Page 18 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 18
—- ........... ■ ■' . îmgwirasrB'TTC a.xw9r?- r r w j u»
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 311 ® SIMBATA 5 FEBRUARIE 1972
!
Taraful de muzică popu
lară „Doina Crişului“ din
comuna Vaţa de Jos a luat jîn d tradiţiile
fiinţă la iniţiativa bătri-
nului dascăl Aurel Coif in
urmă cu unsprezece ani,
numărînd în prezent 31 de
componenţi. de m u n că şi de luptă
Ciţiva dintre componen
ţii tarafului — Iosif Rus,
care ckntă de peste 20
de ani la olarinet,
Pere Bulz, Aurel Lazăr,
0 In Industria locală ia va La cea de-a 18-a sesiune a •trulrea unul bazin <5e înot, a deosebit pe ruta F.O.O. — Roman Coz a — ne-au vor ale înaintaşilor
depăşi planul producţiei glo Consiliului popular al oraşului două baze sportive In parcul Foit, pentru a veni în spriji bit despre pasiunea lor
bale cu 5 milioane lei, se vor Orfiştie, deputaţii s-au prezen mare, a trotuarelor pe o su nul salariaţilor navetişti-. Ne
asimila 20 de produse noi tat cu un bilanţ bogat, rod al prafaţă de 6 850 mp, a unor cesitatea urgentării introduce
peste cele prevăzute în plan ; unei munci responsabile şi diguri pe o lungime de 4,4 km, rii încălzirii centrale în loca
ee vor produce in 1972, prin mature, depuse de-a lungul a- la amenajarea unui punct zoo lul Liceului „Aurel VlaJcu- DOINITORII
autodotare, utilaje şi piese de nulul trecut, cînd, în unităţile logic, a două terenuri di Joa (prof. Liviu Tit Mizgan, prof.
aobimb In valoare de 3 690 000 economice locale şl în munca că pentru copil, la plantarea Voturi® Apostol), la casa de tin eretu l h u n ibo rean
lei. de gospodărire a oraşului, celor peste 23 000 de pomi şl cultură, la hotel, amenajarea DIN VATA
s-au înscris succese de o rea arbori ornamentali caref în va* staţiilor pentru autobuze (Re
O Se va extinde reţeaua de lă valoare. întreprinderile de ra trecută, au înviorat cu ver mus Botinanţ) au fost viu dis
alimentare cu apă cu 500 m.l., Industrie locală şl de gospo deaţa lor străzile şl scuarele cutate. „Se simte nevoia unei constantă pentru valorifi
se vor racorda la reţeaua de dărie comunală şl locatlvă oraşului. cantine-restaurant pentru cir carea mărgăritarelor de ÎNTIMPINĂ SEMICENTENARUL U.T.C.
distribuţie cu apă 20 de lo şi-au depăşit cu peste 10 mi Despre aceste palpabile re ca 600 de muncitori din în rouă ale folclorului local.
cuinţe, se vor moderniza 1 000 lioane lei planul producţiei zultate ale muncii au vorbit, treprinderea noastră şl pentru De mai bine de un an ba
mp de străzi şi trotuare peste globale, au fost puse în func- cu Justificată mîndrie, depu alte sute din oraş, a unui bloc gheta dirijorală a fost
plan, iar traseele de transport cu 24 de apartamente pentru preluată de un alt vrednic trecute prin filiere sufletului
în comun se vor extinde cu salariaţii noştri, în apropierea continuator al tradiţiilor unui tînăr de o mare sensibi
încă 5 km. întreprinderii, Ia a cărui înăl tarafului, Pera Bulz, elec litate şi care promite. Expozi
Sesiuni aie consiliilor populare ţare ne angajăm să partici trician la Fabrica de cără ţia Iui Petru Nitu e nn cald
Q Reţeaua comerţului soci păm'* — sublinia Ioan Cîndea, midă din Vaţa de Jos. Re şi sincer omagiu închinat Ju
alist se va dezvolta prin con directorul I.LL. pertoriul formaţiei este bileului U.T.C.
struirea unui punct alimentar tlune toate obiectivele din taţii Lucia Vlad, Ana Herlea* Dezbaterile au fost deschise, compus din peste 50 de
în zona blocurilor şi moder planul de investiţii, realizîn- Ilie Popa, Liviu Tit Mizgan, principiale, însoţite de anga melodii din Ţara Zâran-
nizarea magazinului universal du-se suplimentar lucrări în Gheorghe Jibotean, Nicolae jamente mobilizatoare. „N-am dului. Printre acestea se Ore pline
din strada Unirii. valoare de peste 1 milion lei, Ciontea, Ioan Clndea, Ioan reuşit să ocupăm un loc de numără şi Ţarina, Buciu-
au fost extinse reţelele de apă Blîndea, Remus Botinanţ. Dar frunte în întrecere, deşi ne-am măneasca, Ponoreasca, Tă- Din treî localităţi jude
O Prin contribuţia în bani potabilă pe străzile Eroilor, aşa cum firesc este, el au dez străduit, dar ceea ce am rea tăruşteanca. In numeroase ţului, trei corespondenţi ne
şi muncă a locuitorilor se vor Pricazului, Decebal, Dobrogea- bătut cu multă responsabilitate lizat am făcut cu dragă ini confruntări taraful din Va informează despre orele de
realiza 2 ateliere la şcoala nu Gherea, Stadionului, Uni şi neajunsurile din propria mă şi e spre cinstea şi mîn- ţa a ocupat locuri frunta muncă entuziastă şi responsa
generală, începerea lucrărilor rii şi Nicolae Titirtescu pe o muncă şi cea a consiliului dria locuitorilor oraşului nos şe pe judeţ şi in ţară. A bilă depuse de sutele de ti
la construcţia unei creşe pen lungime de 2,2 km. Ca urmare popular, angajîndu-se să fie tru. Dar în acest an nu vom participat la concursurile neri care au răspuns acţiu
tru 200 de copii, construc a rezultatelor obţinute în do în fruntea acţiunilor ce se vor lăsa să ne-o ia alţii înainte" artiştilor amatori ţinute la nilor organizate la colectarea
ţii de baze sportive în parcul meniul economic şi a unei mai organiza pentru o mal bună — mărturisea. angajîndu-se, Deva, Arad, Timişoara, metalelor şi a deşeurilor.
mare al oraşului, construcţii bune organizări a execuţiei gospodărire şi înfrumuseţare a deputatul VIrgil Pîrvu. Bucureşti. Rezultate valo La noi — ne informează
de trotuare pe o suprafaţă de bugetare, veniturile proprii ale localităţii. Problema apel, a Pe fundalul unor asemenea roase a înregistrat şi in Virgil Crăciun, secretarul co
3 800 mp, consolidări şi su- consiliului popular au înscris transportului în comun, a tei- dezbateri s-an desfăşurat lu cadrul ştafetei folcloricer mitetului U.T.C. de la F.G. O-
„Căutătorii de
comori11.
praînălţAri de diguri, decol- o creştere, faţă de prevederi, moficării unor obiective soci crările celei de-a 18-a sesiuni Melodiile locale silit cule răştie, ziua declanşării acţiu
matări de albii pe rlurile cu peste 301 000 lei. ale a fost viu dezbătută. „E a Consiliului popular al oraşu se de înşişi membrii tara nii de colectare a fierului
In dorinţa de a adăuga noi necesar să studiem posibilită vechi pe acest an i-a înche
Beriu, Sibişel, Peţ pe o lun ţile de care dispunem pentru lui Orăştie, în care s-a ana fului in deplasările lor
culori portretului întinerit al lizat realizarea planului eco iat cu un bilanţ rodnic. Cei 52
gime de 5 km. oraşului lor, locuitorii Orăşti- a putea introduce apa potabi nomic şi a bugetului local pe prin satele vecine Ciungani, de tineri din secţiile sculări®
el au răspuns prezent la che lă pe străzile Căstău, Petru 1971, s-au adoptat măsuri pen Prihodişte, Căzăneşti, Pră- şi mase plastice, care au răs
Q Pentru continua înfru mările organizaţiilor de partid, Maior, Popa Şapcă unde, în văVeni ş.a. Imprimînd 7 din Suh Gorunul Sui Horea puns chemării, au colectat şl
museţare şi buna gospodărire ale deputaţilor şl comitetelor de prezent, se întîmpină mari gre tru dezvoltarea economico-lo- aceste melodii la radio, doi- predat în prima zi a acţiunii
cală pe 1972 şl s-au luat an nitorii din Vaţa au deve La Ţebea, sub secularul go prezenţi cu cuvinte calde, a- 8 000 kg fier vechi. Acţiunea
e oraşului se vor executa, prin cetăţeni, particlpînd la acţiu utăţi din lipsa acesteia — nit cunoscuţi în ţară, fiind
gajamente sporite, ca răspuns run al lui Horea, 400 de ute- râtînd preţuirea şi grija de va continua conform graficu
muncă patriotică, lucrări e- nile de gospodărire şi înfru sublinia deputata Ana Herlea. deseori invitaţi să cinte in care se bucură tineretul patri
la chemarea adresată de Con cişti şl pionieri de la şcolile lui pe care-1 vom respecta
dilitar-gospodăreşti în valoa museţare, ce însumează o va De asemenea, se simte nevo judeţele Arad, Timiş, Alba, generale din Rlşculiţa, Baia de ei noastre. Stăruind asupra întocmai, pentru ca aportul
re de 7 milioane lei, cu 551 000 loare de 10 milioane lei. Mun ia extinderii traseelor trans siliul popular Judeţean. Cluj, Bihor. Criş, Vaţa de Jos, Blăjenl, rolului tineretului în această tinerilor noştri la înfăptuirea
IO N COTOI etapă superioară de construc
lei peste planul iniţial. ca lor a fost spornică la con- portului în comun, în mod LUCIA LICIU Criş şl Casa de copil cu şcoa angajamentului (de a realiza
lă generală din Bala de Criş ţie socialistă, vorbitorul a a 40 la sută din planul economia
s-au întîlnlt într-o vibrantă rătat că „valoarea generaţiei pînă la sărbătoarea semicen
şl emoţionantă manifestare în pe care © formăm azi este tenarului U.T.C.) să fie meri
chinată gloriosului jubileu din dată de aportul efectiv al a toriu.
IH lY IMPMREĂ C0H6BESULUI ŢARfljjBjjl COOPERATISTE flăcărate cîntece patriotice nu cesteia pe frontul de muncă comitetului U.T.G. de la şan
martie. Pe fundalul unor în
Rusa — secretarul
■Iulian
comun al întregii societăţi-.
„Cel mai harnic şi priceput fost evocate aici — prin gla încheiat manifestarea de Ia —Mintia ne scrie că organi
Programul artistic, care a
tierul Energoconstrucţii Deva
sul profesorului Nicolae Pfi-
trul şi al cunoscutului gnld Ţebea, a fost un patetic imn zaţiile U.T.G. din sectoarele
Contractarea şi livrarea animalelor- crescător de păsări11 popular Toader Dragoşa — închinat partidului, patriei şi confecţii metalice, instalaţii şl
momente ale luptei înaintaşilor poporului ei. T.A. au organizat o primă ac
La Snagov au avut loc con prezentantei întreprinderi a ce şi-au înscris numele în NICOLAE RAB ţiune de colectare şi predare
ferinţa şl concursul pe ţară vicole de stat Titu ca fie cartea de aur a istoriei Româ secretarul Comitetului comunal a fierului vechi. Vrednicia
sursâ importanta de venituri „Cel mal harnic şi price care tînăr lucrător avicol — niei. Aici, „sub falnic gorun", Baia de Criş al U.T.C. tinerilor participanţi la acţi
put crescător de păsări" — acolo unde există posibilita în prezenţa celor 400 de ute- une — printre care s-au re
organizate de Comitetul tea — să crească şi să pre clşti şi purtători ai cravate marcat în mod deosebit Gh.
Central al Uniunii Tinere dea statului 10-15 păsări pe lor roşii, 52 de elevi au fost Expoziţie Negru, Augustin Bucur, Ion
pentru gospodăriile populaţiei tului Comunist şi Ministe an, chemare care a fost pri primiţi în rîndul organizaţiei Crişan, Emil Coroş, Victor
revoluţionare de tineret, care
Moldovan —
Prejban, Maria
rul Agriculturii, Industriei
Alimentare şi Apelor. Jude mită cu deosebita căldură de 50 de ani poartă sus stea personală s-a soldat cu colectarea şi
de participanţii la conferin
(Urmaro din pag. 1) rumb dacă la contractare cătorilor posibilitatea de a ţul Hunedoara a fost repre ţă. gul de luptă şl Izbînzl. Mo predarea la I.C.M. a 13 000 kg
mentul a fost precedat de cu-
porcul are o greutate de pes cumpăra cîte 0,7—1,5 kg po zentat prin patru parti- La faza republicană a fier vechi, în valoare de a
nomic al tuturor localităţilor te 20 kg. In ceea ce priveşte rumb la preţ de stat pentru ticipanţl la conferinţă şi concursului „Cel mal harnic vîntul tovarăşului Vasile Du In holul Clubului „Siderur- proape 12 000 lei.
rurale, prima conferinţă pe bovinele adulte, producătorii prin concurenta Reghina na, activist al Comitetului ju gistul" din Hunedoara, tînă- De la Miron Ţie am primit
ţară a secretarilor comitete beneficiază de uh spor de un fiecare kg de carne. Rus, cîşiigătoarea fazei şi priceput crescător de pă deţean al U.T/C., care a sub rul Petru Nitu, elev la Liceul vestea că tinerii din organi
lor de partid şi a preşedinţi Tradiţionala hărnicie a lo pe întreprindere a con sări-, concurenta judeţului liniat îndatoririle ce se cer de arte plastice din Deva, a zaţiile U.T.C. de la S.M.A. şi
lor consiliilor populare co leu pe kg pentru animalele cuitorilor satelor hunedorene cursului „Cel mal harnic nostru, în urma probei scri unui tînăr membru al Uni deschis o expoziţie personală C.L.F. din comuna lila au co
munale a pus în faţa orga predate la calitatea întîi ş" şi faima crescătorilor de ani şi priceput crescător de se, a intrat printre prime unii Tineretului Comunist. intitulată „Jocuri de culoare", lectat peste 3 000 kg fier
0,50 lei pe kg cînd livrarea
male de pe aceste meleaguri,
nelor locale de partid şi de se face în perioada 1 ianua îmbinate armonios cu avan păsări-. le sase în întrecere. La pro La locul cu adîncă rezonan care numără peste 40 lucrări vechi, iar elevii din două
ba orală — unde s-a dove
stat, cît şi a organelor agri rie — 30 aprilie. La cerere, tajele certe oferite pentru li In cadrul dezbaterilor în dit de asemenea bine pre ţă istorică, în mijlocul tine de pictură şi grafică. clase ale liceului din localita
cole judeţene sarcini de ma se poate acorda un avans fă conferinţă, vorbitorii şi-au gătită — Reghina Rus a o rilor ce purtau cu mîndrie Exponatele „Imn pentru u- te au adunat peste 450 de sti
ximă răspundere privind dez ră dobîndă de 800 lei. La ti vrarea unor cantităţi cît mai cupat locul cind pe ţară. tecişli", „Peisaj hunedorean" cle şl borcane. Merită felici
voltarea creşterii animalelor mari de produse de origine luat angajamente de a mun drapelele organizaţiilor de pi (ulei)", „Ţăran mergînd la tări pentru aportul la aceas
şi sporirea contribuţiei gos neretul bovin, pentru anima animală — ca sursă principa ci cu răspundere pentru re onieri şl U.T.C., tovarăşul tîrg" (pastel), „Clipă de ră tă acţiune tinerii Miron Cata,
podăriilor populaţiei la for lele predate la calitatea în lă de venituri băneşti pentru ducerea preţului de cost la CAROL GHEORGHIU Gheorghe Toma, secretarul Co gaz" (tuş şi baiţ), „La fîn" Elena Crişan, Trifan Margheti,
marea fondului centralizat de tîi şi în greutate de peste gospodăriile populaţiei — ouă şi carne de pasăre, şi activist la Comitetul mitetului comunal de partid (guaşe) mărturisesc dorinţa Maria Ardeleanu şi mulţi alţii
400 kg in viu, preţul
constituie elemente care ofe
a fost lansată chemarea re
judeţean al U.T.C.
este
produse agroalimentare. Ţă mai mare cu 1,80 lei pe kg fa ră garanţia că potenţialul de Baia de Criş, s-a adresat celor de investigaţie mereu crescîn- care prin participare entuzias
ranii cooperatori şi ţăranii cu ţă de cel acordat pentru ani producţie al satelor şi comu dă în tainele artei a unui ar tă au făcut să intre în fondul
gospodării individuale din tist amator setos de frumos şl acţiunilor de muncă patriotică
[judeţul nostru au înţeles malele livrate între 151—220 nelor va fi mai deplin valo cunoaştere. suma de 1050 lei. O sumă mo
semnificaţia majoră a acestui kg în viu. Dacă animalele se rificat, ceea ce va Influenţa Desenul, tuşul, guaşa şl ule destă care se vrea însă prag
favorabil şi
se
aprovizionarea
deziderat şi susţin prin fap preiau pînă la 30 aprilie 0.50 populaţiei cu produse agron- iul lui Petru Nitu redau trăsă solid pentru acţiunile do mii-
mai acordă un spor de
te politica înţeleaptă a parti turi ale vieţii şi ale naturii, ne.
dului nostru. Ca urmare, în lei pe fiecare kg. In plus, în limentare şi ridicarea nivelu
numeroase sote şi comune în funcţie de greutatea anima lui de trai al oamenilor mun
acţiunea de contractare a a lelor la predare, se dă cres cii.
nimalelor s-au obţinut rezul Planificarea - instrument
tate meritorii. Ca exemple
pozitive amintim comunele
Boşorod, Burjuc, Geoagiu,
Balşa şi altele, unde s-au în Muncesc intens reaî de mobilizare a tuturor
cheiat cîte 200—400 contracte
pentru livrarea bovinelor,
porcinelor şi ovinelor. la c u ră ţa re a păşunilor resurselor întreprinderii
In dorinţa de a veni în
sprijinul producătorilor con
tractanţi, vom face cunoscu Secretarul Comitetului co Avram Dumbravă, Aurel (Urmare din pag. 1) sarcinilor stabilite. Pe ansam
te cîteva din avantajele de munal do partid din comu Roman — din satul Livezi | blul judeţului, la majoritatea
care pot beneficia. Astfel, na Unirea, tovarăşul Aurel Iullus RădonI, secretarul or puiuţ fl îndeplinită, încheind unităţilor şi a produselor sar
pentru porcii contractaţi şi Ţibea, ne-a informat despre ganizaţiei săteşti de partid, anul cu o rămînere în urmă cinile au fost eşalonate între
livraţi la o greutate de 101 — modul în care se desfăşoară Gheorghe Dragotă, Vizante ce se ridică la valoarea de trimestre raţional şi bine fun
120 kg se acordă un spor de acţiunea de curăţare a păşu Băcălete — din satul Tuş 92 milioane lei. Combinatul de damentat, dar au existat şi în
un leu pe kg faţă de cei pre nilor de pe raza comunei. tea. exploatare şl industrializare a treprinderi care chiar din pri
daţi la 00—100 kg sau peste Aproape 200 hectare păşu Acţiuni de curăţare a pă hmnului Deva, în luna noiem mele zile au uitat avertis
120 kg. De asemenea, dacă li ne au fost curăţate pînă în şunilor s-au desfăşurat şi în brie, a repartizat înlre unită mentele date de practica ani
vrarea se face în perioada 1 prezent, cetăţenii din satele celelalte sate ale comunei : ţile proprii planul după nişte lor precedenţi. Sînt unele în
martie — 30 iunie, se plăteşte Livezi şi Tuştea au ieşit cu Fărcădin, Unirea şi Cră- criterii care au făcut ca unită treprinderi care şi-au stabilit
lin spor de un leu pe kg. Tn totii Ia treabă, a lucrat, guiş. Angajamentul cetăţe ţile de exploatare a lemnului pentru trimestrul I a.c. sar
afară de aceasta, pentru fie cum se spune, tot satul, în nilor comunei Unirea este Haţeg şi Petroşani să depă cini mult mai mici decît rea
care kg greutate vie se acor frunte cu Vizante Vlad, se de a încheia acţiunea de cu şească sarcinile atribuite cu lizările trimestrului IV din a
dă posibilitatea de a cumpă cretarul organizaţiei săteşti răţare a păşunilor în cinstea 510,3 şi respectiv cu 217,6 la nul trecut j Centrala minereu
ra la preţ de stat cîte 3 kg Congresului ţărănimii coo Cîteva din cele mal noi blocuri din Vulcan. Foto : ŞTEFAN NEMECEK sută, în timp ce la activitatea rilor neferoase Deva (pentru
porumb boabe, dîndu-se un de partid, Vaier Dumbravă, peratiste. proprie planul s-a realizat în unităţile miniere djn judeţul
avans de pînă la 200 kg po proporţie de numai 56,5 la su Hunedoara), Uzina ,“,Victoria-
tă, iar la unitatea din Orăştie Călan, Fabrica chimică Orăştie,
în procent de 92 la sută. La F.F.A. „Vîscoza" Lupeni, Uzi
fel a fost repartizată şi forţa na M.M.R. Simeria, Fabrica de
Din satul Cărmăzăneştl, co legii şi echităţii ? Comitetul de muncă. Pentru Haţeg s-a dat nutreţuri combinata Orăştie
prin plan numai un sfert din
muna Gurasada, mal multe CIND PLEOAPA ÎNGĂDUINŢEI executiv al consiliului popular necesarul de salariaţi, iar pen etc. Alte unităţi au eşalonat
organe judeţene, între care comunal are In componenţa sa tru Petroşani ceva mal puţin majoritatea sarcinilor de plan
şi ~ redacţia ziarului, au pri pe Trandafir Costea, văr bun de jumătate. Rezultatul a fost pentru următoarele trimestre,
mit scrisori anonime. Scriso cu secretarul comitetului exe că unităţile forestiere din ju •lăsînd pentru trimestrul I sar
rile venite de la anumiţi ce cutiv. Vicepreşedinte al aces deţ au rămas datoare benefi cini foarte mici. De exemplu,
tăţeni din satele comunei Gu CADE PESTE OCHIUL VIGILENTEI... tui organism e o verlşoară de ciarilor cu însemnate cantităţi Marmura Simeria a prevăzut
rasada acuzau lucruri grave, gradul 1 cu soţia primarului, de material lemnos: peste ca în trimestrul I să execute
ce vizau şi pe unii membri al care la rîndul ei e locţiitoa- 30 000 mc buşteni, 7 600 mc numai 19,4 la sută din pro
comitetului executiv al consi rea secretarului comitetului lemn de mină, 4 500 mc lemn ducţia globală anuală. Indus
liului popular comunal. Aceş făcut atunci pădurarul Inter te. Le-a tăiat şi le-a dus a respectiv ard anual circa 400 în care primarul are obliga comunal de partid. Nu spunem de celuloză şl alte produse. tria cărnii Deva — 15,8 la su
tia, se spunea, îşi favorizează mediar pentru şeful abatoru casă (ca din pădurea lui). Pro mc de lemne, pe care proprie ţia să ştie ce se întîmplă. că n-ar fl avut de unde să Pornind de la aceste reali tă. Industria laptelui Simeria
în fel şi chip rubedeniile. Ie lui, spre a cumpăra lemne de babil avea de gînd să uite de tarul le procură pe căi de ca Viorel Ciurlea, din Gotha- pornească o opinie sănătoasă tăţi se Impun de urgenţă mă — 17,2 la sută etc.
zind echitatea, eludlnd legea la Dănuleştl? E simplu răs finitiv să le plătească, dacă re numai el ştie. tea, tot un sat din comuna împotriva abuzurilor şl a în suri care să prevină încă de Acest mod de eşalonare a
şi nedreptăţind prin aceasta punsul. Soţia lui Trandafir nu venea nimeni să cerceteze Gheorghe Andrica, din Bo Gurasada, are un mic atelier călcărilor legii. Sint destui pe acum repetarea situaţiilor sarcinilor de plan are impli
alţi cetăţeni din comună. Costea e — pe statul de plată anonimele. lu de Sus, are în proprietatea de tîmplărle la care efectuea comunişti, destui deputaţi în trăite în anul expirat. Comi caţii economice mult mai largi
să
comună care ar f! putut
Trandafir Costea e pădurar — achizitoare la... întreprin Ludovic Deheleanu e pro- sa un gater, o mică fierărie, ză lucrări de tîmplărle „pen creeze acest curent sănătos, tatele oamenilor muncii, con decît cele legate de neînde-
comunal şi membru în comite derea de Industrializare a căr tru rude apropiate" şl pe gra dar n-au făcut-o. N-au făcut-o ducerile unităţilor industriale plinirea sarcinilor de plan.
tul executiv. Are obligaţia nii. Am spus „pe statul de tis zice el. Pentru împrejmu pentru că oamenii exercită in au datoria de a face din Conduce în primul rînd la o
profesională de a veghea la plată" pentru că, în realitate, irea bisericii din sat, a pri fluente unii asupra celorlalţi. munca de planificare, din eşa muncă neritmică, la utilizarea
integritatea unul bun comun © mare parte a muncii de a- mit în folosinţă pe 2 ani gră Toate cele arătate s-au petre lonarea în timp şi defalcarea incompletă a forţei de muncă
care e pădurea, de a permite cnizitoare o face soţul. Si dina bisericii, de pe care a cut pe raza unei comune în sarcinilor de plan pe locuri şi a capacităţilor do producţie,
să fie folosită numai în limi gur, nu este rău să se ocupe luat o mare cantitate de fîn. care acţionează un consiliu de muncă, o chestiune a fie provoacă risipă de materii pri
tele prevederilor legale. Dar şi soţul de achiziţii, dar în prletarul unui cuptor de var. un atelier de lăcătuşerie, un De autorizaţie şl impozit pe popular comunal. Dar cînd cărui salariat. Este normal ca me şl materiale, iar în multe
ce s-a constatat pe raza comu primul rînd trebuie să-şi înde Cam 10 mc de lemn de foc de motor şl o batoză. Intr-o zi practicarea profesiei de tîm- pleoapa îngăduinţei cade pes de la începutul anului planul cazuri condiţionează calitatea
nei Gurasada? Prin interme plinească îndatoririle pentru diferite esenţe s-au găsit la pădurarul a adus la gater niş plar n-a auzit. Dar nici pe el te ochiul vigilenţei fie şi din să fie în aşa fel aşezat încîl producţiei şi respectarea sarci
diul său, şeful abatorului din care este retribuit. un sondaj Inopinat, în faţa te lemne pe care Gheorghe nu l-a văzut nimeni, nici sala cauza prea apropiatei înru să antreneze, să mobilizeze nilor asumate prin contracte
Andrica le-a transformat în
riaţii consiliului popular co
Deva a cumpărat din satul Dă- S-a mai constatat că Iui cuptorului de var, lemne a că seîndură Lemnele erau ale munal, nici ai cooperativei de diri a unora din factorii aleşi ţoale forţele, toate rezervele e- fală de beneficiari.
ror provenienţă Deheleanu n-a
nuleşti, cu forme legale, contra Trandafir Costea i s-a aprobat unul membru al comitetului consum, că se sustrage de la să conducă treburile comunei, xistenle pentru îndeplinirea Concluziile se impun de la
lui.
cosi, un camion de lemne. Ce în comitetul executiv să cum putut s-o Justifice decît cu plata unui impozit care l se faptele de acest fel sînt repro sine,^ iar măsurile sini la in-
afirmaţia că... a avut aprobare
tăţenii domiciliaţi în oraşe au pere 3 mc lemn de construc executiv. Pentru acest „mic cuvine statului. babile. Defalcarea sarcinilor de plan dcmîna conducerilor unităţi
la dispoziţie depozitele între ţie. Pădurarul n reţinut faptul de la Costea Trandafir să le serviciu" Gheorghe Andrica ViCTOR COCA, pe 1972 şi centralizarea lor. lor respective care au datoria
prinderii Combustibilul pen că i s-a aprobat cantitatea ce taie din pădure. Şi cum „ver- funcţionează cu toate mijloa Acestea sînt cîteva din fap secretarul Comitetulu do curînd încheiată, arată că să eşaloneze planul în aşa fel
tru a se aproviziona cu lemne rută dar nu şi pe acela că ba volant". Costea refuză să cele de producţie de care dis tele sesizate de cetăţenii co executiv al Consil.'ulu majoritatea unilălilor indus îneît să fie imbold, să mobi
de foc, iar pentru lemn de . lemnele trebuie cumpărale, confirme că ar fi dat o astfel pune, fără a plăti cuiva impo munei Gurasada. popular judeţean triale au înţeles că planul tre lizeze pe fiecaxe corn nu nt al
construcţie — depozitele O.C.L. deci întîi plătite şi apoi tă de aprobare. De fapt, nici nu zit. Şi doai nu trăieşte de azi. In ce context s-au petrecut ION CIOCLEI buie să fie un instrument ac colectivului de muncă la rea
produse Industriale. De ce s-a iate din pădure şi transporta avea acesi drept. La cuptorul de ieri în comuna Gurasada astfel de abuzuri, lezări ale tiv, mobilizator în realizarea lizarea lui.