Page 14 - Drumul_socialismului_1972_02

1V-*» <■ ?m<.l :k« 1 AL .W.ţ * rK0!7.Ufiţ!^BP /•.?. £•1 ~.. ..tar.rawvTr’a^L :r(>..' v^scn1^ ^ ' . r . ^TT.Tr^^y^rv.^' .v.g^Bg?,1 ■ •—1
2 ' DRUM UL SO CIALISM ULUI ® Nr. 5 310 O VINERI 4 FEBRUARIE 1972
.:^2BT?iZaS82iîBîMBZE

ŢAPULE VORBESC

PERSPECTIVA Augustin Demeter n-avea oamenilor din brigada lui sindu-şi zilele şi puterile.

de gind să se iacă miner. Demeter i Vas Dominic, La Dilja, greutăţile pe
Dar cum „ale tinereţii va­ Matiaţ Ludovic, Szekers care le-a intimpinat au fost
MAI RODNICE 1951 in Valea Jiului a în­ Coloman şi alţii. De altfel, să a ştiut să treacă peste
descurajatoare. Demeter in­
Toth
loan, BSigmond Pali,
luri**1 Z-au purtat In
anul
la mina Dtlja, înainte de a
momentele critice, să-şi mo­
văţat să minerească ţi, in-
drăgostindu-st de această pleca pentru trei luni la bilizeze ortacii şi să tasă
meserie, a rămas în Vale, mina Leţu Ursulut să ptină întotdeauna învingător. Cel
De Ia o etapă ,vla afta $1 Ha O ! de-a! doilea frn a! cin­ cum şl realizarea de importan­ statla telescaun Roşia, com­ umărul la săparea tunelului mai greu a fost cind i-a nă­
Ia un an Ia altul,^ Valea Jiului cinalului deschide municipiu­ te economii şl depăşirea pla­ plexul de agrement Braia, as­ la Urtcani. Alunlj, de la Ostra spre pădit apa, de trei ori, ve­
— importantă zrină industria­ lui Petroşani noi perspective. nului de beneficii în toate a­ faltări de străzi şl alei pe „De la bun început m-au nind din lucrări vechi,
lă a judeţului —* Îşi îmbogă­ Potenţialul economic, gradul de ceste ramuri ale economiei 9 500 mp, stadionul sportiv la atras lucrările de pregătire neştiute. Toate insă ţi apa,
ţeşte realizările, sporindu-şi urbanizare şl nivelul estetic locale. Vulcan, o popicărie, un ştrand, ţi deschidere. Mai ales că şi piatra şi lucrările vechi
potenţialul econoimlc, adău­ al municipiului Petroşani vor In domeniul aprovizionării o bază sportivă şi două săli pe vremea aceea între bri­ şi spaţiul ş{ timpul au fost
gind vieţii oamenilor de pe a­ continua să sporească In 1972 şl servirii populaţiei, angaja­ de clasă la Iscroni, termina­ găzile de la abataje erau învinse de Demeter or­
ceste meleaguri n<bî bucurii şi prin continuarea acţiunilor de mentul consiliului popular mu­ rea căminului cultural Bănită mereu „certuri" pentru tacii săi, care in permanen­
cărbune. Metri de
galerie
frumuseţi. Politica ştiinţifică a dezvoltare şl modernizare a nicipal prevede depăşirea pla­ şi alte lucrări. sau suitoare pe care-i să­ ţă, zi de zi au stat in pri­
partidului şl statului de dez­ exploatărilor miniere, mărirea nului de desfacere cu 6 900 000 Mobilizarea cea mai masivă mele rtnduri ale bătăliei
voltare armonioasă! a fiecărei capacităţilor de producţie ale lei, realizarea de economii la a cetăţenilor va viza buna pam noi, brigada noastră, pentru redeschiderea minei
erau buni săpaţi.
N-avea
zone a tării, partilcdparea en­ multor unităţi economice, con- cheltuielile de circulaţie în gospodărire şi înfrumuseţare cine să le schimbe marca, Dîlja.
tuziastă a maselor de cetă­ a oraşelor şi comunelor din Desigur, despre Demeter
ţeni la activitatea economică, municipiu, păstrarea cu grijă să şi-i însuşească cum se şi ortacii săi s-ar putea
socială, culturală şl edllltar- Pe marginea lucrărilor sesiunii a avuţiei obşteşti de miliarde intîmpla cu xmgonetele de scrie pagini multe. In 1966
cărbune. Mie mi-a
plăcut
gospodărească, preocuparea de lei creată în anii con­ înzestraţii cu m aşlni-uncite munca cinstită", ne mărtu­ a plecat, trimis de m inis­
consiliilor populare pentru va­ strucţiei socialiste. Locuitorii dc înalt nivel tehnic şl pro­ riseşte cu nostalgie, despre ter, în Egipt, unde a des­
lorificarea mai judicioasă şi Consiliului popular acestor meleaguri au dat man­ ductivitate ridicata, Fabrica de intimplările de acum două­ chis o mină de fosfaţi şi a
stilpi hidraulici de la Vulcan
mal deplină a resurselor ma­ dat deputaţilor, consiliului realizează produse do mare zeci de ani, comunistul A u- Leşu, brigada lui Demeter calificat 64 de mineri. In
teriale şl spirituale au ridicat, popular municipal să înscrie tehnicitate. gustin Demeter. La mina U- a obţinut şi un răsunător anul 1967, reîntors din Egipt
pe multiple planuri, ia cote ai m unicipiului P etroşani în angajamentele asumate ©- Foto: B. NEMECE1C ricani, vreme de 10 ani, txr- succes, realizînd intr-o lu­ a început deschiderea minei
din ce tn ce mal superioare fectuarea prin muncă patrioti­ rfnd toate treptele, de la nă 257 metri de galerie. La Livezeni.
această Importantă zonă din că a unor lucrări în valoare vagonetar hi şef de briga­ Ijeşu, brigada lui Augustin Astăzi încă, Augustin De­
geografia Judeţului Hunedoara. strulrea Liceului industrial din de peste 70 milioane lei, din Ţăranii cooperatori dă, a realizat împreună cu Demeter a dat un nou meter cu ortacii săi, intre
In bilanţul încheiat de re­ valoare de 50 000 lei şl obţi­ care In Petroşani 24,5 milioa­ ortacii săi aproape 8 000 „concert" unde virtuozita­
centa sesiune a consiliului Petroşani, terminarea şi da­ nerea a 250 000 lei beneficii ne. S-a prevăzut în sesiune slnt ferm hotărîţi metri de lucrări miniere tea şi măiestria au fost în­ care Constantin Boroşniuc,
Toth
Coloman,
Bleneşi
popular municipal, pe primul rea în folosinţă a hotelului tu­ peste plan. Se vor repara, mo­ organizarea de întreceri între care, la recepţie, au primit delung aplaudate. Dacă plnă Blaj, Mihai Cepoiu, Moise
plan s-au situat rezultatele ristic de la Valea de Peşti, a derniza şi amenaja un număr rartiere, localităţi şi asociaţii să depăşească întotdeauna calificativul la apariţia lui realizările Adam , Ion Glrz, se „opin­
obţinute anul trecut de ma­ motelului .Gambrinus" şl te- de 45 unităţi comerciale. de locatari pentru cea mai ,,foarte bine". Era şi nor­ medii erau de 40 metri pe teşte" încă la terminarea
lescaunului de la Parîng, exe­
rele detaşament al minerilor In domeniul investiţiilor, frumoasă stradă, cel mal fru­ producţiile planificate mal de altfel, pentru că ele lună, Demeter a realizat primului act al deschiderii
— 27 000 tone cărbune net cutarea unui important volum prin pregătirea din timp a do­ mos bloc, cea mai gospodări­ nu însemnau doar o exe­ peste 150 metri pe lună, minei Livezeni, grăbindu-se
de lucrări pentru îmbunătăţi­
peste plan — care, alături de cumentaţiilor şi a amplasa­ tă scară — acţiune de altfel (Urmare din pag. 1) cuţie tehnică impecabilă ci instruind in acelaşi timp să ajungă la primele izvoa­
slderurglşta hunedoreni, de e- rea aprovizionării cu apă şi mentelor se va asigura: rea­ cu tradiţie în Vf\lea Jiului. să obţină producţii medii su­ şi multă dăruire. August in cîţîva mineri care să con­ re de diamante negre din
canalizare, a transportului în
nergetlclenii şl de construc­ comun etc. lizarea în trimestrul I a cel Valorificarea potenţialului Demeter nu ştie alt mod de tinue săparea tunelului pl­ această parte a Văii Jiului,
tori, au adtus o valoroasă con­ puţin 26 la sută, Iar In pri­ rultural-artlstic al municipiu­ perioare celor planificate la a munci. nă la capăt. pentru ca, 'spălindu-şi mii-
tribuţie îa realizările obţinute Exprlmlnd dorinţa unanimă mul semestru a 53 la sută din lui va sta la fel în atenţia. hectar la culturile de grîu, po­ In 1961 deschiderea, mai „După plecarea mea din- nile în strălucirea şi m ur­
de Judeţul Hunedoara. Sem­ a cetăţenilor municipiului Pe­ planul de investiţii, precum şi In cursul acestui an se vor rumb, orz, trlfoliene, sfeclă fu­ bine zis redeschiderea m i­ trei ei, ne mărturiseşte A. murul lor, hărnicia şi pri­
nificativ este însă nu numai troşani de a munci cu însu­ darea în folosinţă în prima desfăşura întrecerea între bri­ rajeră şi fînurl naturale — cu nei Dtlja cerea forţe de e­ Demeter, am întrebat şi ceperea să-f fie şi in acest
ce au dat, c! şl ce au primit fleţire pentru Înfăptuirea a­ jumătate a anului a 439 apar­ clte 50—2 000 kg —, el au sta­ lită. Şi intre brigăzile de­ am aflat că au realizat şi fel răsplătite.
oamenii muncii din Valea Jiu­ cestor obective, sesiunea con­ tamente, iar în semestorul II a găzile artistice de agitaţie de bilit să organizeze judicios taşate aici, din întregul ba­ ei 140 metri pe lună. Asta Iată pe scurt drumul
lui în anul precedent. Din se­ siliului popular municipal s-a 390 apartamente (ultimul apar­ la oraşe şl sate la care vor munca şi să facă retribuirea zin, s-a numărat şi brigada înseamnă că m-am dus cu parcurs, vreme de două­
siunea consiliului popular mu­ angajat să snstină chemarea tament la 30 noiembrie). Deo­ participa 10 formaţii, „luna în acord global, ceea co va specialistului in lucrări de folos acolo". zeci de ani, de comunistul
nicipal s-e desprins că în 1971 Ia Întrecerea socialistă lansa­ sebit de important este faptul teatrului sătesc de amatori", determina aplicarea în cele deschidere şi pregătire, Au- Cuvinte in aparenţă sim­ Augustin Demeter, care, în­
s-au construit şl dat în folo­ tă de Consiliul popular al ]n- că se vor pune la dispoziţia mai bune condiţii a tehnolo­ gustin Demeter. Aşa a în­ ple, lipsite de importanţă. trebat fiind ce-a făcut într-n
sinţă în aşezările miniere 904 deţnlul Hunedoara către toate constructorului proiectele de concursul cultural-artlstic .Bu­ giilor specifice fiecărei culturi. ceput, de la 27 mai 1961, să Dar analizate mai pe-nde- viaţă, îşi aduce munca şi
apartamente, un liceu în Pe­ consiliile populare judeţene, execuţie şi amplasamentele chete hunedorene" şl se vor De asemenea, o contribuţie de prindă viaţă mina Dîlja sub lete, mai cu simţul înţele­ faptele drept martori să
troşani, o şcoală generală cu propunlndu-şl să realizeze In pentru lucrările de Investiţii organiza în perioada de vară seamă la creşterea veniturilor mîinile meştere ale proas­ gerii omului care le rosteş­ vorbească In locul lui. Pen­
10 clase în Lupeni, un club- annl 1972 Importante obiec­ pe anul 1973 plnă le 1 dunie unităţii şi ale cooperatorilor va petei brigăzi venite de la te, iţi dat seama cit a­ tru că zodia sub care tră­
cinematograf cu 400 locuri în tive, printre care : 1972. serbări în aer liber specifice fi adusă de sectorul zooteh­ TJricani. Galeria de coastă devăr conţin, cit de min- ieşte Demeter este munca,
Urlcanl, un cămin cu 300 — depăşirea planului pro­ Sesiunea a reţinut din che­ localităţilor din municipiu. nic, do unde se vor livra su­ şl orizontul 475 m, însu- dru sună. Pentru că, intr-a­ cinstea şi omenia.
locuri, un complex de ser­ ducţiei globale, producţiei marea Consiliului popular ju­ Sesiunea a stabilit un pro­ plimentar cel puţin 3 000 1 mind peste 6 000 metri de devăr, dacă omul nu-i de
vire al cooperaţiei meşteşugă­ marfă şl producţiei marfă vîn- deţean accentul deosebit care gram economic şl edilitar-gos- lapte şl 1 000 kg carne. galerii, poartă semnăturile folos, trăieşte zadarnic iro- RADU SELEJAN
reşti şl numeroase alte Impor­ diită şi Încasată In Industria se pune în acest an pe mobi­ podăresc care mobilizează $1 La baza înfăptuirii angaja­
tante obiective da Interes so- locală cn clte 300 000 lei şl lizarea tuturor forţelor, a tu­ mentelor asumate de coopera­
cial-cultural şl gospodăresc. asimilarea tn această ramură turor cetăţenilor la efectuarea a cărui înfăptuire va da un tori stă ataşamentul profund
Este demn de relevat faptul a 8 noi produse de bnnuri de unor lucrări de Interes ob­ plus de frumuseţe localităţi­ al ţărănimii cooperatiste faţă
că In rezolvarea multor pro­ consum tn valoare de 3 800 000 ştesc care să completeze marile lor de pe JîJ. Oamenii muncii de politica înţeleaptă a parti­ Coordonate
bleme de Interes general un lei ; eforturi de Jnvestiţii făcute de de aici — mineri, energetl- dului nostru, munca susţinută 0 zi de folclor la Godineşti
aport deosebit l-au adus cetă­ — depăşirea planului de statul socialist. De aceea, ea a organizaţiilor de partid şl a
ţenii, mobilizaţi de deputaţi, producţie şl prestaţii prin e­ a hotărît ca prin contribuţia cienl, textlllştl, constructori — consiliilor de conducere pen­ După cc o zi şl o noapte nerăbdători, noi ne priveam mobilizatoare
’da organizaţiile obşteşti şl de fort propriu cu 200 000 lei la In bani şl muncă a locuitori­ au dovedit însă nu o dată hăr­ tru înfăptuirea programului de ploaia, Înnegurând culm ile dea­ ceasurile, să se facă vrem ea
masă. Valoarea lucrărilor exe­ I.G.C. şl cu 250 000 lei la lor să se realizeze lucrări In nicie şi în producţie şl în ac­ educaţie comunistă a maselor, lurilor, a m uiat drumurile lă- cind trebuia să ne relntilnlm (U rm a re din paq. 1)
cutate prin munci patriotice, I.G.L ; valoare do cel puţin 7,5 mi­ tivitatea care priveşte gospo­ pentru ridicarea calificării pro­ slnd puţine nădejdi de soare pentru înregistrări pe banda de adresăm întrebarea inginerului
pentru a doua zi, am luat — cu
m agnetofon.
pentru Înfrumuseţarea şl mal — depăşirea planului pro­ lioane iei, urmlnd astfel a se fesionale şl cultivarea dragos­ o umbră de îndoială In suflete Cind am intrat în căminul Cornellu Arsln* directorul în­
buna gospodărire a oraşelor ducţiei marfă vîndntă şl Înca­ executa două săli de sport în dărirea cu adevărat socialistă tei fată de avuţia obştească, — calea satului, unde urma să cultural, sala era ticsită de oa­ treprinderii de prospecţiuni si
Am
şi localităţilor se ridică pe sată în Industria de morărlt- decurs de 3 anî, drumul de a aşezărilor unde trăiesc. de înflorirea unităţilor agri­ film ăm şl să înregistrăm cîte- m eni. glndul Împărtăşit de cole­ explorări geologice Deva.
va secvenţe din obicclurUe tra­
rar
atit
că
gilor
municipiu la 09 milioane lei, cole cooperatiste, a satelor şi diţionale, specifice vetrei folclo­ apucăm drumurile satelor, că — In acest an, sarcinile
reprezentînd 500 lel/îocultor. panillcaţla cn 300 000 lei, pro- acces şi zona de plecare la M . CRI5TESCU comunelor noastre. rice de Ia confluenţa Ţării Za- ntit de rar ne dăm străda­
randulul cu Valea Mureşului. nia de a-1 cunoaşte şi înţelege noastre cunosc o creştere de
Din cind în cind, cîto o geană pe aceşti adevăraţi tezauriza- 3,1 la sută fată de 1971.
dc soare se mal strecura tim i­ tori al bunului gust, ai inesti­ Pe lingă dezvoltarea obiec­
dă prlntr-un rătăcit ochi de m abilelor obiceiuri şl tradiţii
Continuînd tradiţiile de munci şl de lupţi nor, trezind în noi optim ism ul. rom âneşti. tivelor în curs, atenţia princi­
Aveam nevoie de soare pentru Zeci dc metri de bandă au pală o vom acorda punerii în
pelicula noastră color, altfel... consem nat plnă către miezul valoare a noi rezerve de ză-
nopţii zeci de colinde, zeci dc i
La G odineşti, oam enii no aş­
ale înaintaşilor teptau curioşi dc cc urma să sc strigături şl jocuri plămădite ‘ cămînt de complexe şi a unor
întlm plc, poale nebănulnd că ci de-a lungul a sute de ani şl noi rezerve de roci bauxitice.
erau destinaţi să fie adevăraţii păstrate cu credinţă şl stator­ Pentru îndeplinirea acestor de­
eroi ai zilei. N e-a Intimpinat nicie in inim ile şl m inţile oa­
Trandafir Sorinca, m inunatul menilor. Un im ens fluviu do ziderate, de care depinde şi
T in e re tu l h u n e d o re a n însuflcţitor al vieţii folclorice nu le poate egala — s-a pornit îndeplinirea planului de către
m etafore — ce nici o literatură
a satului, vătaful cetei de du-
başl. Ropotele dubelor sunau din colindele „Junelui" sau „cio­ C.M.N. Deva, ne-am organizat
ca un sem nal de bine. S-a fil­ banului", „vlnătoruliil" sau „fe­ mai bine munca, acordînd rol
în tîm p in ă s e m ic e n te n a ru l lui cu dubele, de la „zicala du­ tei", din doine şl clntcce, din prioritar activităţii de organiza­
mat întreg obiceiul colindatu­
strigături şl din oraţiile daru­
bei** la primirea colindătorilor, rilor. re la noile şantiere, astfel ca ac­
Jocurile şl oraţiile darurilor. Dar nu numai dubaşll şl ţur- tivitatea de prospectare şi ex­
plorare geologică să se ridice
U. T . C . Cadrul a început să prindă con* cuşli alcătuiesc repertoriul fol­ Ia nivelul sarcinilor care ne
tururile unui spaţiu m itic, ai­
cloric al satului. Stnt o serie
doma celui din colinde, frum u­ întreagă de alte obiceiuri, ne
seţea graiului îm pletlndu-se cu spuneau sătenii, cum Ar fi „a- sînt trasate.
crom atica portului popular. limorll", „cununa", obiceiurile o
O surpriză plăcută nc-au ofe- din ciclul vieţii omului (de naş­ însufleţiţi de perspectivele
tere. dc nuntă, de Inmorminta-
rlt-o „ţurcaşii". ŞI cum să nu
GENERAŢIILOR te entuziasm ezi cind vezi un re), o im ensă frescă spirituală, măreţe ce le deschide actua­
lul plan cincinal, cei care des­
bogată şl variată, cum atit dc
bătrin do 70 dc ani Jucînd „ţur-
ca" cu atîta patos şl dăruire, m ult am dorl-o păstrată prin coperă şi pun în valoare Imen­
pontru
înălţătorul jubileu din prim ă­ tat-e bune In extracţia cărbunelui. manifestării© organizat© „Olim­ cind vezi oam eni In toată fi­ toate satele hunedorene. sele bogăţii nemetalifere din
Autobuzul re nc aducea spre
rea. bunii noştri oam eni de ţa­
din
martie.
evenim entul
vara acestui an — îm plinirea a Am conceput, d© asem enea, un piada m ecanizatorilor" sc desfă­ ră. Jucînd de m ama focuiul Deva era aproape gol. Cind şi judeţ, sînt, aşadar, cuprinşi
cinci decenii de la crearea Uniu­ sistem larg (le înttlnirl cu con­ şoară sub sem nul înaltei respon­ „căluşeiul", „ardeleana", „cio­ cînd, urca sau cobora cîte un încă de la începutul anului în
nii Tineretului Comunist — e un ducători de unităţi econom ice, in sabilităţi, In num eroase zone s-au băneasca" ori „sîrba", cînd îl călător. Nimeni nu rostea nici angrenajul ridicării activităţii
nou prilej de afirm are a tinere­ care se discută deschis, arătln- format brigăzi dc tineret care a- auzi pe octogenarul Han Ioani- un cuvînt. Abia ajunşi acasă,
tului pe ogorul m uncii, al ştiin­ du-se ce trebuie să însem ne pen­ Jutâ la repararea uneltelor agri­ chie bătînd în dubă şi cîntîn- cu nerăbdare şl sete. am rc- lor la noi cote calitative. Da­
ţei şl culturii, o vio şl elocven­ tru tineri anul 1972, anul efi­ cole, iar activităţile cultural-cdu- du-ţi colinde cc „nime* altu-n ascultat înregistrările şl, cu m i­ tele care oglindesc în comu­
tă m ărturie a m aturităţii cu care cientei econom ice. Preconizăm, cativc cunosc o am ploare deo­ sat nu le mal ştie". rare, s-a srtdit în noi convinge­
generaţia tînără sc alătură m ar­ de asem enea, largi acţiuni de ri­ rea că tot ce am văzut, şl au­ nicat progresele înregistrate
cului im petuos de edificare a so­ dicare a calificării — printre care sebită. FAUR: înfăptuirea Film ările Ic-am Isprăvit pe la zit în Godineşti e realitatea ce în dozvollarea economico-so-
VIOREL
cietăţii socialiste m ultilateral dez­ as ninlnti olimpiada „Ştafeta tî- program ului conceput pentru în- prinz, cind s-au ivit iarăşi no­ o visam , co-n credeam dc basm, cială a tării în anul 1971 con­
voltate. Pentru a cunoaşte mai năruhil minor*4, organizată pen­ timplnnrca Jubileului va face pe rii, şl ploaia se porni din nou, e realitatea Izvorîtă din Istoria stituie pentru aceştia un mo­
îndeaproape m ăsurile şi acţiuni­ tru prima oară in ţară. utecişti! de azi să fie părtaşi ai mal vîrtos decît în zorii zilei, neam ului acestor m eleaguri.
le Întreprinse pe plan Judeţean MCOLAE JURCA: Aş adăuga sim ţăm intelor şl faptelor alese ea şl cum nr fi vrut să recişti- AURELIAN SIRBU bilizator punct de plecare pen­
In Intîmpinarea glorioasei aniver­ aici şi alte Întreceri organizate ale com uniştilor, să se ancoreze ge timpul cit l-a dat răgaz soa­ tru a contribui cu forţa lor
sări, acţiuni care să m obilizeze pentru a stim ula interesul tine­ matur în prezentul clocotitor in relui şl nouă să ne vedem de metodist Ia Centrul judeţean
şi să antreneze tineretul la acti­ rilor in m eserie. Este vorba de rare se Înalţă construcţiile socia­ ale noastre. Oamenii s-au îm - de îndrumare a creaţiei productivă la înfăptuirea cu
vităţi de prestigiu, redacţia zia­ olimpiada zidarilor şl strungari­ lism ului. nrăştiat pe la casele lor, liniş­ populare şi a mişcării succes a programului partidu­
rului nostru a organizat, la „Clu­ lor _ concursurile „Buna ser­ Masă rotunda consemnata tea ce se aşternu pentru cîteva lui de prosperitate şi civiliza­
bul presei" din Deva, o masă ro­ vire" In cooperaţia de consum , ore era doar aparentă, toţi erau artistice de masa
tundă cu secretariatul Com itetu­ „Brăţara dc aur** In cooperaţia da LUCIA LICIU ţie socialistă.
lui Judeţean al U.T.C. Au parti­ m eşteşugărească, „Milni m ăiestre
cipat tovarăşii Viorel Faur, prlm- pentru ţesătoarele de covoare,
secretar al Com itetului Judeţean care vor face pe tineri să stu­
al U.T.C., Viorel Jianu şi Con­ dieze mal mult !n dom eniul In
stantin Purcilcanu, secretari al care lucrează. Organizăm acţiuni
Com itetului Judeţean al U.T.C., care să antreneze tinerii la m iş­
Nlcolao Jurcâ, preşedintele Con­ carea de Inovaţii şl raţionalizai!
siliului tineret m uncitoresc la pentru a Investi în muncă mal
Comitetul Judeţean al U.T.C., şi multă inteligenţă.
Uom ulus Dragoş, preşedintele CONSTANTIN PURCILEANU i
Consiliului tineret sătesc la Co­ De reţinut caracterul do masă
m itetul Judeţean al U.T.C. Con­ al acestor Întreceri şl, totodată, filozofie!, Istoriei, geografici manifestat ca o concepţie ca­
sem năm in cele ce urmează o caracterul m ilifant-revoluţionar al Umanismul este o temă vas­ tă, în societatea fără oprelişti ţiol „România pe drumul desă­ onoarea şl demnitatea să con­
succintă sinteză a preocupărilor acţiunilor. De fapt, activul Jude­ tă, pretenţioasă, dar şi de şi a) altor discipline pe care re de-a lungul anilor a re­ şi fără alte îngrădiri. vârşirii construcţiei socialiste*', stituie trăsăturile definitorii
Comitetului judeţean al U.T.C. in ţean a m anifestat preocupare mare atractivitate. Totuşi, le întllnim azi în buchetul de cunoscut şi promovat demni­ Caracteristic şl particular u- din care cităm : ,.trebuie să ale membrilor societăţii. Mai
pragul aniversării organizaţiei re­ pentru ca, In această mare ac­ ştiinţe umanistice. tatea, valoarea şi posibilităţi­
voluţionare a tineretului. ţiune, să ridicăm rolul organi­ convins de utilitatea abordă­ manismulul socialist este fap­ milităm cu consecvenţă şi ho- vedem în aceasta — afirmat
zaţiilor U.T.C. în viaţa socială rii unui asemenea subiect, nu Protagoniştii acestei mişcări le inepuizabile de manifestare tul că el preia în mod crea­ tărîre, în spiritul înaltelor pe de-a-ntregul — optimis­
VIOREL FAUR: Aniversarea se­
m icentenarului creării Uniunii Ti­ şi educativă. Am editat pentru mi-am propus însă să intru erau oameni care militau pen­ ale fiinţei umane, pentru n tor şi critic tezaurul concep­ principii ale umanismului so­ mul, siguranţa şi hotărîrea o-
neretului Comunist constituie aceasta un program, intitulat în detalii cu privire la geneza tru biruinţa concepţiei noi firmarea şi dezvoltarea perso­ ţiei anterioare, tot ceea ce cialist. pentru a deschide fie­ muiui de a realiza transfor­
a
pentru tinerii din judeţul nostru „Ştafeta generaţiilor", oglindă
legăm lntul de a face din tm im - celor mai im portante m anifes­ şi evoluţia a ceea ce numim despre viată. nalităţii acesteia. In cele mai gîndirea umană a creat bun cărui membru al societăţii po­ mări sociale şi naturale pro­
tări cp le vom organiza în Intim-
pinarea acestui Jubileu un nou pinarea sem icentenarului. mişcare umanistică, ci să In tara noastră, umanismul de seamă concepţii umane nu Si folositor pentru societate, sibilităţi nelimitate in vederea funde, posibilitatea Iui de a
prilej de intensificare a efortu­ creionez, în limita posibilită­ fost înglobate interesele ni i pentru progresul omenirii. U- manifestării nestingherlte a se transforma pe sine însuşi,
rilor dedicate exem plar m uncii, VIOnEL JIANU: Toate m ani­ ţilor, cîteva aspecte ale uma­ a apărut mal întîi în Transil­ selor populare, ale forţelor pro­ manlsmul socialist îmbină cri­ personalităţii sale, pentru a-i aşa ca să devină cît mal omni­
Înfloririi vieţii m ateriale şi spi­ festările preconizate — care au vania, datorită condiţiilor mai
rituale. Tocmai pentru aceasta, demarat cu succes — slnt un pri­ nismului în general şl ale favorabile de aici, precum şi gresiste ale societăţi!. Aceas­ tica teoriei si practicii bur- crea condiţii de a-şi aduce prezent în marele proces de
am conceput un amplu program, lej de consolidare poliltco-orga- umanismului soclalisl, In spe­ contribuţia la înflorirea socie­ făurire a viitorului luminos.
după o gîm llre matură, al cărui nizatorică a organizaţiilor noas­ cial. Pornesc de la adevărul legăturilor politice şl cultu­ tăţii socialiste, Ia progresul Intr-o atare postură, omul
obiectiv principal e participarea tre dc tineret, de creştere nu­ rale cu Italia — tara Renaşte­
tineretului la îndeplinirea sarci­ merică şl calitativă a utociştllor. că umanismul, ca mişcare rii, a primelor manifestări ale C o n s u l t a ţ i e şi prosperitatea patriei". De aici are adevărata personalitate, îşi
nilor econom ice. In acest srop au Ele vor duce la îm bunătăţirea spiritual-umană, nu a existat umanismului ca mişcare cultu­ desprindem, ceea ce am mai poate manifesta din plin ca­
fost create, plnă tn prezent, 140 muncii de pregătire a viitorilor dintotdeauna. A apărut pe o subliniat, esenţa umanismului pacitatea creatoare, talentul,
de brigăzi ale tineretului, care, utecişti. Am şi început să adu­ anumită treaptă de dezvoltare rală europeană a epocii. In
prcluind tot ce au avut mal bun cem corecturi în activitatea de mod firesc, umanismul transil­ socialist, faptul că el întru­ toate posibilităţile lui de fău­
vechile brigăzi, vor face dovada primire în rândurile U.T.C., fă- socială, mai întîi în Europa ta explică şl postura umanis­ gheze, care condamnă omul la chipează idealurile cele mai ritor al bunurilor materiale şl
entuziasm ului şl hărniciei m un­ cind din m om entul de luminare — şi ca tară în Italia —, în vănean s-a văzut mai tîrziu şi mului de promotor al progre­ dezumanizare, cu afirmarea cutezanţe ale omului, aspira­ spirituale j este receptiv, ca­
cii la dim ensiunile de azi. In Va­ a carnetelor U.T.C. clipe de ade­ în operele unor cărturari mol­
lea Jiului aceste brigăzi şi-au vărată înălţare sufletească. secolul XIV, avînd ca scop doveni şi munteni, îndeosebi sului, al gîndirii înaintate în comunismului ca orînduire ca­ ţiile sale de dreptate şi echi­ pabil să realizeze în fapt ceea
propus sarcini sporite pentru a UOMULUS DRAGOŞ: Tineretul promovarea unei ideologii noi, pe tărîmul istoriei, geografiei societate, în istoria acesteia. re a înlăturat dominaţia de tate socială, de dragoste şi ce numim autodepăşire, res­
contribui la obţinerea unor rczul- sătesc a îm brăţişat cu căldură laice, în care omul, ideea li­ umane, începuturilor lingvisti­ Nu este mai puţin adevărfl clasă burgheză, a instaurat şi respect fată de om, fată de tot ponsabilitate personală şl co­
berei dezvoltări a personali­ că umanismul, mai cu seama dezvoltat puterea populară, ceea ce el îşi consacră pro­ lectivă.
tăţii umane să ocupe un loc ce, beletristice etc. In princi­ după victoria orînduirli sorin democratismul profund al a­ gresului social multilateral. Cîmpul de afirmare al uma­
central, esenţial în ansamblul pal, tendinţele umaniste în liste, s-a lovit de interesele cesteia şl a creat cîmp neli­ nismului marxist în condiţiile
relaţiilor umane. Romănia s-au cristalizat în ju­ mitat dezvoltării forţelor de Umanismul socialist presu­ orînduirli socialiste şi comu­
rul Ideii originii poporului şi de clasă ale burgheziei, dar şa pune acel progres general în
De la aceasta pornind, aş a limbii române, a unităţii de în aceste condiţii au fost nu producţie. Trăsătura caracteris­ care vedem contopite, într-o niste — şi numai în această
spune că autorilor concepţiei neam şl de limbă, în care do­ meroşi exponenţi al gîndiri tică a umanismului marxist o legătură organică, indisolubilă orînduire — este nelimitat. A­
sau mişcării culturale la care rinţa de afirmare şi de luptă umane, oameni de ştiinţă, p.j constituie lupta consecventă şi trainică, teoria materialistă ceasta pentru că aici există
mă refer, noi cei care ne pentru eliberarea de sub jugul tă sau cultură, care au milita împotriva abstracţionismului şi cu practica socială, unde lup­ cadrul soclal-^polltla cel mal
aflăm la o distanţă de mai străin ocupa locul preponde­ prin operele lor pentru afir utopismului contemplativ, a u- ta revoluţionară, în adevăra­ democrat, aici orice posibilita­
mult de 5 secole de viata şi rent. marea umanismului în adevă manismulul burghez cu tot ar­ tul ei sens, constituie scopul te devine o realitate faptică şl
activitatea lor, trebuie să le râtul Iul sens. In lucrările u senalul său Iluzionist i acesta final — triumful orînduirli pentru că oamenii se pot
rezervăm respectul cuvenit ş. Se cuvine subliniată preocu­ nor astfel de gîndltori veden dezvoltă dialogul viu creator drepte despre care istoria glo­ bucura de adevăratele libertăţi
toată consideraţia. Aceasta parea unor umanişti români conţinutul umanismului mar şi permanent cu Ideile unor rioasă a partidului nostru ne pe orice tărîm.
pentru că, chiar şi în limite­ ca Dosoftei, Miron Costin şi xist, care presupune sau con personalităţi de diferite orien­ aduce în fată numeroase ar­ Şi tocmai pentru aceasta sîn­
formarea limbii
alţii, pentru
le de atunci, umanismul re­ noastre literare, sau a lui ditionează eliberarea persona. tări, preluînd de la acestea — gumente, fapte şi rezultate in­ tem datori să facem totul pen­
prezenta un curent nou, pro­ lităţii umane de transformarea în cazul cînd e vorba de contestabile. tru a fi înţeles sensul şl sem­
gresist, care avea să influen­ D. Cantemir, care s-a străduit revoluţionară a societăţii, de preluare — numai elementele nificaţia umanismului socialist,
ţeze pozitiv dezvoltarea so­ să creeze o terminologie şti­ înlăturarea exploatării şi utile, de folos social şi uman. Sîntem apoi cointeresat! de să^ milităm pentru promovarea
cială ulterioară. Deşi nu a inţifică românească. Am e- creării cîmpulul larg de afli* Tot ceea ce trebuie să re­ faptul că teoriei şl practicii Iui, să dovedim Intransigenţă
nuntat
aceste cîteva nume
fost un curent unitar, atît sub pentru că de ele se leagă sau mare a umanismului în toată ţinem noi în legătură cu uma­ umanismului socialist îi sînt consecventa împotriva tuturor
aspect sau raport social-poli- ele marchează începuturile a- plenitudinea lui. Acesta este, nismul marxist, cu formele proprii caracterul militant, factorilor — subiectivi, desigur
tic, cit şi sub raport filozofic, de fapt, umanismul socialist, lui de manifestare multilate­ lupta pentru ridicarea cuce­ — care ar putea să frîneze a-
firmatlve ale ştiinţei şi cul­ ririlor revoluţionare pe trep­
umanismul a fost susţinut şi concepţia înaintată a partidu­ rală este redat cu toată clari­ flrmarea, transpunerea în via­
turii noastre moderne. tele cele mal înalte de pro­
promovat de cărturari erudiţi, lui comunist care s-a manifes­ tatea de către secretarul ge­ gres şi civilizaţie pentru în­ tă a umanismului socialist în
Tcrmorcntrala Mintia. Vedere spre grupul energetic nr. I do care s-au manifestat pe tă- Părăsind cadrul naţional, tat şi se poate manifesta larg adevăratul Iul sens.
210 MW. merită subliniat faptul că, în neral al partidului nostru în făptuirea acelei orînduiri în
rîmul literaturii beletristice, al sens mal larg, umanismul s-a numai în societatea socialÎ3- volumul al III-lea a) Dublicv care cinstea, corectitudinea, f, SIRBU