Page 17 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 17
P roletari din toate fărlle, unlfl-vă!
Intilnirea tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESCU
cu membriiC. al P. C.
care fac parte din
Uniunea Scriitorilor
La C.C. al P.C.R. a avut ţiilor celor mal propice pen litice, ideologice şi de creaţie
loc vineri, 4 februarie, o în- tru înflorirea, continuă a unei ce stau în faţa Uniunii Scrii
tîlnire a tovarăşului Nicolae creaţii literare cu caracter torilor în momentul de fată,
■ ■ ■ ■ ■ a B H H n r a H i Ce au şeseu cu membrii şi mem profund educativ, Inspirată sarcinile de înfăptuirea cărora
brii supleanţi ai Comitetului din lupta poporului rom^n, depinde stimularea tot mai
ANUL XXIV. Nr. 5 311 ’ SIMBATA 5 FEBRUARIE 1972 4 PA G IN I - 30 BANI Central al partidului care faa condus de partid, pentru edi largă a producţiei literare din
parte din Uniunea Scriitori ficarea societăţii socialiste ţara noastră, îmbogăţirea pa
lor. multilateral dezvoltate. S-a re trimoniului culturii noastre
liefat, de asemenea, necesi
La întîlnire au participat tatea creşterii contribuţiei tu socialiste cu opere de înaltă
Planificarea - instrument real mitru Popescu, Miu Dobrescu. turor membrilor de partid valoare umanistă, de aleasă
tovarăşii Gheorghe Pană, Du
tinută artistică.
care activează în domeniul li
Secretarul general al par
Intîlnirea a fost consacrată
discutării unor probleme le terelor la ridicarea nivelului tidului a subliniat cerinţele pe
gate de pregătirea conferinţei unii Scriitorilor, la înfăptui care conducerea partidului Ie
activităţii Asociaţiilor şi Uni
pune în fata scriitorilor mem
pe tară a Uniunii Scriitorilor,
de mobilizare a tuturor de înfăptuirea sarcinilor şi rea marilor sarcini puse în bri ai Comitetului Central, în
rolului Uniunii Scriitorilor în
fata tuturor comuniştilor din
fata scriitorimii din tara noas
îndrumarea ideologică a crea
ţia intensificării vieţii
de
ţiei literare din tara noastră, tră de programul ideologic al Uniunea Scriitorilor, în direc
partidului.
în organizarea dezbaterilor cu Dezbaterea a prilejuit o pu partid şi a activităţii ideolo
caracter teoretic pentru apro ternică afirmare a hotărîrii gice a Uniunii, a activităţii
resurselor întreprinderii fundarea tezelor plenarei din celor prezenţi de a-şi Închina în direcţia realizării de *ot
obşteşti a tuturor scriitorilor,
noiembrie 1971, pentru înar
toate eforturile înfăptuirii li
nuvele,
mai multe romane,
marea întregului front scrii
toricesc cu linia politică mar- niei politice a partidului în piese de teatru şi poezii, lu
domeniul culturii,
dezvoltării
xist-leninistă a Partidului Co literaturii noi, socialiste, in crări de teorie şi critică lite
Masurile stabilite de Confe cea planificată, fiecare salari ficat" ca cea mai mare parte munist Român. In cursul întîl- patria noastră, traducerii în rară, de care are nevoie so
rinţa Naţională a P.C.R., cu at ocupat în industrie dînd a sarcinilor de plan să se e- nirii s-a afirmat necesitatea viată a indicaţiilor date de cietatea noastră socialistă In
privire la perfecţionarea con peste prevederi produse în va txecute în luna decembrie, ceea întăririi şi dezvoltării conti secretarul general al Partidu plin avînt. Pregătirea şi des
ducerii şi planificării economi loare de 2 684 lei. ce a condus la demobilizare nue a activităţii organizaţiilor lui Comunist Român. făşurarea apropiatei Conferin
ei, au deschis un cîmp larg După cum se vede rezultate în primele luni ale anului şi de partid ale scriitorilor, in In cadrul dezbaterilor au lu ţe a Uniunii Scriitorilor — a
de acţiune iniţiativei şi parti le generale sînt bune şi fără la nerealizarea planului în fi at cuvîntul tovarăşii : Aurel arătat tovarăşul N i c o l a e
cipării fiecărui salariat la or nici o rezervă se poate afir nal. La centrala cărbunelui, tensificării vieţii de partid în Baranga, Mihnea Gheorghiu, Ceauşescu — trebuie să deter
ganizarea şi conducerea ac ma că ele sînt urmarea pregă de pildă, planul la cărbunele cadrul Asociaţiilor scriitori mine o adevărată cotitură de
tivităţii întreprinderilor. O da tirii din timp a producţiei prin brut extras pe luna decem ceşti şi al Uniunii Scriitorilor. Titus Popovici, Suto Andras, ordin calitativ în viata şi ac
tă cu înfiinţarea comitetelor repartizarea judicioasă a sar brie a fost cu 30 la sută mai Intîlnirea cu tovarăşul Nicolae Kovacs Gyorgy, George Ma- tivitatea Uniunii, să asigure
oamenilor muncii, organele de cinilor la fiecare loc de muncă mare decît media din celelalte Ceauşescu a prilejuit sublini covescu, Domokos Geza, Zoe condiţiile unui nou şi puternic
Dumitrescu Buşulenga, Anton
erea răspunderilor politice ce
conducere au fost mai mult a şi a eforturilor depuse de co revin scriitorilor membri ai Breitenhofer, Eugen Barbu, avînt al creaţiei literare din
propiate de activitatea econo lectivele de salariaţi din în luni, iar rezultatul firesc a fost Comitetului Central în dez Letay Lajos, D. R. Popescu, România, unei noi înfloriri a
mică concretă care se desfă treprinderile industriale. Dacă o nerealizare a planului anu Zaharia Stancu. beletristicii noastre socialiste,
şoară în întreprinderi. O serie deplasăm însă analiza în spa al de 278 000 tone cărbune, voltarea unei vieţi obşteşti In încheiere, tovarăşul închinate idealului măreţ al
Abnegaţia, competenţa şi de atribuţii — atît în ceea ce tele cifrelor globale se ob întreprinderea de industriali sănătoase şi rodnice a scrii Nicolae Ceauşescu a expus pe fericirii poporului, făuririi e«
torimii din întreaga ţară, în
priveşte fundamentarea şi e servă că la întreprinderile un zare a cărnii Deva a lăsat pen crearea climatului şi a condi larg obiectivele principale po mului nou, demn de măreat*
şalonarea sarcinilor de plan de planificarea operativă a tru luna decembrie 18 la sută epocă a civilizaţiei comuniste.
responsabilitatea—suportul cît şi în ceea ce priveşte e- fost judicioasă şi rezultatele din producţia anului 1971 fa
Kecutarea lor — au fost tre
sînt bune. Practica a demon
ţă de 8,33 la sută cît trebuia
cute din sarcina organelor strat că dimpotrivă, acolo un să realizeze în medie pe lună,
centrale direct în cea a între de defalcarea planului a fost suprasarcină ce, firesc, n-a mai TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUSESCU A PRI MII
progresului nostru economic prinderilor. nerealistă şi deficientele s-au
Toate aceste măsuri au con ţinut lanţ în tot cursul anu ZEVEDEI ŞTEF
dus la crearea condiţiilor fa lui. Pentru astfel de întreprin directorul Direcţiei judeţene
vorabile pentru organizarea deri se desprinde ca o nece de statistica PL MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE AL
Ritmuri înalte de dezvoltare superioară a producţiei şi a mobilizator, al planificării în- (Continuare jn pagina a 2-a)
sitatea întărirea rolului activ,
circulaţiei bunurilor materiale,
la folosirea mal bună a forţe
trucît de ea sînt legate în pri
lor şi capacităţilor de produc mul rînd ritmicitatea în rea REPUBLICII AFRICA CENTRALĂ
şi perfecţionare ţie şi la creşterea gradului de lizarea sarcinilor de plan, uti In contul
fundamentare a deciziilor şi
lizarea raţională a capacităţi
dirijarea
a operativităţii în
proceselor economice. In a lor de producţie şi a forte! de
muncă, reducerea consumuri Vineri, 4 februarie, tovară Cornellu Mănescu, ministrul posibilităţile existente pentra
cest context planificarea ope lor de materii prime şi mate solidarităţii şul Nicolae Ceauşescu, secre afacerilor externe şi Cornel lărgirea schimburilor recipro
Producţia globală industria funcţiune a acestor capacităţi, rativă, defalcarea şi eşalona riale şi chiar reducerea costu tar general al Partidului Co Burtică, ministrul comerţului ce de mărfuri, a cooperării
lă a ţării a cunoscut In 1971 prin perfecţionarea celor exis rea judicioasă a sarcinilor de rilor de producţie în general. munist Român, preşedintele exterior. tehnico-ştiintifice. De aseme*
o creştere cu 11,5 la sută mai tente, s-au făcut paşi însem plan în timp şi pe fiecare loc Cîteva exemple sînt edifica internaţionale Consiliului de Stat, a primit pe A luat parte, de asemenea, nea* s-au discutat aspecte ale
mare decît In 1970. Creşterea naţi în ce priveşte diversifi de muncă au avut un rol deo toare în acest sens : Combina doseph Potolot, ministrul afa Alberto Sato ambasadorul Re situaţiei internaţionale, ale
ilustrează realizarea unei pro carea produselor, pe ansam sebit în realizarea şi depăşirea tul siderurgic Hunedoara, U cerilor externe al Republicii publicii Africa Centrală la luptei tinerelor state de pe
ducţii globale de 334,2 mili blul industriei — se sublinia sarcinilor de plan. Bilanţul ge zina „Victoria* Călan, Fabri SIMERIA. Frontul Unităţii Africa Centrală, conducătorul Bucureşti. continentul african pentru con
ză în comunicat — ponderea neral, de curînd încheiat pen ca chimică Orăştie, întreprin Socialiste din Simeria a re delegaţiei guvernamentale ca solidarea independenţei lor,
arde lei, cu 7,3 miliarde lei tru activitatea anului 1971, a re ia parte la lucrările celei In cadrul convorbirii care pentru o evoluţie de sine stă
peste prevederile anului. produselor noi fiind în 1971 rată că la nivelul judeţului derea de materiale de con partizat sindicatelor, comi de-a Il-a sesiuni a Comisiei
de 13 la sută. strucţii Bîrcea şi altele, care, siilor femeilor, organizaţiilor a avut loc cu acest prilej au tătoare pe calea progresului
Semnificativ pentru creşte s-au obţinut rezultate remar asigurînd prin plan condiţii U.T.C., cooperaţiei meşteşu mixte de cooperare economi economic şi social.
rea potenţialului industriei Ritmurile mai mari în -care cabile în ceea ce priveşte re de execute ritmică' a sarcini găreşti şi lucrătorilor ogoa că şi tehnică româno-centrafri- fost abordate probleme ale întrevederea s-a desfăşurat
noastre socialiste este faptul £L crescut producţia industria alizarea sarcinilor de plan. lor, au reuşit ca la sfîrşitul a relor timbre In valoare de cană. dezvoltării relaţiilor dintre ce într-o atmosferă de cordiali
că producţia anului 1971 este lă a unor judeţe oglindesc S-au dat peste prevederi pro nului să aibă planul îndepli 17 500 lei. Sumele încasate La Întrevedere au participat le două state şi s-au evocat tate.
de 1,6 ori mai mare decit grija pe care o acordă parti duse în valoare de 374 mili nit exemplar la toti indicato vor fi depuse tncepînd cu
producţia industrială realizată dul şi statul nostru dezvoltă oane lei, iar beneficiarii pro rii. S-ar putea adăuga şi fap această lună în contul 45.
în întreaga perioadă a primu rii armonioase echilibrate a duselor fabricate de întreprin tul că în aceste unităţi eficien Semnificativ este faptul că Manifestări consacrate celei de-a 24-a aniversări
lui nostru cincinal (1951 — tuturor judeţelor tării. derile hunedorene au primit ţa muncii a crescut substan în cadrul adunărilor ce au
Ansamblul datelor, uriaşa în devans, sau la termene, a ţial, realizîndu-se însemnate e avut loc la C.A.P. Simeria,
1955). proape toate produsele con conomii de materii prime şi cooperatorii au hotărît să
Comunicatul cu privire la lor forţă evocatoare despre tractate. S-au livrat beneficia materiale, indici ridicaţi de vîndă din cerealele lor can a Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă
îndeplinirea planului de dez abnegaţia, tenacitatea, forţa rilor peste plan produse în folosire a capacităţilor de pro titatea de 1,5 tone, contrava
voltare economico-socială a de creaţie a clasei muncitoa valoare de 286 milioane lei. ducţie şl a fondului de timp. loarea urmînd să fie desti mutuală dintre România şi U.R.S.S.
României în anul 1971 subli re constituie platforma sigură Sarcinile scadente de livrare Nu acelaşi lucru se poate spu nată aceluiaşi cont. La fel
niază pregnant că, prin apor a unor ferme şi nestrămutate la export au fost depăşite cu ne despre planificarea efectua au procedat şi cooperatorii Cu prilejul celei de-a 24-a Despre semnificaţia Tratatu
tul ramurilor conducătoare ale hotărîri de a ne contopi cu aproape 12 milioane lei valu tă la Centrala cărbunelui Pe din Sîntandrei care vor de- aniversări a Tratatului de prie lui de prietenie, colaborare şi roului Consiliului General
A.R.L.U.S., şi V.S. Tikunov,
economiei, s-a dezvoltat baza toată energia şi în viitor pen tă, iar eficienta muncii ex troşani, Combinatul de exploa i pune în contul solidarităţii tenie, colaborare şi asistenţă asistentă mutuală dintre Re
primată de indicatorul pro tarea şi industrializarea lem j contravaloarea unei tone de ministrul consilier al Ambasa
tehnică materială a industriei tru înaintarea ţării pe drumul nului Deva, Industria cărnii j cereale. mutuală dintre Republica So publica Socialistă România şi dei Uniunii Sovietice la Bucu
prin intrarea în funcţiune a progresului şi al prosperităţii. ductivitatea muncii a fost cu Deva şi altele care au „plani cialistă România şi Uniunea Uniunea Sovietică a vorbit reşti.
decît
1,4 la sută mai mare
unui număr de 283 capacităţi Sovietică, vineri, a avut loc la Constantin Paraschivescu-Bălă- Expoziţia oferă o imagine a
de producţie. Prin intrarea In ]. COJOCARII Bucureşti o adunare sub aus ceanu, membru In Consiliul talentului şi măiestriei creato
piciile Consiliului General rilor de artă populară, care
A.R.L.U.S. General A.R.L.U.S., şi amba şi-au găsit cîmp larg de afir
Au luat parte Mihail Rosia-
sadorul U.R.S.S.,
Simpozion pe tema edueafiei Producţie sporită, diversificată şi de calitate nu, preşedintele Consiliului denko. V.I. Droz- mare în anii puterii sovietice.
Ea se remarcă prin marea di
copiilor preşcolari general A.R.L.U.S., academici ★ versitate de genuri şi tehnici,
enii Ilie Murgulescu şi Petre
DEVA. Casa judeţeană a tratate aspecte legate de din resurse locale Constantinescu-Iaşi, vicepre In aceeaşi zi, la Casa prie prin bogăţia materialelor ex
puse.
corpului didactic a organi specificul vîrstel copiilor I şedinţi ai Consiliului, repre teniei româno-sovietice din ★
zat duminică, la Deva, un preşcolari, trăsăturile de ca zentanţi al Ministerului Aface Capitală, a avut loc vernisajul Cu acelaşi prilej, la casele
amplu simpozion pe tema racter ce se conturează rilor Externe, un numeros pu expoziţiei de artă populară şi prieteniei româno-sovietice din
„Educarea copiilor de vlr- acum. C H E M A R E blic. Constanta şi Tg. Mureş au a
stă preşcolară în spiritul dis Dezbaterile care au ur Au fost prezenţi V.I. Droz- artizanat din Uniunea Sovie vut loc expuneri despre cola
ciplinei, respectului şi gri mat, conduse de către to denko, ambasadorul Uniunii tică, organizată de Consiliul borarea largă in multiple pla
jii pentru păstrarea avutu varăşa Eufimia Săvulescu, Sovietice la Bucureşti, şi mem General A.R.L.U.S. nuri, dintre România şi Uniu
lui obştesc". Participantelor au dat naştere unui fructu către toate întreprinderile de Industrie locală din bri ai ambasadei. Au rostit alocuţiuni Octav nea Sovietică. La Braşov, Cluj,
os schimb de experienţă, In deschiderea manifestării
— educatoare din municipii Iaşi, Brăila şi Timişoara au
concluziile fiind de un real judeful H u n ed o ara a vorbit acad. Ilie Murgules Livezeanu, vicepreşedinte al fost organizate seri literare şi
le Hunedoara, Deva şi zona folos în munca ce se des cu. I.R.R.O.S., membru al Bi- de folclor, gale ale filmului.
Orăştiei—lb-au fost prezen făşoară în grădiniţe cu co Oamenii muncii de Ia între cincinal. Avem convingerea © Prin diversificarea pro
tate materiale în care erau piii. prinderea de industrie locală fermii că, prin folosirea mal ducţiei şi o permanentă legă
Orăştie, întruniţi în adunarea deplinii a capacităţilor de tură cu întreprinderea expor CU PRIVIRE LA 0 hotărire a Consiliului de Miniştri
generală pentru dezbaterea producţie, scurtarea termene tatoare, în scopul unei mal
sarcinilor planului de stat pe lor de punere în funcţiune a bune cunoaşteri a pieţei exter ŞEDINŢA COMITETULUI
ÎN PAGINA A III-A anul 1972, au analizat cu răs capacităţilor aflate în con ne, vom livra suplimentar la privind gospodărirea mijloacelor
pundere rezervele şi posibili strucţie, îmbunătăţirea aprovi export produse în valoare de MINIŞTRILOR APĂRĂRII
tăţile de care dispune colec zionării cu materii prime şi 125 000 lei valută; materiale si băneşti
tivul pentru creşterea aportu materiale, întărirea disciplinei <© Se vor depăşi sarcinile In prima jumătate a lunii fe
RITMURI HUNEDORENE lui său la înfăptuirea exem tehnologice şi de producţie, stabilite la următoarele sorti bruarie 1972 va începe la Ber In scopul îmbunătăţirii ac recuperarea pagubelor, trage
plară a obiectivelor actualului generalizarea lucrului în mente : cărămidă presată arsă lin şedinţa ordinară a Comi tivităţii de gospodărire a mij
schimbul II şi extinderea cu 300 000 bucăţi, mobilă în tetului miniştrilor apărării ai loacelor materiale şi băneşti, rea la răspundere a celor vi
schimbului III în secţiile de valoare de 200 000 le i; con 6tatelor participante la Trata al apărării integrităţii avutu novaţi. Conducătorii de unităţi
au sarcina de a prezenta spre
bază, prin entuziasmul şi con strucţii metalice cu 500 tone, tul de la Varşovia. lui obştesc, Consiliul de Mi dezbatere, în adunările gene
Bl wTlfflHAREA CONGRESULUI ŢĂRĂNIMII COOPERATISTE ştiinţa înalt patriotică a mun piese turnate fontă cu 50 tone, La şedinţă se vor examina niştri a hotărît completarea rale ale oamenilor muncii, ca
citorilor noştri, există
reale
S.D.V.-uri
de
în
valoare
posibilităţi de a îndeplini şi 500 000 lei ; probleme actuale ale Forţelor prevederilor cuprinse în unele zurile de păgubire a patrimo
acte normative existente în
depăşi indicatorii de plan sta i© Prin autodotare se vor Armate Unite ale organizaţiei acest domeniu. niului unităţii, deficienţele
biliţi pentru acest an. produce anual maşini, utilaje Tratatului de la Varşovia. Astfel, au fost precizate ca constatate de organele de con
trol şi măsurile ce se impun
Contractarea şi livrarea animalelor - sursă impor unanimă a colectivului de şi piese de schimb în valoa drul organizatoric şi răspun pentru continua întărire a a
De aceea, exprimînd Voinţa
re de 1 200 000 lei >
derile pentru executarea con
părării avutului obştesc. Mi
oameni al muncii din între
prinderea noastră, luînd cu © Colaborările cu industria trolului operativ curent, stabi- nisterele, comitetele executiva
ale consiliilor populare şi u
noştinţă de Chemarea la în republicană vor creşte cu 15 lindu-se ca acest control să nităţile subordonate trebuie să
milioane lei, respectiv cu 50
fie executat cel puţin o dată
Consiliul
trecere lansată de
tantă de venituri pentru gospodăriile populaţiei popular al judeţului nostru nului 1971 ; Vreme friguroasă, cu cerul unităţii, conducătorii comparti prezinte Ministerului Finanţe
PENTRU 24 ORE
la sută fată de realizările a
pe lună de către conducătorul
către toate consiliile populare,
sîntem hotărîţi să sprijinim cu i© Se va realiza o reducere mal m ult senin. Vintul va su mentelor producţiei, financiar- lor, organelor sale locale si
fla slab din nord-est. Tem pe
tuaţia pagubelor şi a realiză
a preţului de cost peste sarci raturile m inim e oscilează In contabil, aprovizionare-desfa- rii planului de control finan
toate forţele noastre angaja
Partidul şi statul nostru a aport de seamă la îmbună breanu (Zam), Traian Dejel mentele din sectorul de in na planificată cu 0,3 la sută; tre m inus 10 şl m inus XS cere, organizarea muncii, ad ciar intern.
grade, iar m axim ele intre m i
(Gurasada), Ioan Negru (Do-
cordă o deosebită importan tăţirea aprovizionării consu bra) şi alţii. Pentru animale dustrie locală asumate în © Se vor realiza economii nus 4 şl zero grade. ministrativ. Printre activităţile Printre completările adusa
ţă sporirii continue a produc matorilor cu produse de ori le contractate şi livrate, ei chemare. Adresăm tuturor co prin reducerea consumurilor PENTRU URMĂTOARELE supuse acestei verificări se sînt şi unele precizări cu pri
ţiei agricole şi satisfacerii, gine animală revine gospodă au beneficiat de o serie de lectivelor de oameni ai muncii specifice Ia următoarele mate DOUA ZILE numără : recepţia şi autore- vire la blocarea de către Mi
pe această bază, a cerinţelor riilor populaţiei. Edificator avantaje oferite în lumina din întreprinderile de indus riale : material lemnos cu 25 Vrem ea se m enţine la În cepţia materiilor, materialelor nisterul Finanţelor şi bănci a
ceput friguroasă, apoi se va
de produse agroalimentare este faptul că în anul trecut, hotărîrilor şi a măsurilor a trie locală din judeţ chema mc, metal cu 50 tone, com Încălzi uşor. Cerul va fi mai şi produselor; depozitarea, fondurilor destinate plăţii drep
ale populaţiei şi ale economi în judeţul nostru, crescătorii doptate de conducerea parti rea la întrecere socialistă bustibil convenţional cu 50 m ult senin. conservarea şi manipularea turilor băneşti ale personalu
ei naţionale. Cum este şi fi de animale individuali — dului şi statului în vederea pentru îndeplinirea şi depăşi tone ; Vintul va sufla potrivit din mijloacelor materiale, lichida lui tehnic-administrativ cu
resc, dată fiind ponderea gospodăriile personale ale ţă stimulării dezvoltării sectoru rea sarcinilor prevăzute pen © Se vor realiza beneficii nord-est. Temperatura la În rea stocurilor supranormative, funcţii de conducere, în cazul
ceput va fi staţionară, apoi In
mare pe care o deţin produ ranilor cooperatori şi ţăranii lui zootehnic. Intre acestea tru anul 1972, la următoare peste cele planificate în va creştere uşoară. peste necesar sau greu vanda în care s-au constatat abateri
sele de origine animală în din zonele necooperativizate se situează şi acordarea drep le obiective : loare de 500 mii lei. bile ; efectuarea inventarieri de la dispoziţiile legale în
structura consumului, un ac — au obţinut venituri de pes tului de a procura la preţ de © Depăşirea planului pro Comitetul oamenilor muncii, • ' • ' * * * . "?• » • MSOk lor periodice a mijloacelor gospodărirea mijloacelor mate
cent tot mai mare se pune te 53 milioane lei din vînza- stat anumite cantităţi de po ducţiei globale şi marfă cu toţi salariaţii I.Î.L. Orăştie vor materiale; efectuarea încasă riale şi băneşti.
pe dezvoltarea sectorului zo rca pe bază de contracte a rumb, în funcţie de cantita cîte 5 milioane lei, iar la pro depune eforturi sporite pentru ÎN PAGINA A II-A rilor şi plăţilor în numerar şi
otehnic, pe stimularea crescă bovinelor adulte, tineretului tea de carne predată. ducţie marfă vîndută şi înca îndeplinirea şi depăşirea an alte valori; îndeplinirea pla Noile măsuri urmăresc să
torilor de animale pentru re bovin, porcilor, oilor şi miei In scopul fructificării su sată cu 4 milioane le i; gajamentelor luate, contribu nului de control de către re contribuie la exercitarea unui
alizarea unor cantităţi spori lor. Printre crescătorii care perioare a potenţialului eco- © Se vor asimila 20 produ ind astfel la traducerea în Confruntări vizorii de gestiune. control mal sistematic, opera
te de carne în condiţii de c- au predat cantităţi mai mari se noi peste cele prevăzute viaţă a măreţului program de Hotărîrea prevede obligai5 tiv, în fiecare organizaţie so
ficientă economică cît mai ri de carne şi au primit fiecare Ing. NICOLAE PIRVU în plan, ceea ce va asigura dezvoltare economică şi soci şefilor compartimentelor de cialistă, la prevenirea şi înlă
dicata. sume între 10 000—46 000 lei directorul întreprinderii de livrarea către comerţul socia ală a patriei noastre. control financiar intern de a turarea deficientelor şi abate
Pe lingă contribuţia unită amintim pe Ioan Ciuci (co industrializare a cărnii Deva list a unui volum suplimentar etice propune conducătorilor orga rilor de la normele legale, la
ţilor agricole de stat şi coo muna Romos), Vasile Andrei de mărfuri în valoare de Adunarea oamenilor muncii nizaţiilor măsuri pentru reme mai buna îndeplinire a sarci
peratiste la formarea fondu (Orăştioara de Sus), Petru (Continuare în pag. a 2-a) 400 00b lei; de la I.I.L. Orăştie dierea deficienţelor constatate, nilor privind gospodărirea a
lui centralizat al statului, un Bulz (Tomeşti), Andronic Do- vutului obştesc.