregii parat. Măsuri asemănătoare (Continuare in pagina a 2-a) l PENTRU URMĂTOARELE
DO U A ZILE
a " Vrem ea se m enţine rece la
In întîmpinarea Congresului ţărănimii cooperatiste început, apoi bq încălzeşte u
şor. Cerul va fl variabil, tem
porar noros. Vîntul va sufla
Succesele Imbogăflrea In fiecare zi din viaţa de pionier - în general slab din sud-eat.
Tem peratura, staţionară la în
gamei ceput, apoi In creştere.
minerilor din o faptă demnă de un viitor comunist C H IU ! IIH C , TAR,INII COOPERATORI
sortimentale COMANDAMENTELE LA SFAT
Poiana Ruscăi de metal HUNEDOARA., — Sub îndrum area consiliului m unicipal
al organizaţiei pionierilor, com andam entele de pionieri din
TELIUC. Colectivele uni HUNEDOARA. Cadrele teh- j şcolile generale s-au IntîLnlt de curlnd pentru a confrunta I FERM HGTÂRiTI SA OEPASEASCA Spectacol
tăţilor aparţinătoare între nice de specialitate de la I — prin schim bul de p&rerl izvorlte din exporlcnţe — acti
vităţile desfăşurate In unităţile pioniereşti ale H unedoarei.
prinderii miniere Hunedoa Combinatul siderurgic Hu- j In cuvlntul lor, pionierii Vasile G utoaie, ViorcI Hurmuz,
ra au demarat bine în cel nedoara acordă o atenţie i Mlroea Albuţlu, Silvia Murarlu, Alin Iuga au prezentat fe
de-al doilea an al actualu deosebită îmbogăţirii ga- : lul In care activează m em brii com andam entelor pioniereşti pentru
lui cincinal. Rezultatele cu mei sortimentale de me- i In cadrul şcolii, au evidenţiat o serie de activităţi la nivel PRODUCŢIILE PLANIFICATE
de detaşam ente şl unitate.
care s-a încheiat prima lu tal. Aceasta presupune de :
nă confirmă pe deplin cele fapt satisfacerea cerinţelor i SA CUNOAŞTEM SATELE! > meşteşugari
DEVA. — P este 130 de pionieri din clasele a in -a ale
relatate mai sus. Prin or uzinelor constructoare şi şcolii generale din cartierul Gojdu au vizitat recent, co-'
ganizarea mai judicioasă a prelucrătoare beneficiare m im a Dobra. O dată cu concretizarea unor cunoştinţe în Adunările generale ale ţăra să obţină peste prevederile şi minerale şi să folosească se
activităţii productive şi Sm- \ din ţară. Sarcinile stabilite suşite la orele de geograile, pionierii deveni, întlm pinaţl cu nilor cooperatori — în care se planului o producţie de 15 000 minţe cu potenţial biologic ri HAŢEG. In scopul
bunătăţirea indicilor de fo în această privinţă în pla toată ospitalitatea de colegii lor din Dobra, au avut prile analizează activitatea econo- kg porumb, 17 750 kg grîu şi dicat pe întreaga suprafaţă, lărgirii şl mai mult a
losire a maşinilor şi utila nul tehnic au început să jul să cunoască sub o m ultitudine de aspecte viaţa satelor mico-financiară desfăşurată în 100 000 kg cartofi. O contri ceea ce le va permite să ob cunoştinţelor meşteşuga
noastre. Pionierii le-au explicat oaspeţilor aşezarea com u
jelor, s-a asigurat îndcpli- prindă via(ă din prima lu nei, le-au vorbit despre transform ările sociale din ultim ii anul 1971 şi se dezbat măsuri buţie decisivă la realizarea ţină producţii medii mai mari rilor, U.J.C.M. Deva a
nirea şi depăşirea indicato- | nă a anului. ani. le ce vor fi întreprinse în sporurilor respective de recol decît cele planificate la hec organizat de curlnd
rilor de bază. Siderurgiştii hunedoreni nierii din Deva şl Dobra. Toi în cinstea vizitatorilor, pio scopul îndeplinirii exemplare tă o va avea finalizarea lu tar cu 100 kg grîu, 1 000 kg spectacole cinematogra
A urmat un program artistic com un, prezentat de pio
fun-
crărilor de îmbunătăţiri
a indicatorilor de plan pe a
Sarcinile de plan ce au au elaborat şl laminat pri nierii din Dobra au organizat o frum oasă expoziţie cu lu cest an — au o semnificaţie legume şi 5 000 kg sfeclă fu fice pentru lucrătorii din
revenit întreprinderii pe mele şarje din două mărci crări realizate In cadrul orelor tehnico-productive: m ode deosebită, evidenţiind, în lu rajeră. Un accent sporit se va secţiile celor două coo
luna ianuarie au fost de de o{el mediu aliat nou a laje, cusături, îm pletituri. mina sarcinilor puse în faţa RĂSPUNSURI pune pe organizarea activită perative meşteşugăreşti,
păşite cu 6,8 la sută la pro similate, destinate fabricării UN EFICIENT SCHIMB DE ţii în sectorul zootehnic, pe „Retezatul" şl „Haţega-
ducţia globală şi 5,7 la su ţevilor pentru cazane ter lucrătorilor de pe ogoare de LA CHEMAREA îngrijirea şi furajarea raţiona na".
tă la producţia marfă. S-a mice de mare capacitate. EXPERIENŢĂ prima Conferinţă pe ţară a se LA ÎNTRECERE LANSATA lă a animalelor. Astfel se vor Mai bine de 250 de
livrat astfel Combinatului Au fost realizate şi livrate, SIMER1A. — La şcoala generală s-a desfăşurat, dum i cretarilor comitetelor de par DE C.A.P. G E O A G IU asigura premise favorabile lucrători, în special din
siderurgic Hunedoara o de asemenea, primele canti nică, un eficient schim b de experienţă al activelor pionie tid şi a preşedinţilor consili creşterii producţiei de lapte secţiile de artă populară
cantitate suplimentară de tăţi de otel înalt aliat din- reşti din Bimeria. P este 70 de pionieri, printre care şi par ilor populare comunale, hotă- cu cel puţin 50 1 pe cap de şi artizanat (ori cele în
ticipanţi la taberele de instruire de la Sălişte, Lupeni şl
fier în minereu marfă care tr-o altă marcă prevăzută G eoaglu, şl-au Îm părtăşit din experienţa lor privind auto- rîrea lor fermă de a valorifica ciare, acţiuni la care coope vacă şi cu 6 1 pe cap de oaie. rudite), au vizionat 1n
poate servi la elaborarea a în planul de asimilare pe conducerea, antrenarea largă a grupelor la iniţierea acţiu superior toate resursele de ratorii şi-au propus să execu Totodată vor fi influenţate po sala cinematografului
peste 1 350 tone de fontă. | 1972. Totodată, continuă nilor pioniereşti, felul In care au răspuns Iniţiativei „In sporire a producţiei agricole, te, în plus faţă de prevederi, zitiv indicele de natalitate şi
fiecare zi din viaţa de pionier — o faptă dem nă de un
Minerii din Poiana Ruscăi producerea oţelului cu ca viitor comunist", lansată din Valea Jiului. de a fructifica cît mai deplin canale de înlăturare a excesu realizarea efectivelor de bovi „Popular" o serie de fil
au extras şi livrat în ace racteristici superioare şi Schim bul de păreri, activităţi şi sugestii desfăşurat ca potenţialul economic existent, lui de umiditate pe 3 000 ml, ne şi ovine stabilite, creînd me documentare, între
laşi timp unităţilor benefi j proprietăţi calitative nece- , o m atură dezbatere a problem elor com plexe ale plonlcriei ceea ce va contribui la ridica canale de irigaţii pe 200 ml şi condiţii ca, pe această bază, u- care şl cele Intitulate
ciare 2 000 tone de dolomi- j sare fabricării pieselor pen a fost com pletat cu Învăţarea unor jocuri uşoare, n ece rea continuă a nivelului de consolidări de maluri pe 200 r iţea să livreze o cantitate „Meşterii din Iran'', „O
sare la pregătirea pentru apărarea patriei, confecţionarea
tă peste prevederile planu i tru autoturismele „Dacia de indicatoare pentru orientare turistică, învăţarea de cln- viaţă al satelor noastre. ml. Depăşirea producţiilor pla de carne cu peste 5 la sută
lui de producţie. i 1300". tece pioniereşti. Intr-un asemenea spirit, cu nificate va da posibilitatea u mai mare decît prevederile biceiuri din Ţara Moţi
competenţă şi răspundere, coo nităţii să livreze suplimentar planului. lor", „Suită de pe Va
peratorii din Toteşti au jalonat la fondul de stat cel puţin 100 Chemarea adresată de coo lea Izei" etc. In faţa
cu claritate direcţiile în care lone cartofi şi 5 400 kg carne. peratorii din Geoagiu a fost
vor acţiona pentru a obţine Treclnd la pregătirea condiţii primită cu multă însufleţire şi celor prezenţi la specta
Luna februarie se anunţă mice şi sociale. Toate aceste producţii pe măsura condiţiilor lor necesare înfăptuirii sarci ele către ţăranii cooperatori colul achitat din fondu
a fi bogată în evenimente măsuri dau posibilitate eco de care dispun şi a cerinţelor nilor asumate, cooperatorii se din Rişca. Manifestîndu-şi rile U.J.C.M., Viorel
cu excepţionale implicaţii în nomiei româneşti să se dez puse de partid în faţa unităţi preocupă, în această (perioadă, adînca satisfacţie şi mulţumi Marcu, preşedintele co
viata politică a tării noastre, volte în ritmuri înalte, să se lor agricole cooperatiste. Prin de fertilizarea terenului şi de re fată de politica înţeleaptă operativei de artă popu
în activitatea vastă, crea circumscrie plenar în noile tr-o judicioasă amplasare a executarea lucrărilor de îmbu a partidului nostru, cooperato lară şi artizanat „Haţe-
toare, de înfăptuire a pro cerinţe determinate de revo culturilor, prin extinderea me nătăţiri funciare. rii din această unitate, sub gana", a vorbit despre
gramului edificării societăţii luţia tehnico-ştiinţifică con canizării şi chimizării, cît şi Asupra posibilităţilor de ca conducerea organizaţiei de par
socialiste multilateral dez temporană. prin cointeresarea materială a re dispun au chibzuit temei tid, s-au angajat să-şi înzeceas dezvoltarea în ţară şl în
cooperatorilor pe baza aplică
voltate, elaborat de Congre La conferinţă se vor dez rii retribuirii în acord global, nic şi cooperatorii din Brad. că eforturile pentru a răspun oraşul Haţeg a meşteşu
sul al X-lea al Partidului bate realizările obţinute şi Ci au hotărît să aplice acor de prin fapte grijii părinteşti gului artei populare.
Comunist Român. sarcinile ce revin organiza cooperatorii, răspunzînd che dul global la toate culturile,
După cum se ştie, la 21 ţiilor de partid, de masă şi mării la întrecere adresată de să fertilizeze peste 200 hecta ce li se poartă. Propunîndu-şi PETRE FARCAŞIU
februarie se vor deschide conducerilor tehnico-admi- C.A.P. Geoagiu, s-au angajat re cu îngrăşăminte organice
lucrările Congresului ţărăni nistrative pentru folosirea (Continuare în pag. a 2-a)
mii cooperatiste — primul general. Ele reflectă în mod ţională s-au făcut paşi în deplină a capacităţilor de
congres al lucrătorilor de pe atotcuprinzător preocupările semnaţi şi perseverenţi pe producţie, îmbunătăţirea a p rr* ' ’ • ' ? *" * ?
ogoare. actuale şi de perspectivă ale drumul perfecţionării organi provizionării tehnico-materia-
Ziarele de ieri au făcut partidului şi statului nostru, zării, planificării şi conduce le şi a desfacerii produselor, SECVEN ŢE INTERNAŢIONALE S E M IN Ţ E INTERNAŢIONALE
cunoscut că, pe baza hotă- orientările şi cerinţele cali rii activităţii economice, ca întărirea disciplinei, precum
rîriî Comitetului Executiv al tative ale prezentului cin re au conturat — în ultima şi în domeniul sporirii pro
C.C. al P.C.R. şi a Consiliu cinal. analiză — cadrul organiza ductivităţii şi rentabilităţii,
lui de Miniştri, în zilele de Examinarea, de pildă, a toric pentru creşterea rolu al asigurării şi perfecţionării Congresul Consiliului general Preşedintele Republicii Austria a primit
17—19 februarie va avea loc aplicării de către organizaţii lui factorilor economico-fi- cadrelor. Vor mai fi exami
Conferinţa pe ţară a cadre le de partid şi conducerile nanciari, pentru ridicarea nate activitatea desfăşurată delegaţia guvernamentală română
lor de conducere din Între unităţilor a măsurilor stabi calitativă a întregii activi pentru înfăptuirea progra VIENA 3. — Corespondentul Agerpres, Petre Stăn-
prinderi şi centrale indus lite de Conferinţa Naţională tăţi din industrie şi con mului de investiţii şi ridica al sindicatelor din Japonia cescu, transmite : Preşedintele Republicii Austria, Franz
triale şi de construcţii. şi Congresul al X-lea al strucţii. Au fost create cen rea eficienţei economice în Jonas, a primit, joi, pe Ioan Avram, ministrul indus
Iată, deci, două evenimen P.C.R. cu privire la perfec tralele, întreprinderea a in acest sector şi, de asemenea,
te pe care făuritorii bunu ţionarea organizării, planifi trat în competenţa şi atri activitatea legată de comer TOKIO 3 (Agerpres). — şi probleme relative la con triei construcţiilor de maşini, preşedintele părţii româ
rilor materiale, întregul nos cării şi conducerii activităţii buţiile ei de unitate de ba ţul exterior. Joi, au început la Tokio lu stituirea unui front unic al ne. în Comisia mixtă guvernamentală dc colaborare e
conomică între România şi Austria.
tru popor le aşteaptă cu un în domeniul industriei şi ză a economiei naţionale, au Tematica anunţată în co tuturor organizaţiilor sindi In timpul întrevederilor — la care au fost prezenţi,
interes major şi le întîmpi- construcţiilor, lărgirea atri fost instituţionalizate adună municatul privind convoca crările celui de-al 43-lea cale din Japonia.
nă printr-o activitate poli buţiilor şi competentelor u- rile generale ale salariaţi rea conferinţei constituie un Congres extraordinar al Con Subliniind că apărarea in de asemenea, Pretor Popa, adjunct al ministrului co
merţului exterior, vicepreşedinte al Camerei de Co
tică, organizatorică şi de nitătilor economice, precum lor ca for de conducere a preţios îndreptar pentru dez siliului general al sindicate tereselor oamenilor muncii merţ a Republicii Socialiste România, Dumitru Aninoiu,
muncă proprie etapei tn ca şi pentru creşterea rolului întregii activităţi, consiliile baterile din adunările gene lor din Japonia (SOHYO). ambasadorul României la Viena, precum şi Josef
re ne aflăm. factorilor economico-finan- şi comitetele oamenilor mun rale ale salariaţilor şi ale reprezintă scopul tuturor u
Problemele care le va dez ciari şi ridicarea calitativă cii ca organisme colective reprezentanţilor acestora, ca Congresul, care va dura niunilor sindicale japoneze, Staribacher, ministrul comerţului, industriei şi meşte
bate forumul cadrelor de a întregii activităţi econo de decizie. In sfîrşit, au fost re au loc în prezent, pentru două zile şi la care participă preşedintele SOHYO, Mako- şugurilor al Austriei, preşedintele părţii austriece în
Comisia mixtă guvernamentală — a fost exprimată,
conducere din industrie şi mice, va prilejui o mare bo elaborate legi care răspund orientarea activităţii orga peste 600 de delegaţi, va to Ichikawa, s-a pronunţat de ambele părţi, dorinţa de a extinde relaţiile bilatera
construcţii sînt de o uriaşă găţie de concluzii şi orien relaţiilor noi de producţie — nelor şi organizaţiilor de examina proiectul planului le, s-a apreciat pozitiv stadiul actual al raporturilor
însemnătate pentru progre tări pentru viitor. Intr-ade atît la nivelul întreprinderii partid în conducerea activi în favoarea constituirii unui dintre cele două ţări.
sul acestor ramuri economi văr, în perioada care s-a cît şi al întregii economii — tăţii economice. de acţiune din cadrul „Ofen front unic al clasei munci
ce, al economiei naţionale în scurs de la Conferinţa Na adîncirîi democraţie! econo f. MIRZA sivei de primăvară — 1972" toare nipone. In cinstea delegaţiei guvernamentale române, Josef
Staribacher a oferit o masă în clădirea (Parlamentului.